Au fost reluate săpăturile la Bernadea, punctul "Dâmbău". Situl a fost investigat prin cercetări sistematice în anii 1966-1972, informaţii şi materiale provenind de aici fiind cunoscute din literatura de specialitate.
Spre zona de vest a obiectivului, pe latura scurtă a acestuia, a fost deschisă o suprafaţă (Sup. I/1995) de 10 x 5 m, perpendiculară pe şanţul magistral, executat în anii anteriori. De cealaltă parte a vechii săpături suprafaţa a fost prelungită printr-o secţiune S V/1995 de 10 x 2 m.
Stratigrafia surprinsă şi care este relativ constantă pe întreaga lungime a sitului nostru este următoarea: un prim nivel (0 - 0,30 m) de pământ negru lutos bulversat de lucrările agricole, nivel ce conţine şi el materiale arheologice (în special de epocă dacică, dar fără a lipsi şi câteva fragmente de epocă romană). Din acest nivel mai provine şi o pafta de centură dacică, păstrată fragmentar. Urmează nivelul aferent locuirii de sec. I a.Chr - sec. I p.Chr (0,30 - 0,50 m), cu un pământ granulos de culoare negru-cenuşiu. În acest nivel nu au fost descoperite complexe. Cel mai bogat strat aparţine locuirii din etapa mijlocie a primei vârste a fierului (0,50 - 1,20 m). Solul are o culoare pregnant cenuşie, fiind nisipos şi lipsit de consistenţă. Aici, alături de bogatul material ceramic din nivel, au fost identificate mai multe complexe. În suprafaţa I/1995 au apărut două locuinţe de formă circulară neregulată, adâncită în pământ, de dimensiuni reduse precum şi o groapă de provizii dezafectată. O groapă romană ce pornea din nivelele superioare a intersectat parţial una dintre locuinţe. Din conţinutul complexului roman au apărut: o monedă de la Filip Arabul, două fragmente de fier, un cuţitaş de fier, o mărgică, precum şi partea inferioară a unui vas roman, probabil ulcior. În S V/1995, în nivelul hallstattian a fost surprinsă o groapă, care prin natura inventarului credem că avea rosturi cultice. Tot din S V/1995, dar dintr-o porţiune bulversată de intervenţii moderne, a apărut o psalie de fier, fragmentară specifică epocii dacice. La adâncimea de 1,20 - 1,40 m a fost relevat nivelul de epoca bronzului, de culoarea maroniu-roşcată, cu aspect lutos, mult mai compact decât cel anterior. De aici provin materiale amestecate, fiind identificate câteva cioburi Wietenberg provenind de la străchini lobate specifice, decorate cu meandre, dar şi cioburi din etapa timpurie a epocii bronzului. Prezenţa materialului Wietenberg se leagă evident de necropola acestei culturi, identificată aici prin mai vechile cercetări, dar stratul de cultură trebuie relaţionat, în opinia noastră, cu bronzul timpuriu, urmând ca eventual, complexe ale acestui orizont să fie descoperite în anii următori.
Nivelul neolitic (1,40 - 1,60 m), are o consistenţă sporită şi o culoare maroniu-gălbuie. Nu insistăm asupra aşezării neolitice, elementele esenţiale ale locuirii Criş de aici fiind deja puse în circulaţie. Alături de ceramică şi resturi osteologice, menţionăm din strat o statuetă neolitică prezentând steatopigie. Aşezarea de la Bernadea constituie prin informaţiile oferite cercetării, unul din siturile cele mai semnificative din Valea Târnavelor, continuarea investigaţiilor aici oferind rezultate din cele mai concludente.
