Excavation Year |
2003 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
|
Periods |
Roman Period;
Byzantine Period
|
Site Category |
Defence;
Civil;
Domestic;
Industrial;
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Capidava |
Commune |
Topalu |
Site |
Cetate |
Site Sector |
Sector est |
Site name |
Capidava |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Covacef |
Zaharia |
Sector director |
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Dobrinescu |
Cătălin |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Florescu |
Radu |
Site director |
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Matei |
Cristian |
|
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Miron |
Costin |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Opriş |
Ioan Carol |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Pinter |
Zeno-Karl |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Ţiplic |
Ioan Marian |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
|
National Arch. Record Site Code |
63063.01
|
Report |
Sector est În campania din anul 2003 cercetarea din sectorul de est (sectoarele IV şi V) a urmărit în primul rând extinderea săpăturii, în suprafaţă, spre axul viae-i principalis, în al doilea rând demontarea martorilor care delimitau carourile – şi ale căror profile fuseseră desenate -, pentru a realiza o imagine cât mai explicită a ansamblului de construcţii. După cum era de aşteptat, în carourile nou deschise – R. 72, R. 73, R. 74, R. 76-77 -, după înlăturarea stratului foarte consistent de dărâmături (multe pietre în pământ cenuşos) urmează nivelul bizantin târziu, cu amenajări şi materiale conservate mai bine sau mai rău. Astfel, în caroul R. 72 de la adâncimea de 0,25 m începe să apară un şir de pietre ordonate care, de la adâncimea de 0,43 m, se dovedesc a constitui zidurile unei locuinţe-bordei – B.1/03 - aparţinând perioadei bizantine târzii, orientată SE – NV; una dintre laturile acesteia se află încă sub martorul dinspre SV. Dimensiunile locuinţei B.1/03 sunt: latura de NV = 1,14 m; latura de NE = 2,40 m; colţul de SE = 0,60 m. Nu s-a descoperit nici un fel de mobilier. În caroul R. 73 descoperim locuinţa-bordei B.2/03 şi colţul de S al locuinţei-bordei B.2/02 descoperită parţial în caroul Q. 73 în campania anterioară. Locuinţa B.2/03, orientată SV – NV, a apărut la adâncimea de 0,30 m (latura de SE) şi la -0,50 m (latura de NV). Şi la această locuinţă una dintre laturi se află sub martorul dinspre SV. Dimensiunile locuinţei sunt: latura de NE = 2,00 m; latura de SE = 1,25 m. În interiorul locuinţei-bordei B.2/03 a apărut o vatră de lut orientată NE – SV, cu latura mai mică uşor rotunjită. Dimensiunile vetrei sunt: lungime = 0,60 m; lăţime maximă = 0,53 m; lăţimea la bază = 0,46 m; adâncimea în interior: la bază (latura de NE) = 0,10 m; la partea arcuită (latura de SV) = 0,18 m. În jurul vetrei a fost descoperit un strat consistent de solzi de peşte. Locuinţa-bordei B.2/02 a apărut în caroul R. 73 la adâncimea de 0,60 m (în caroul Q.73 apăruse la adâncimea de 0,75 m). Latura de SE măsoară 1,20 m, iar cea de SV 1,00 m. În caroul R.74, la adâncimea de 0,70 m apare o podină din lut galben lungă de 2,10 m (de la NE la SV) şi lată de 1,40 m (de la SE la NV) şi un pavaj din cărămizi mari, pătrate, distrus în cea mai mare parte. În carourile R. 76-77 – de unde a trebuit scoasă foarte multă piatră – a apărut o a treia locuinţă-bordei, B.3/03, din ale cărei ziduri – apărute la adâncimea de 0,51 m -, se păstrează foarte puţin. În schimb s-a păstrat destul de bine vatra, realizată din piatră, orientată SE – NV, plasată la 0,60 m faţă de profilul de NE al caroului şi la 1,07 m faţă de profilul de NV. Dimensiunile vetrei sunt: lungime = 0,97 m (0,77 m la interior); lăţime = 0,79 m (0,45 m la interior). În spatele vetrei, începând chiar de lângă martorul de NE al caroului, apare un pavaj din cărămizi care se întinde pe o lungime de 1,33 m şi o lăţime de 0,70 m. Demontarea martorilor dintre carourile O. 75 – P. 75, O. 74 – P. 74, P. 75 – P. 74, a condus la descoperirea unui zid între încăperea C.9 şi C.11. Zidul, dărâmat la un moment dat, a fost reparat – încă nu putem preciza în ce perioadă -, după care s-a surpat spre NE. De pe zid a fost recuperată o bucată dintr-o bârnă de lemn, incomplet arsă, căzută, foarte probabil, din suprastructura construcţiei. Adâncirea săpăturii în caroul Q. 75 a condus la descoperirea zidului masiv de SE al încăperii C. 11, lat de 0,75 m, înalt de 0,60 m, având aceeaşi structură ca şi zidul de SE al încăperilor C.6 şi C.9, fiind vorba de fapt un singur zid. Lângă zid – şi parţial sub martor – a apărut, la adâncimea de 0,82 m, un chiup (al 8-lea din sector), cu gura spartă – dar recuperată din interior. Dimensiunile vasului, luate din interior, sunt: înălţimea = 1,35 m; diametrul maxim = 1,18 m; diametrul deschiderii (la umăr unde este spart) = 0,69 m. La distanţă de 1,45 m, spre N - V, şi la adâncimea de 0,70 m, a apărut o pilă zidită, pătrată în secţiune (l. = 0,80, Î. = 0,60 m), a cărei pereche a fost descoperită în caroul Q. 74. În carourile O. 76-77 apăruseră, în campaniile anterioare, doi stâlpi din piatră, în faţa încăperii C.1, despre care am presupus că susţineau un portic în faţa acesteia. Adâncirea săpăturii în caroul P. 76 a condus la descoperirea celui de al treilea stâlp situat la o distanţă de 5 m faţă de linia primilor doi, dar tot la 2 m faţă de zidul de SE al încăperilor C.9 şi C.11; între primii doi stâlpi este o distanţă de 2,53 m; aceştia se află la adâncimea de 0,35 m faţă de nivelul actual; cel de-al treilea la -0,27 m. Dimensiunile (vizibile) ale stâlpilor sunt: diametrul = 0,40 m (nr.1 şi 2); 0,32 m (nr.3); înălţimea stâlpului nr.1 = 0,63 m. Până la adâncirea săpăturii în carourile P. 76-77, Q. 76-77, R. 75 şi demontarea martorilor care încadrează carourile Q. 75 şi Q. 74 – care să ne permită o viziune de ansamblu – presupunem că în această parte a sectorului – în apropierea porţii şi a viae-i principalis – se afla un edificiu impozant compus din patru încăperi (C.1, C.6, C.9 şi C.11) un coridor între C.1 şi C.6, cu portic şi, probabil, etajat. Materialele descoperite, fragmentare, sunt constituite din ceramică romano-bizantină şi bizantină târzie, vase de sticlă – remarcăm un vas de dimensiuni mici, de forma unei căni cu toartă lată, descoperit între dărâmături, piese din bronz, fier, plumb etc. [Zaharia Covacef]
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetarilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|