Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Isaccea | County: Tulcea | Site: Suhat | Excavation Year: 2003

Excavation Year   2003
Epoch
Neolithic
Periods
Neolithic
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Tulcea
Locality   Isaccea
Commune   or. Isaccea
Site  Suhat
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bălăşescu Adrian Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Micu Cristian Leonard Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mihail Florian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Nicolae Cătălin Muzeul Naţional de Istorie a României
Poujol Jean Association pour la Sauvegarde du Patrimoine Archéologique Aveyronnais, France
Radu Valentin Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
National Arch. Record Site Code 159696.04
Report Campania arheologică din acest an s-a desfăşurat în perioada 1-20 septembrie. Obiectivele imediate ale programului de cercetare au fost următoarele :
- continuarea cercetărilor în suprafaţa S 3, aflată zona de S aşezării neolitice ;
- înregistrarea materialului arheologic aflat la suprafaţa solului în zona de V a aşezării.
În cadrul suprafeţei S 3 au fost identificate şi cercetate următoarele complexe :
Nivelul de locuire NI
C137G116. A fost cercetat, parţial, în S 3, în zona de N a A8. Terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţiile S - N şi V - E.
Amenajarea gropii a fost observată la –4,65 m. Această cotă nu reprezintă însă adâncimea reală de la care a început amenajarea, complexul fiind afectat pe o mare parte din suprafaţa sa (desigur, în porţiunea cercetată) de un complex aparţinând stratului cultural postneolitic. Limita inferioară a C137G117 este -5,10 m. Forma gropii a fost probabil ovală (fără a se putea, totuşi, indica valoarea diametrului), profilul mai degrabă neregulat.
Umplutura C137G117 are în compoziţia sa un sediment friabil, negru-cenuşiu, în structura acumulării fiind observate o cantitate apreciabilă de cenuşă, oase de peşti şi mamifere, cochilii de bivalve (fragmente şi piese întregi), fragmente ceramice. Toate aceste elemente, prezente în partea inferioară (păstrată) a gropii, pot constitui o etapă distinctă de depunere.
Complexul a fost afectat de numeroase galerii săpate de animale.
Prin amenajarea gropii s-a putut "exploata" o cantitate relativ mare de argilă. Ulterior, spaţiul disponibil a servit pentru acumularea deşeurilor menajere. În stabilirea destinaţiei acestui complex ar trebui ţinut cont şi de faptul că este amplasat în imediata apropiere a Locuinţei nr. 8. Nu excludem prin urmare o legătură directă între cele două complexe arheologice.
C139G118. A fost identificat în S 3, în zona de V şi NV a C4 şi pe o mică suprafaţă din colţul de SV al B4. Terenul prezintă o înclinare evidentă pe direcţiile S - N şi V - E.
Amenajarea gropii a fost observată la –3,81 m. Forma acesteia este ovală, fără a se putea calcula o valoare a diametrului, în condiţiile în care complexul a fost afectat, pe o mare parte din suprafaţa sa, de amenajarea unor complexe aparţinând atât primului cât şi celui de-al doilea nivel de locuire.
Umplutura gropii se individualizează în teren prin sedimentul nisipos, cenuşiu-verzui, depunerea fiind reprezentată de granule de chirpici, cochilii de bivalve (fragmente), oase de peşti, fragmente ceramice cu dimensiuni mijlocii şi mari.
Au fost observate câteva mici galerii săpate de animale.
În stadiul actual al cercetării nu vom face nici un comentariu asupra destinaţiei acestui complex de locuire, cercetat parţial.
C141G120. A fost identificat în S 3, în colţul de SV al C4. Terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S - N şi V - E.
Amenajarea gropii, a fost observată la –3,73 m. Forma sa este ovală, una din valorile diametrului fiind de 0,90 m.
Umplutura C140G120 se individualizează în cadrul nivelului de locuire prin sedimentul său nisipos, cenuşiu, ca elemente ale depunerii fiind înregistrate câteva oase de peşti, puţine fragmente ceramice, cochilii de bivalve fragmentare.
În stadiul actual al cercetării credem este prematură orice discuţie asupra destinaţiei acestui complex.
Nivelul de locuire NII
C138G117. A fost identificat în S 3, în jumătatea de E a C4. În această zonă terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S - N şi V - E.
Amenajarea gropii a fost observată la –3,40 m. Forma sa este ovală, valorile diametrelor de 1,18 x 1,14 m.
În partea superioară, umplutura complexului are aspectul unui sediment nisipos, brun-cenuşiu, acumularea fiind constituită din oase de peşti, fragmente de chirpici nearşi, granule de chirpici arşi, fragmente ceramice.
Au fost observate câteva mici galerii săpate de animale.
În stadiul actual al cercetării nu vom face nici un comentariu asupra destinaţiei acestui complex de locuire, cercetat parţial.
C140G119. A fost identificat în S 3, în jumătatea de V a C4. Aşa cum am menţionat anterior, în această zonă terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţiile S - N şi V - E.
Amenajarea gropii a fost observată la –3,41 m. Forma sa a fost iniţial ovală, cu diametrul de 0,80 x 0,64 m.
Umplutura C140G120 se individualizează pe teren prin sedimentul său nisipos, compact, galben-verzui, ca elemente ale acumulării fiind înregistrate o cantitate importantă de chirpici nearşi, câteva oase de peşti, puţine fragmente ceramice, cochilii de bivalve fragmentare.
În stadiul actual al cercetării este prematură orice discuţie asupra destinaţiei acestui complex de locuire, cercetat parţial.
În cadrul zonei de V a aşezării a fost cercetată o suprafaţă de 320 m2. În acest caz am avut în vedere înregistrarea întregului material arheologic aflat la suprafaţa solului, indiferent de epocă istorică ori cultură arheologică. Activitatea din acest an nu reprezintă decât o etapă preliminară în perspectiva deschiderii unei noi suprafeţe în zona menţionată mai sus.

