Report |
Cercetările arheologice întreprinse în această campanie s-au desfăşurat în cadrul aşezării romane, în două puncte. În primul punct, în partea de nord-est a ei, s-au efectuat două secţiuni de 30 x 2 m, paralele, (interval de 1 m între ele). Aici, s-au identificat urmele unui drum pietruit, via glarea strata aparţinând fazei finale a aşezării. În al doilea punct, spre partea de sud a aşezării, s-au efectuat două secţiuni de 20 x 1,50 m cu interval de 1 m între ele, desfiinţate apoi, când s-au trasat 6 casete de 3 x 2; 2 x 2; 4 x 2,50; 2,50 x 1,50; 2 x 1; 3 x 2 m. Aici, începând aproape de la suprafaţa solului actual şi uneori până la 1 m adâncime, s-a dat de dărâmături provenind de la construcţii somptuase, cu fundaţii din bulgări de mortar şi din pietre de râu, cu instalaţii de hypocaustum şi cu pereţii din cărămizi ori bârne şi tencuiţi cu mortar. Unele dintre ele aveau pereţii vopsiţi în diferite culori şi erau acoperite cu ţigle şi olane. Sub aceste dărâmături, distruse în bună parte în antichitate, sau deranjate de lucrări medievale ori moderne, s-au aflat urmele a 6 cuptoare pentru ars oale, urmele a 3 cuptoare pentru copt pâine precum şi urmele unor construcţii anterioare. S-au putut distinge, ca şi cu alte prilejuri, 3 niveluri de construcţie. Din primul nivel, s-au aflat fragmente de vase şi dâre de cărbune şi cenusă, provenind de la barăci ori de la locuinţe de lemn incendiate. Tot acestui nivel, se pare că-i aparţine, şi unul din cuptoarele pentru copt pâine. În cel de al doilea nivel s-au aflat urme, din fundaţiile din pietre şi bulgări de mortar, ale unor construcţii, 6 cuptoare pentru olărie şi 2 cuptoare pentru pâine, ultimele, din faza finală a acestui nivel. Notăm că, atât cuptoarele pentru olărie cât şi cuptoarele pentru pâine, au fost construite în pământ, începând de la nivelul de călcare antic, direct în lutul galben al luncii Târnavei Mari, sau în stratul cu urme materiale şi lut galben. Cercetarea lor s-a făcut prin golirea de vestigii a structurilor care s-au păstrat, cât şi, contrar uzanţelor arheologice, (la cele mai multe dintre ele), prin înlăturarea, până în apropierea crustei formate în timpul arderii, a pământului din jur, plin cu urme materiale. Cuptoarele pentru olărie sunt circulare s-au aproape circulare. Cele, care au fost cercetate integral, au diametre 1 - 1,54 m şi camera de ardere a vaselor înaltă de la 0,90 la 1,48 m. Dintre cuptoarele pentru copt pâine doar unul este mai bine păstrat, aproape circular, el are diametrul de 1,30 m şi bolta înaltă de 0,50 m. În acest nivel, dar mai ales în interiorul cuptoarelor de olărie, şi în preajma lor, s-au găsit foarte multe fragmente de vase romane de uz curent, de dimensiuni şi forme diferite, precum şi fragmente de la vase dacice. Într-unul dintre cuptoarele cercetate, s-a descoperit o şarjă de vase calcinate, între care, unele prin topire, au căpătat forme ciudate. În cel de al treilea nivel, cel din faza finală aşezării, ale cărui structuri au răvăşit din plin nivelurile anterioare, distingem două faze de construcţie ale unor clădiri de mari dimensiuni ale căror dărâmături, după cum s-a arătat, sunt prezente până aproape de suprafaţa solului actual. Dintre descoperiri, mai semnalăm, 15 fragmente de vase terra sigillata, fragmente de vase ştampilate, de vase barbotinate, de vase cu decor în raze şi cu ştampilă sau cu decor în relief aplicat, ornate cu şerpi, între care şi două fragmente dintr-un dolium cu însemne ce par a fi paleocreştine. S-au mai găsit obiecte din fier, un topor-ciocan şi o cheie neobişnuit de mare, de 24 cm; 4 fibule şi fragmente de fibule şi 6 monede.
|