|
Excavation Year |
2004 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Alba |
|
Locality |
Alba Iulia |
|
Commune |
mun. Alba Iulia |
|
Site |
Str. Brânduşei/Lalelelor (proprietar Ioan Viorel Buda) [Apulum II] |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Apulum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ciută |
Marius Mihai |
Site director |
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Dragotă |
Aurel |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
|
|
National Arch. Record Site Code |
1026.12
|
|
Report |
În luna august a anului 2004, ca urmare a solicitării din partea DCCPCN Alba, am primit documentaţia necesară pentru descărcarea de sarcină arheologică a unei parcele aflate în oraşul Alba Iulia, strada Brânduşei (Laleleor), în vederea construirea unei locuinţe familiale, de către proprietarul Buda Ioan Viorel, în intravilanul oraşului Alba Iulia, proiectul vizând o suprafaţă de aprox. 100 m2 (104,5 m2) teren construibil. Până la momentul debutului cercetărilor arheologice (2004) terenul a fost ocupat de culturi agricole. Cum din arealul înconjurător al zonei respective proveneau câteva descoperiri arheologice realizate în urma unor descărcări similare de sarcină arheologică şi erau cunoscute unele staţiuni de interes arheologic, situaţia a necesitat efectuarea unei săpături de descărcare de sarcină istorică. Lucrările s-au efectuat, în perioada 19-26 august 2004, pe baza autorizaţiei emise de Direcţia Monumente Istorice şi Muzee, din cadrul MCC.
Zona cercetată se află pe terasa întinsă a platoului Cetăţii Alba Iulia, spre V, în intravilanul oraşului, pe teritoriul vechiului oraş Apulum (Apulum II). Pentru o localizare mai precisă precizăm faptul că punctul investigat se află la: aprox. 100 m V de Staţia Meteorologică Alba Iulia, 150 m V de Centrul Teritorial de Medicină Veterinară (aflat pe DJ 107A) ce duce spre localitatea (suburbie) Pâclişa, 20 m N (vis-a-vis faţă de drumul particular) de fabrica de confecţii "Star".
Din punct de vedere topografic, în conformitate cu datele expertizei şi a măsurătorilor efectuate din punctul de staţie 100 (cu ajutorul aparatului THEO 020a în sistemul de proiecţie Stereo `70), parcela prezintă următoarele coordonate: 92060’75" faţă de Catedrala Catolică, 27066’90" faţă de Moara Bălcescu. Parcela are o formă dreptunghiulară (3672/3/1/1/1/2), cu laturile lungi orientate N-S, iar ca vecini: la V Buda Ioan, la N, Oţoiu Aurel; la E, Vasinca Florin, iar la S drum privat.
Documentarea prealabilă s-a concretizat prin studiul rapoartelor realizate anterior în urma lucrărilor similare în arealul apropiat şi deplasarea (cercetarea de teren) în vederea familiarizării cu arealul şi poziţiile descoperirilor anterioare. Trebuie să menţionăm aici faptul că, pe arealul ocupat la ora actuală de fabrica de confecţii, a fost efectuată descărcarea de sarcină în anul 2002, de către A. Dragotă şi M. Drâmbărean, iar în parcela imediat învecinată, spre V, aflată la aprox. 15 m, lucrările de descărcare au fost coordonate în anul 2001 de căţre M. Drâmbărean, ambii cercetători de la MNUAI. Conform informaţiilor deţinute la momentul debutului cercetărilor, se aprecia că în areal se poate afla marginea oraşului roman, limita periferiilor vestice ale acestuia.
La momentul deplasării la faţa locului, proprietarul procedase la trasarea limitelor spaţiului vizat pentru construcţie, prin realizarea unor şanţuri de mici dimensiuni (0,5 m lăţime şi 0,3 m în adâncime) în stratul arabil, deranjat de lucrările anterioare. Suprafaţa cercetată (săpată) sistematic a fost de aprox. 40 m2 (39,5 m2), la care se adaugă şi sondajele suplimentare realizate pe ductul fundaţiilor casei, la care s-a realizat supraveghere permanentă, cu o suprafaţă de peste 20 m2. Practic, suprafaţa totală investigată de noi a ajuns astfel la aprox. 60 m2. Au fost practicate trei unităţi de cercetare: SI/2004, o secţiune de control şi informare stratigrafică, cu dimensiunile de 13x2 m, orientată N-S, situată în extremitatea vestică a parcelei construibile; SII/2004 (2x2 m), sondaj de control stratigrafic, situat în colţul de NV al parcelei şi SIII/2004 (2,5x3,5 m), o casetă practicată pe latura sudică a parcelei.
SI/2004 - După îndepărtarea stratului arabil, relativ bogat în materiale de factură arheologică şi de certă provenienţă romană, s-a sesizat nivelul de locuire din epoca romană, aflat la o adâncime de aprox. -0,4-0,45 m. În dreptul caroului 3, s-a delimitat o aglomerare de pietre (calcar) de forme neregulate şi fragmente de tegulae, dispuse oarecum liniar, având o orientare NV–SE. După demontare, s-a sesizat faptul că nu prezentau nici o continuitate în adâncime, după cum nici în profilele de E şi V nu erau urme ale unei continuităţi.
Probabilitatea ca aglomerarea să reprezinte partea superioară a unui mormânt de înhumaţie medieval a fost abandonată după demontare, sesizându-se lipsa unei astfel de gropi. Cel mai probabil, aglomerarea poate reprezenta talpa unui zid (talpa fundaţiei), distrus în totalitate de lucrările agricole. În acelaşi nivel, în caroul 2 a apărut o tegula fragmentară, în poziţie orizontală, abandonată cel mai probabil, neatinsă de plug, care vine să confirme, la rândul ei, această supoziţie. În întreg nivelul de locuire roman au fost descoperite foarte puţine materiale ceramice (aprox. 35-40), puternic fragmentate. După adâncirea sub acest nivel, pe toată suprafaţa secţiunii s-a relevat un strat de culoare mai deschisă, mai compact, în cuprinsul căruia au fost descoperite foarte puţine materiale arheologice, de regulă în poziţie secundară, antrenate de factori naturali cel mai probabil. De la adâncimea de aprox. -0,9 -0,95 m s-a profilat un strat, galben la culoare, lipsit total de materiale arheologice, considerat de noi sterilul arheologic, loessoid. Pentru o imagine clară a stratigrafiei, în primele 4 carouri ale secţiunii s-a procedat la adâncirea şi în acest strat, chiar dacă el nu a furnizat nici un material. În carourile 1-2, la adâncimea de -1,25 m s-a profilat, la o răzuire atentă, un complex adâncit, liniar, orientat NV–SE, de culoare închisă cu o lăţime de aprox. 0,75 m, care se adâncea în sterilul galben loessoid. În urma golirii atente a acestuia, interpretat ca fiind un şanţ (S1), în şpaclu, nu a fost descoperit nici un material arheologic, forma sa în secţiune perpendiculară verticală fiind aceea a literei "U" cu marginile superioare deschise.
SII/2004 - În colţul de NE al parcelei construibile, a fost executată o nouă unitate de control şi informare stratigrafică. Cu dimensiunile de 2x2x0,8 m, aceasta a dovedit faptul că în această zonă stratul de depunere aparţinând epocii romane, la fel de puternic afectat de lucrările agricole în partea sa superioară, este mai subţire şi mult mai sărac, de la adâncimea de 0,5 m apărând sterilul arheologic de culoare brun-gălbuie. Numărul total al fragmentelor ceramice, atipice, a fost sub zece.
SIII/2004 - Deoarece în zona sudică a perimetrului sondele (şanţurile) relevaseră o aglomerare de pietre şi tegulae, aici a fost practicată o nouă secţiune/casetă, cu dimensiunile de 2,5x3,5 m. După îndepărtarea stratului arabil (cu aceleaşi caracteristici anterior amintite) în jumătatea sud-vestică a casetei s-au profilat o serie de pietre şi material tegular puternic fragmentar, fără o configuraţie regulată şi fără legătură de mortar între ele. Maniera în care au fost dispuse aceste materiale trădează o abandonare a lor nesistematizată, într-un loc uşor mai adâncit. Complexul, interpretat ca o posibilă groapă menajeră s-a adâncit până la aprox. 0,8 m sub el profilându-se acelaşi steril arheologic de culoare brun-gălbuie, loessoidă.
Arealul a reprezentat în diferite epoci o zonă uşor mlăştinoasă, fapt confirmat de consistenţa lutoasă, glodoasă a solului. Aspectul deosebit de plan al terasei, aflată la poalele dealului Mamut, a favorizat astfel de fenomene în urma cărora apele meteorice au putut căpăta caracterul de permanenţă. Singura locuire umană sesizată în cadrul aceastei parcele este cea din epoca romană, când, probabil, aici s-au aflat periferiile canabae-lor. Din păcate, depunerile aparţinând acestei epoci de regulă clădiri, locuinţe, ziduri au fost puternic afectate de lucrările agricole, desfăşurate de-a lungul ultimelor două sec.e. Singurele vestigii rămase neatinse sunt reprezentate de tălpile de fundaţii, în cazul unor ziduri, sau de complexele adâncite, ca în cazul celui descoperit în secţiunea III, ce poate fi interpretat ca un posibil loc de depozitare a reziduurilor provenite de la construcţii dezafectate.
Stratigrafia generală a perimetrului descărcat de sarcină istorică se prezintă astfel:
-0–0,3 (0,35) m, strat arat, culoare neagră-brun închisă, sol lutos, consistent, în amestec cu material litic şi materiale arheologice de epocă romană (fragmente de tegulae, puternic fragmentate, fragmente ceramice, foarte puţine);
-0,3–0,6 m, strat nederanjat de lucrările agricole, de culoare neagră, ce conţinea, la rândul său, materiale arheologice de provenienţă romană (tegulae fragmentare, pietre de diferite dimensiuni, ceramică sporadic);
-0,6 (0,65)–0,9 m, strat de culoare gradată, dinspre brun închis spre brun şi apoi gălbui, sol cu o consistenţă deosebită, tasat, lipsit de materiale arheologice în poziţie principală (materialele ceramice şi tegulare descoperite în cuprinsul său au ajuns prin telescopare);
-0,9 m limita superioară a stratului de culoare galbenă, de consistenţă lutoasă, steril arheologic.
În ceea ce priveşte şanţul descoperit în SI/2004, funcţionalitatea lui ne este încă neclară. Nu este exclus, credem, în ciuda formei sale destul de regulate, să fie vorba de o formaţiune naturală, un torent antic sau, mai puţin probabil, o canalizare. Direcţia sa poate susţine o astfel de afirmaţie.
Rezultatele cercetării arheologice de salvare din perimetrul proiectatei locuinţe familiale a cetăţeanului Buda Ioan Viorel, dovedeau faptul că aceasta se află în imediata apropiere a marginilor oraşului roman, probabil într-o zonă care a funcţionat ca spaţiu de depuneri reziduale în perioada de sfârşit a stăpânirii romane şi, probabil şi imediat după aceea.
|
|
Abstract other lang. |
The archaeological research carried out in Alba Iulia (Apulum II), on Brânduşei Street (Lalelelor, Ioan Buda Viorel’s property) have revealed in this sector the existence of some sporadical deposits belonging to a Roman settlement situated around the Roman castrum (canabae).
The excavations performed (three sections, for stratigraphical control) have exposed some traces of a close down building base and some garbage pits. We also found a channel with unknown destination.
|
|
Abstract |
The archaeological research carried out in Alba Iulia (Apulum II), on Brânduşei Street (Lalelelor, Ioan Buda Viorel’s property) revealed in this sector the existence of some sporadic deposits belonging to a Roman settlement situated around the Roman castrum (canabae).
The excavations conducted (three sections, for stratigraphical checks) uncovered some traces of a close building foundation and some pits. We also found a channel with unknown destination.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
