|
Excavation Year |
2003 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Greek Age;
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Sector BTG |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Domăneanţu |
Catrinel |
Sector director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Pascale |
Alina |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Speteanu |
Adriana |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
Una din problemele urmărite cu consecvenţă de către cercetătorii de la Histria a fost cea a incintelor care au apărat succesiv cetatea în timpul îndelungatei sale existenţe.
Având ca reper o informaţie orală oferită de profesorul Dinu Adameşteanu (participant la săpăturile Lambrino efectuate la Histria în anii dinaintea celui de al doilea război mondial), cercetările din sectorul BTG au urmărit stabilirea existenţei sau a nonexistenţei în această parte a cetăţii (basilica din faţa turnului G al fortificaţiei romane târzii) a incintei arhaice a acropolei.
Întrucât rezultatele celor două sondaje efectuate în anii precedenţi nu au fost satisfăcătoare în acest sens, s-a deschis o nouă secţiune, S 3, la N de basilică, în imediata sa apropiere, în dorinţa lămuririi funcţionalităţii construcţiei arhaice, identificată în S1 (a doua jumătate a secolului al VI-lea a.Chr.- începutul secolului al V-lea a.Chr.) şi, de ce nu, a descoperirii mult aşteptatei fortificaţii arhaice a acropolei.
Din păcate nici unul din aceste deziderate nu a fost atins, noua săpătură oferindu-ne doar informaţii stratigrafice asupra acestei zone de locuire. Cu o lungime de 10,75 m şi o lăţime de 3 m, ea a coborât până la stânca nativă aflată la o adâncime de 3-3,50 m.
Vom prezenta mai jos situaţiile înregistrate, în succesiunea lor cronologică.
Primul nivel, aşezat direct pe stâncă, aparţine celei de-a doua jumătăţi a sec. al VI-lea a. Chr. Ceramica descoperită este reprezentată de fragmente de boluri decorate cu rozete din puncte, cu ochi, cupe grec-orientale cu decor cu filete şi benzi, cupe Droop şi Kassel, fragmente de vase cu figuri negre.
Urmează un strat gros de pământ amestecat cu scoici şi granule de arsură. Ceramica nu este unitară din punct de vedere cronologic. Alături de fragmente de vase arhaice s-au descoperit şi altele, mai recente, aparţinând mijlocului sec. al V-lea a. Chr. Este vorba în special de cupe attice cu firnis negru.
Primei jumătăţi a sec. al IV-lea a. Chr. îi corespunde o construcţie cu ziduri din pietre de şist verde legate cu pământ, orientată NV - SE, din care s-au păstrat doar două ziduri fragmentare (cele de sud şi est) şi o parte din podeaua de lut. Pe ea s-a găsit o mare cantitate de fragmente ceramice: vase cu figuri roşii decorate cu personaje drapate, lekanai (buze şi torţi), crater en cloche cu ghirlandă din frunze de laur sub buză, cupe, kantharoi, skyphoi, bolsal cu firnis negru şi decor estampat.
Acest nivel este suprapus de un strat cu material aparţinând celei de a doua jumătăţi a sec. al IV-lea a. Chr. (ştampilă de amforă sinopeeană grupa a II-a, fragment cup-kantharos cu firnis negru şi decor estampat şi graffiti: de două ori !A). Lui îi corespunde o podea de lut pe care s-au descoperit mai multe fragmente de amfore, majoritatea thasiene, printre care şi o toartă ştampilată, de la mijlocul sec. al IV-lea a. Chr.
Acesta este ultimul nivel grecesc păstrat în secţiunea noastră, celelalte fiind decapate de construcţiile romane instalate în zonă. Ele, la rândul lor, au fost deranjate de intervenţii moderne, gropi sau şanţuri reumplute cu pietre, ce au coborât în unele locuri până la -1,50 m adâncime.
O primă construcţie de epocă romană aparţine celei de a doua jumătăţi a sec. al III-lea p. Chr. (nivelul IIA în cronologia relativă stabilită la Histria). Din ea s-a păstrat doar un zid cu mortar de pământ orientat NV-SE. Tot în această fază se încadrează şi o podea de lut cu vatră, care din păcate este prinsă în profilul de N al sondajului.
Urmează nivelul IIB (primele trei sferturi ale sec. al IV-lea p. Chr.) reprezentat de faza cu mortar de var a zidului precedent, o podea de lut şi bazele (construite din argilă bătută) ale unor stâlpi de lemn.
Fazei IVA (prima jumătate a sec. al VI-lea p. Chr.) îi corespunde un canal construit din cărămizi legate cu mortar de var, cu o lăţime de 0,27 m (adâncimea păstrată 0,18 m). El este parţial suprapus de faza cu pământ (a treia) a zidului anterior, care aparţine nivelului următor, ultimul înregistrat în secţiunea S 3.
Este vorba de nivelul IVB (a doua jumătate a sec. al VI-lea p. Chr.). În afară de zidul sus-menţionat, pe el s-a mai identificat şi o altă construcţie, care depăşeşte însă limitele săpăturii noastre.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
For the BTG Sector we followed the issue of the precincts that defended successively the fortress during its long existence.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetarilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