Studiul arheozoologic al faunei de mamifere
Adrian Bălăşescu (MNIR-CNCP)
În cadrul faunei de la Isaccea-Suhat s-au identificat 5 specii de animale domestice: Bos taurus (vita domestică), Ovis aries (oaie), Capra hircus (capră), Sus domesticus (porc), Canis familiaris (câine) şi 11 specii de animale sălbatice: Lepus europaeus (iepure de câmp), Castor fiber (castor), Vulpes vulpes (vulpe), Meles meles (bursuc), Martes sp. (jder), Lutra lutra (vidră), Sus scrofa (mistreţ), Equus cf. hydruntinus (măgar sălbatic european din pleistocen), Cervus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior) şi Bos primigenius (bour).
Resturile osoase provin dintr-o serie de complexe arheologice (gropi) şi ele sunt în principal deşeuri menajere extrem de fragmentate.
Creşterea animalelor reprezintă o activitate de bază, comunitatea de aici exploatând cel mai mult bovinele (29%). Faţă de alte situri în care ovicaprinele şi suinele domestice îşi dispută locul doi, la Isaccea resturile de câine le depăşesc pe acestea, indicând o strategie alimentară pe care în stadiul actual al cercetării nu o putem explica îndeajuns.
Vânătoarea joacă se pare un rol important în cadrul acestei comunităţii, resturile de animale sălbatice atingând procente ridicate (28%), situaţie care nu se întâlneşte în alte situri Boian care au fost studiate din punct de vedere arheozoologic.

Raport arheozoologic preliminar (moluşte, peşti, reptile, păsări).
Valentin Radu (MNIR-CNCP)
Materialul studiat cuprinde un lot de 5473 resturi faunistice din care 3074 (56,1%) au fost determinate până la nivel de specie. S-au identificat diverse clase de animale: Mollusca, Pisces, Chelonia şi Aves .
Mollusca. Dintre moluşte s-au identificat specii comune în apele Dunării ca: Unio tumidus, Unio pictorum, Unio crassus, Anodonta cygnaea, Pseudanodonta sp., Viviparus sp., Dreissena polymorpha. Recuperarea de sediment şi sitarea ne-a permis recuperarea integrală a materialului biologic şi evidenţierea tuturor taxonilor prezenţi.
Pisces. S-au identificat resturile a diverşi taxoni: sturioni, păstrugă (Acipenser stellatus), cegă (Acipenser ruthenus), morun (Huso huso), ştiucă (Esox lucius), plătică (Abramis brama), crap (Cyprinus carpio), babuşcă (Rutilus rutilus), lin (Tinca tinca), somn (Silurus glanis), şalău (Stizostedion lucioperca)
Chelonia. Resturile a două specii sunt prezente în materiale: Emys orbicularis şi Testudo sp. Acestea sunt constituite atât din resturi de carapace şi plastron dar sunt prezente şi oase ale scheletului apendicular (humerus, femur, coracoid).
Aves. Cele 11 resturi identificate sunt încă în curs de determinare.
Cântărirea resturilor în cazul fiecărui taxon ne-a permis realizarea de comparaţii cu numărul de resturi. În cazul peştilor numărul de resturi este mult mai mare decât greutatea resturilor. Acest fapt este datorat gradului mare de fragmentare al oaselor de peşte.
Abstract other lang.
Abstract   The immediate aims of the archaeological investigation program were the following: continuing the investigations into area S3, found in the south area of the Neolithic settlement; registering the archaeological material found at the surface in the west area of the settlement. We uncovered two occupation deposits.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetarilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu