Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Mitoc | County: Botoşani | Site: Valea Izvorului | Excavation Year: 2004

Excavation Year   2004 Epoch Palaeolithic and Mesolithic Periods Mesolithic Site Category Domestic Site Types Map it   Find it on the Romanian map County / District  Botoşani Locality   Mitoc Commune   Mitoc Site  Valea Izvorului Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Bălescu Sanda Université des Sciences et Technologies, Lille, France Chirica Vasile Site director Institutul de Arheologie, Iaşi Doboş Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti Haesaerts Paul Institutul Regal de Ştiinţele Naturii din Bruxelles Popescu Gabriel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti Tuffreau Alain Université des Sciences et Technologies, Laboratoire de Préhistoire et Quaternaire, Lille, France Văleanu Mădălin-Cornel Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi National Arch. Record Site Code 38385.01 Report Săpăturile sistematice de la Mitoc-Valea Izvorului s-au desfăşurat în a doua jumătate a lunii mai şi la începutul lunii iunie 2004, cu participarea specialiştilor români şi francezi, conform acordului de cooperare. Este foarte important să precizăm că prezenţa lui Paul Haesaerts, de la Institutul Regal de Ştiinţele Naturii din Bruxelles a fost de o foarte mare importanţă în încercarea de stabilire a stratigrafiei sitului arheologic, a corelării naturii sedimentelor cu resturile de activitate umană (tehno-complexul litic). Paul Haesaerts a încercat şi stabilirea corelării secvenţelor stratigrafice, geo-pedologice şi arheologice, între locuirile aurignaciene şi gravettiene de la Malu Galben şi acelea de la Valea Izvorului1. Iniţial, coordonatorul echipei franceze, A. Tuffreau a propus trasarea unei secţiuni de 8 x 9 m, pe care ar fi trebuit să o adâncim până la -5 m. Lipsa mijloacelor tehnice ne-a determinat să trasăm o suprafaţă de numai 16 m2, pe care am adâncit-o până la -3,7 m, după care sondajul a fost executat cu ajutorul unei foreze, până la adâncimea de -5 m, respectiv între 121 şi 116 m altitudine relativă, în vederea stabilirii eventualelor corelaţii cu stratigrafia de la Malu Galben, staţiune aflată la 310 m în aval de Valea Izvorului. Alt obiectiv al cercetărilor din campania anului 2004 a fost de a cunoaşte amplasarea sondajelor efectuate de M. Bitiri în cadrul campaniilor sale de săpături. În acest scop s-a mai trasat o secţiune de 2 x 2 m, adâncită până la -1,5 m, amplasată la limita a ceea ce noi am considerat a fi fost una dintre secţiunile trasate de M. Bitiri, identificată prin sondaje cu foreza. De altfel, s-au efectuat numeroase foraje, adâncite până la -1,5 -2 m, în vederea recunoaşterii secţiunii vechi, de la limita de N a sitului arheologic. Stratigrafia sedimentelor din peretele de SV al secţiunii (pornind de la altitudinea de 121 m, realizată prin GPS: - cernoziom brun-închis (10 YR 3/2), cu o grosime de 1,2 m; - loess brun-gălbui (10 YR 5/6), cu pete albicioase, cu numeroase crotovine îndeosebi la partea superioară, gros de 1,2 m; - nisip maroniu (10 YR 4/3 la 4/4) cu o certă înclinare a sedimentului spre NE, cu grosime între 0,8-1,1 m; În cuprinsul acestei depuneri au fost identificate două nivele de piese de silex, cioplite, primul numit convenţional B2, situat în interiorul stratului de nisip, al doilea, numit B3, situat la partea inferioară a sedimentului. Tot în acest nivel pedologic s-a observat existenţa unor "pene de gheaţă", umplute cu nisip (coins de sable) pe o adâncime de peste -1 m, formând o reţea poligonală cu "ochiuri" de 0,1-0,3 m. Această reţea de "pene de gheaţă" porneşte de la nivelul B3 de silexuri. - lut maroniu-cenuşiu (10 YR 5/3 la 6/2) prezentând un facies de gley de tundră, cu grosimea de 0,4 m; - loess maroniu, argilos, cu o grosime de aproximativ 1,6 m, prezentând, la partea superioară, caracteristicile unui pedocomplex (10 YR 5/4), cu o grosime de 0,8 m. Au fost identificate câteva aşchii de silex, cioplite, pentru care s-a stabilit denumirea convenţională B4. Precizăm că aglomerările de piese de silex (B2-B4) au fost considerate nivele arheologice. - sub această adâncime secvenţa stratigrafică cuprinde formaţii lutoase, identificate prin sondajul cu foreza. Este important de precizat că partea superioară a unui nivel aluvial, identificat atât la Valea Izvorului, cât şi la Malu Galben, se află între cotele de 109-109,47 m, stabilite prin GPS. Între Malu Galben şi Valea Izvorului au fost efectuate mai multe sondaje cu foreza, prin care s-a putut preciza existenţa depozitului nisipos, care corespunde, la Malu Galben, orizontului de nisipuri datat la nivelul oscilaţiei Dryas vechi2. La Valea Izvorului, acest depozit nisipos a ravinat nivelul arheologic B3, remaniind inclusiv o parte a nivelului B2, potrivit înclinării NV-SE, determinată de existenţa geomorfologică a văii ce delimitează spre vest situl de la Valea Izvorului. Precizăm că, în 1956, pe o parte şi alta a acestei văi (cu direcţia N-S, spre Izvorul Mare, care asigură în prezent alimentaţia satului cu apă potabilă), C.S. Nicolăescu-Plopşor şi N. Zaharia au efectuat mai multe sondaje, prin care au semnalat existenţa a nu mai puţin de 6 nivele arheologice, dintre care 5 de caracter musterian cu elemente szeletiene3. Mai precizăm faptul că, prin datările OSL (în curs de finalizare de către S. Bălescu), materielul litic din nivelul B4 ar putea fi încadrat în stadiul izotopic 6. În 2004, prin sondajul executat la altitudinea de 120,55 m (GPS) s-a constatat următoarea succesiune stratigrafică (ambele succesiuni stratigrafice au fost stabilite de A. Tuffreau): - cernoziom, gros de 0,5 m; - loess brun-gălbui, cu urme de crotovine la partea superioară, gros de 1,25 m; - nisip, gros de 0,25 m, în care au fost descoperite câteva aşchii şi lame fragmentare; - loess maroniu, gros de aproximativ 0,3 m, în care s-au descoperit câteva aşchii, dintre care una de tip Levallois. Partea superioară a nivelului aluvial a fost atinsă, prin sondaj cu foreza, la 109 m (GPS). După cum se poate constata din prezentarea secvenţelor stratigrafice, acestea sunt destul de asemănătoare. Materialul litic, identificat în nivelele B2 şi B3 este relativ asemănător. Au fost descoperite sute de piese: nuclee cu debitaj lamelar, cu unul sau două planuri de lovire, aşchii şi lame simple şi a crete, ceea ce a determinat considerarea acestui tehnocomplex ca având caracteristicile unui atelier de cioplire de tip Paleolitic superior. Pe baza caracteristicilor tehnico-tipologice ale materialelor descoperite în campania anului 2004, nu se pot face încadrări mai exacte. Nu se poate stabili cu certitudine ce fel de Paleolitic superior este reprezentat de acest material litic, datorită absenţei cvasi-totale a pieselor tipice, a uneltelor. Nu există elemente de analogie cu Aurignacianul de la Mitoc-Malu Galben. Pe de altă parte, o proporţie însemnată o reprezintă piesele cu scobituri retuşate (encoches) şi denticulatele, care constituie elemente de identitate tehnico-tipologică cu descoperirile efectuate de M. Bitiri. Dar apar deosebiri marcante între cele două tipuri de tehnocomplexe: piesele cu encoches şi denticulatele descoperite de M. Bitiri sunt, în proporţie dominantă pe suporturi (aşchii) de dimensiuni mijlocii spre macrolitice, în timp ce piesele descoperite de noi se încadrează, ca dimensiuni, între cele mijlocii-mici. De altfel, pe criterii stratigrafice, se poate aprecia că aici există două tipuri de complexe litice: cel situat în lutul nisipos are caracteristicile Paleoliticului superior, în timp ce materialele descoperite în loessul maroniu par să întrunească elemente ale Paleoliticului mijlociu. Cercetările efectuate în campania anului 2004 permit o nouă interpretare a descoperirilor efectuate de M. Bitiri. Sunt bine cunoscute încadrările făcute îndeosebi în urma campaniilor de săpături din 1977-1978, 1981, 19834, potrivit cărora s-a propus existenţa unui "atelier tip Mitoc", databil la începuturile Paleoliticului superior din spaţiul est-carpatic al României5; Al. Păunescu a propus, pe criterii tipologice, existenţa a trei nivele de locuire, dintre care, primul, cel mai vechi, aparţine Paleoliticului mijlociu, al doilea, Paleoliticului superior, iar al treilea, Epipaleoliticului6. V. Chirica a constatat că, potrivit adâncimilor reale la care au fost descoperite materialele litice, există un amestec aproape total de tipuri de piese de caracter musterian şi aurignacian. De altfel, autorii cercetărilor precizează că materialele descoperite sunt dispersate într-o zonă confuză din punct de vedere stratigrafic, cu trăsături eterogene ale depunerilor, ceea ce demonstrează faptul că în timpul sedimentării stratelor perioadei, s-au produs o serie de spălări care au avut ca rezultat amestecul sedimentului şi al materialului litic7. Pe baza cercetărilor recente, noi avem în vedere lipsa unei industrii de tranziţie între Paleoliticul mijlociu şi cel superior. După opinia noastră, situl de la Mitoc-Valea Izvorului conţine cu certitudine două secvenţe tehnico-tipologice de locuire: una aparţinând Paleoliticului mijlociu şi alta, ce poate fi datată în Paleoliticul superior. Săpăturile din anii 2003 şi 2004, care au avut mai degrabă caracterul unor sondaje, nu au stabilit relaţia dintre stratigrafia arheologică şi caracteristicile tehnico-tipologice ale inventarului litic. Abstract other lang. Abstract    Bibliography M. Bitiri-Ciortescu, 1987. Paleoliticul de la Mitoc-Valea Izvorului. Probleme privind începuturile paleoliticului superior pe teritoriul României, SCIVA 38, 3, p. 207-233. M. Bitiri, M. Cârciumaru, 1978. Atelierul de la Mitoc-Valea Izvorului şi locul lui în cronologia paleoliticului României, SCIVA 29, 4, p. 463-480. M. Bitiri-Ciortescu, M. Cârciumaru, P. Vasilescu, 1979. Paleoliticul de la Mitoc-Valea Izvorului, specificul culturii şi mediul său natural, Hierasus Anuar ’78, I, p. 33-42. M. Bitiri, M. Cârciumaru, 1981. Consideraţii supra unor probleme privind dezvoltarea paleoliticului superior şi mediul său natural pe teritoriul României, SCIVA 32, 1, p. 3-20. V. Chirica, 1988. Unele observaţii cu privire la începuturile paleoliticului superior în zona Prutului mijlociu, Arh.Mold. 12, p. 11-22. V. Chirica, 2001. Gisements paléolithiques de Mitoc. Le Paléolithique supérieur de Roumanie a la lumiere des découvertes de Mitoc, BAI 11, éd. V. Chirica. V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, 1996. Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI 5, éd. V. Chirica, p. 81-92. P. Haesaerts, 1993. Stratigraphie du gisement paléolithique de Mitoc-Malu Galben, Préhistoire Européenne 3, Liege, p. 67-71. C.S. Nicolăescu-Plopşor, N. Zaharia, 1959. Raport preliminar asupra cercetărilor paleolitice din anul 1956, Materiale 5, p. 34-38. M. Otte, V. Chirica, 1993. Atélier aurignacien a Mitoc-Malu Galben, Préhistoire Européenne 3, Liege, p. 55-66. Al. Păunescu, 1999. Paleoliticul şi mezoliticul pe teritoriul Moldovei cuprins între Siret şi Prut, vol. I/2, Bucureşti, p. 125-138. Rapoarte de săpătură 2002 şi 2003, în CCA. Bibliographic notes 1. M. Otte, V. Chirica, 1993; P. Haesaerts, 1993; V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, 1996; V. Chirica, 2001 2. P. Haesaerts, 1993 3. C.S. Nicolăescu-Plopşor, N. Zaharia, 1959 4. M. Bitiri, M. Cârciumaru, 1978, p. 463-479; 1981, p. 3-19; M. Bitiri-Ciortescu, M. Cârciumaru, P. Vasilescu, 1979, p. 33-41; M. Bitiri-Ciortescu, 1987, p. 207-223 5. Al. Păunescu, 1999, p. 125-138. 6. V. Chirica, 1988, p. 11-22. 7. M. Bitiri, M. Cârciumaru, 1978, p. 468. Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO