Excavation Year |
2003 |
Epoch |
Hallstatt;
Latene
|
Periods |
Hallstatt;
La Tène
|
Site Category |
Domestic
|
Site Types |
Civil habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Braşov |
Locality |
Racoş |
Commune |
Racoş |
Site |
Piatra Detunată |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bălos |
Angelica |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Costea |
Florea |
|
Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
Scurtu |
Lucica Olga |
|
Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
|
National Arch. Record Site Code |
41710.02
|
Report |
În campania de cercetări din vara 2003 s-a continuat investigarea Secţiunii I/2002, neterminată atunci. Începută în 2002 sub forma unei suprafeţe deschise în spatele zidului de incintă, secţiunea a fost prelungită atât spre centrul aşezării până la stânca nativă, cât şi în aval traversând valul hallstattian interior şi (implicit) zidul dacic aşezat pe acesta. În forma finală, secţiunea a avut dimensiunile de 20/3, săpându-se doar până la m 18, pe panta exterioară a valului. Aceasta este paralelă cu cele anterioare. Săpătura a dezvelit parţial o locuinţă dacică amplasată în spatele zidului. Ea a fost amenajată pe o nivelare a pantei, în mai multe straturi, prin care s-a suprapus nivelul din prima epocă a fierului. Aceasta nu a fost cercetată integral din cauza a doi fagi pentru care nu s-a obţinut autorizaţia de sacrificare. Dimensiunile exacte ale acesteia urmează a fi precizate în campania 2004. Locuinţa în discuţie este foarte importantă din mai multe puncte de vedere. Pentru prima dată s-au obţinut informaţii precise asupra "mobilierului" unui interior dacic. Este vorba nu numai de vatră, prezentă în toate locuinţele cercetate până acum, cât şi de "pat". Ambele sunt supraînălţate faţă de podeaua locuinţei, "patul" fiind amenajat ca o prelungire spre N a vetrei şi mai scund cu 8 - 10 cm faţă de cota maximă a acesteia. Din păcate, ele n-au putut fi dezvelite integral din cauză că ambele continuă în profilul în care îşi are rădăcinile unul dintre fagi. Locuinţa va fi însă cercetată integral în campania din acest an, Consiliul Local Racoş dându-şi acceptul ca aceesta să fie tăiat. Importanţa acestei locuinţe constă însă în măsură şi mai mare în ceea ce priveşte sfârşitul locuirii dacilor pe Piatra Detunată. Acesta s-a petrecut în mod foarte violent, prin incendierea care a marcat cucerirea romană. La această dată peretele dinspre zidul de incintă a căzut integral spre interiorul casei, angrenând întregul inventar mobil aşezat pe rafturi. Aşa se face că vasele (fructiere, borcane, căni cu două torţi de inspiraţie celtică şi ceşti - unele aflate în vasele mai mari) se aflau întregi sau aparte pe loc dar perfect întregibile. Sub ele se afla şi o apărătoare de ceafă de la un coif roman. Tot acest inventar s-a prăbuşit peste o cornută, parte a proviziei alimentare a celor asediaţi. Apărătoarea de ceafă poate fi o captură, un trofeu luat de daci într-o luptă anterioară celei care a pus capăt existenţei cetăţii. Prin aceeaşi secţiune s-au obţinut şi alte date, mai clare decât în anii precedenţi, referitoare la raportul constructiv dintre zidul cetăţii şi construcţiile din spatele lui. Se poate spune acum că între acestea exista un spaţiu longitudinal zidului larg de aproximativ 1 m prin care se captau şi descărcau apele pluviale venite de pe terasele interioare ale cetăţii. Localnicii au realizat şi un sistem de scurgere a apei din cetate: între locuinţă şi zidul cetăţii se amenajau "puţuri" verticale cilindrice din piatră colţuroasă, pentru a lăsa apa să se strecoare cu uşurinţă. Puţul golit de noi are adâncimea de 1 m şi diametrul de 30 cm. Iniţial am crezut că este o groapă de stâlp de la casa abia amintită, presupunere contrazisă de lipitura de perete zgurificată căzută în ea, dar mai ales de absenţa totală a lemnului sau a cărbunelui de lemn, altfel prezent sub formă de bârne arse în perimetrul construcţiei. Cu siguranţă din acest "puţ" apa pleca spre vale printr-un canal care străpungea transversal zidul de incintă la bază. Cercetarea integrală a construcţiei (sau a construcţiilor, pe linia martorului existând o bârnă arsă perpendiculară pe zid) va permite aflarea mai multor amănunte legate de modul de viaţă al familiei dace (în cazul de faţă sigur de luptători, de militari) pe care până acum doar le bănuiam sau presupuneam, fortificaţia dacică de la Racoş - Piatra Detunată fiind printre rarisimele cazuri în care tot inventarul mobil şi imobil a rămas pe loc şi intact la cucerirea romană.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
During the excavations in the summer of 2003 we continued the investigations into section 1/2002. The excavations partially uncovered a Dacian lodging place located behind the wall, the significance of this building being considerable for the end of the Dacian occupation on Piatra Deturnată. For the first time, we obtained precise data on the inventory of a Dacian interior, as we uncovered only the hearth, as well as a bed.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetarilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|