Excavation Year |
2003 |
Epoch |
Late Medieval
|
Periods |
Middle Medieval Period
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Church;
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Prahova |
Locality |
Gherghiţa |
Commune |
Gherghiţa |
Site |
Velcovici |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Grigore |
Nina |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Hoinărescu |
Călin |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
Olteanu |
Ştefan |
|
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
|
National Arch. Record Site Code |
133438.01
|
Report |
Situl arheologic se află situat în zona de câmpie, în lunca râului Prahova, la cca. 12 km de DN 1 (Bucureşti-Ploieşti) şi la 22 km de Ploieşti. Săpăturile arheologice sistematice au început în anul 1999, punctul "La târg" aproximativ în zona unde se afla aşezarea medievală urbană "Gherghiţa" atestată documentar în anul 1431. În campania din 2003 cercetările arheologice s-au efectuat pe proprietatea "Velcovici", în zona agricolă, la marginea locuibilă a comunei Gherghiţa, unde existau la suprafaţă numeroase fragmente de cărămidă. În punctul "Velcovici" situat în zona agricolă, în aproprierea caselor la cca. 200 m, cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada iulie-august 2003, în zona sudică a vechiului oraş medieval Gherghiţa, situată la cca. 500 m SV faţă de biserica domnească construită de Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti. Suprafaţa pe care s-au desfăşurat lucrările a fost cercetată prin deschiderea a trei secţiuni, două dintre ele S 5-S 6 având o lungime de 30 m şi o lăţime de 2 m; a treia S 7 lungimea 8 m şi lăţimea 2 m. Prima secţiune S 5, orientată E - V a interceptat fundaţia unei abside (cea de N) de biserică, semicirculară, cu o adâncime de 1 m şi o grosime de 1,05-1,10 m. Fundaţia a fost construită din fragmente de cărămidă şi piatră legate cu mortal, aruncate cam neglijent, creând goluri de diferite dimensiuni, fapt pentru care se poate vorbi de o fundaţie slabă sub aspect constructiv. Deschiderea absidei prezintă la nivelul fundaţiei dimensiuni de 2 m în interior şi 4 m în exterior. Aceleaşi caracteristici prezintă şi absida centrală (estică) descoperită în S 7, secţiune trasată perpendicular pe S 5. Absida centrală prezintă o deschidere de 6 m la exterior şi 2,5 m la interior. Potrivit observaţiilor stratigrafice, materialelor ceramice descoperite în nivelul de la care s-a săpat fundaţia monumentului de cult prefigurat, fundaţia amintită a fost realizată la finele sec. al XV-lea şi la începutul secolului următor. Menţionăm că din elevaţie nu s-a păstrat nimic deoarece, probabil la mijlocul sec. al XVI-lea, monumentul a suferit un puternic incendiu, marcat de un nivel de arsură lemnoasă gros de câţiva cm, observat pe toată întinderea suprafeţei construite a fundaţiei. Se pare că în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, potrivit observaţiilor stratigrafice, monumentul a fost refăcut pe vechea fundaţie, dar cu unele modificări şi anume: la nivelul solului, peste vechea fundaţie, a fost amenajată o placă de mortar care depăşea în exterior grosimea fundaţiei, în consolă, cu 0,30 m. Pe acestă structură s-a construit din cărămidă legată cu mortar, suprstructura monumentului reflectată de numeroasele cărămizi întregi şi fragmentare legate cu mortar. Din interiorul bisericii, pe suprafaţa mică cercetată din S 7, au fost scoase la iveală numeroase plăci pavimentare din lut foarte bine arse, de forme rectangulare (pătrate în special), provenind de la pardoseala interioară a monumentului, amenajată pe un strat de pământ galben, de cca. 0,05-0,10 m grosime. Menţionăm că în zona absidei centrale, în interior, pardoseala era realizată dintr-o pântă din mortar. Descoperirea în această zonă a unui zid din cărămidă legată cu mortar, zid în lungime de 0,90 m (cu o grosime ce n-a putut fi deocamdată precizată) ar conduce la părerea că ne putem afla în faţa unui segment din construcţia mesei altarului. Clarificări în această privinţă se vor face în campania anului în curs când se va cerceta interiorul monumentului. Monumentul a fost demolat în sec. al XVIII-lea, materialul din suprastructură fiind, în parte, folosit de autorii demolării, în parte fiind răspândit pe toată suprafaţa cercetată a monumentului. Secţiunea a şasea trasată paralel cu S 5, orientată, de asemenea E - V, a scos la iveală morminte medievale provenind din necropola bisericii. Asemenea morminte au fost descoperite în special pe latura sudică, fiind vorba de înmormântări succesive, după cum probează suprapuneri ale acestora. Ultimele înmormântări, aparţinând fazei finale a necropolei, datează din sec. Al XVIII-lea, perforând fundaţia absidei sudice a monumentului, după ce acesta fusese dezafectat. În final, considerăm că este vorba de un monument de cult necunoscut, biserică sau mânăstire, al oraşului Gherghiţa, despre care nu există până în prezent nici un document scris care s-o menţioneze. Fără îndoială că cercetările din campania anului 2004 vor aduce noi informaţii în această privinţă prin cercetarea interiorului bisericii de unde se aşteaptă, în mod normal, elemente noi privitoare la viaţa monumentului descoperit.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The archaeological site is situated in the Prahova river meadow about 12 km from Ploieşti. In the location of Velcovici found in the agricultural area, close to the houses about 200 m away, the archaeological investigations were conducted in the south area of the old mediaeval town of Gherghiţa, situated about 500 m southwest of the princely church built by Matei Basarab, Prince of Wallachia. Three sections were drawn. The building under investigation is an unknown religious monument, church or monastery, of the town of Gherghiţa, that for the time being appears in no written document.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetarilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|