|
Excavation Year |
2004 |
|
Epoch |
Neolithic;
Hallstatt
|
|
Periods |
Eneolithic;
Hallstatt
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Suceava |
|
Locality |
Siret |
|
Commune |
or. Siret |
|
Site |
Dealul Ruina |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ignat |
Mircea |
|
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| László |
Attila |
Site director |
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Mareş |
Ion |
|
Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Niculică |
Bogdan Petru |
|
Muzeul Bucovinei, Suceava |
|
|
National Arch. Record Site Code |
146664.02
|
|
Report |
Situl arheologic se află pe platoul "Dealului Ruina", component al Podişului Sucevei (subunitatea Podişul Dragomirna), un fragment de cuestă înaltă (398 m) situată în partea de E a oraşului Siret. Aşezarea din Hallstatt-ul timpuriu, cultura Gáva-Holihrady, grupul Grăniceşti, ocupă întregul platou (sectoarele A şi B), de câteva zeci de hectare, al "Dealului Ruina" şi unele terase (trepte largi rezultate din valuri de alunecare) din jur (sector C). O aşezare din cultura Cucuteni, faza B (sector B, neinvestigat arheologic) se află în zona de NNV a platoului amintit.
În urma cercetărilor arheologice sistematice a fost precizată stratigrafia aşezării hallstattiene timpurii, care are două niveluri de locuire, a fost identificat şi cercetat sistemul de fortificaţie alcătuit din şanţ, val şi palisadă. De asemenea, au fost studiate integral şi parţial locuinţe de suprafaţă şi adâncite (prevăzute cu instalaţii de încălzit), o construcţie cu pavaj din pietre, resturile unui cuptor, gropi menajere, vetre în aer liber. Materialul arheologic, rezultat din aceste săpături, este bogat şi variat: ceramică, metal (piese din aramă şi din bronz), unelte din os, din silex şi din piatră, statuete zoomorfe (peste 35 de bucăţi) şi una antropomorfă, fusaiole/miniaturi de roţi de car, greutăţi tronconice din lut ars, masive şi miniaturale, perforate orizontal, vase miniaturale1.
În anul 2004 s-a derulat a noua campanie de săpături arheologice sistematice în aşezarea fortificată din prima epocă a fierului, cultura Gáva-Holihrady, grupul Grăniceşti (Hallstatt A, B).
Săpăturile arheologice de la Siret, punctul "Dealul Ruina", au fost întreprinse în perioada 12-24 iulie (efectuate cu studenţi din anul I de la Facultăţile de Istorie de la UAIC Iaşi şi UStcM Suceava) şi 30 august – 20 septembrie (finanţare MCC).
Obiectivele cercetării au constat în continuarea investigării arheologice a sitului în sectorul A, stabilirea stratigrafiei şi succesiunea civilizaţiilor, studierea complexelor arheologice din zona valului de apărare şi cercetarea sistemului de fortificaţie. Au fost prevăzute cercetări interdisciplinare prin prelevarea materialelor pentru determinări paleontologice, antracologice, geologice, pedologice. În luna august au fost efectuate investigaţii geofizice pe anumite suprafeţe ale sitului (ing Florin Scurtu).
Pentru realizarea obiectivelor propuse pentru anul 2004, au fost deschise două secţiuni: S VII/2004 (70 x 1,5 m) - amplasată pe direcţia SE-NV, aproximativ în zona centrală a platoului dealului (cu capătul pe valul de apărare) - şi S VIII/2004 (23 x 2 m), pe direcţia NV–SE (pentru investigarea valului şi şanţului de apărare; suprafaţa de teren este acoperită de pădure).
Stratigrafia sitului în zona investigată (S VII / 2004) este următoarea:
- sol cenuşiu-negru (gros de 0,15 m) - stratul vegetal/arabil;
- sol cenuşiu compact (gros de 0,15–0,2 m) – nivelul superior hallstattian timpuriu;
- sol negru-măzăros (gros de 0,15–0,5 m) – nivelul inferior hallstattian timpuriu;
- sol brun cu concreţiuni calcaroase (gros de 0,6 m) – structură val de apărare;
- sol brun-gălbui (gros de 0,3–0,4 m) – steril – nivelul antic de călcare;
- sol galben.
În solul arabil, la limita cu al doilea nivel de locuire (superior) din Hallstatt-ul timpuriu, au fost descoperite, în S VII / 2004 (C 17, 19, -0,16/-0,17 m), două fragmente ceramice cu brâu alveolat, caracteristice perioadei Hallsttatt B (nivelul Mahala IV). Sunt singurele materiale de cest fel găsite până acum pe "Dealul Ruina", fără a fi surprinsă o depunere din această fază.
Al doilea strat de locuire (nivelul superior hallastattian timpuriu) se păstrează constant pe valul şi şanţul de apărare şi pe toată suprafaţa de 70 m cercetată în S VII/2004. Nivelul inferior hallstattian timpuriu (depunerea arheologică cea mai consistentă; solul negru–măzăros) se păstrează neîntrerupt pe şanţul şi valul de apărare (lucru ce confirmă faptul că sistemul de fortificaţie fusese abandonat din această fază de locuire), în S VII/2004, fiind consistent pe o lungime de 35 m (până la m. 49; C. 33), subţiindu-se apoi şi dispărând de la m. 56, 60.
În campania anului 2004 au fost cercetate, parţial, următoarele complexe arheologice:
Locuinţa 1/2004 (S VII/2004, C 11–24, m. 15–35). Resturile unei locuinţe de suprafaţă au fost dezvelite pe o lungime de 20 m. Materialele arheologice, aparţinând locuinţei, au fost delimitate de la limita superioară a nivelului inferior hallstattian timpuriu (-0,3 m), fiind consistente între –0,4 şi -0,55 m. Depunerile arheologice erau alcătuite din chirpici ars (unele bucăţi păstrând amprente de nuiele, groase de 2-4 cm), provenit de la pereţii incendiaţi şi prăbuşiţi ai locuinţei, pietre de diferite dimensiuni (unele cu urme de ardere), numeroase fragmente ceramice de la diferite vase hallstattiene, oase de animale, fragmente de greutăţi tronconice, o râşniţă cu frecător, fragmente de vatră, cinci statuete zoomorfe fragmentare (una redând un cal, păstrată relativ bine) şi două vase miniaturale.
Pe suprafaţa cercetată, între materialele arheologice ale L 1/2004, au fost descoperite, la distanţe între ele, trei vetre răvăşite din vechime (V 1/2004, C 13, m. 18,2-18,5, -0,45/-0,5 m; V 2/2004, C 15–16, m. 22,5–22,7, -0,6 m; V 3/2004, C 23-24, m. 34,4–34,8, -0,48 m). Nu au fost identificate elemente care să indice o compartimentare a spaţiului locuit, materialele arheologice fiind puternic răvăşite din vechime. Tipurile ceramice, din L 1/2004, includ fragmente de vase - sac, străchini/castroane, vase bitronconice – pântecoase vase cu marginea lobată. Unele fragmentele ceramice sunt ornamentate cu decor incizat, cu caneluri şi cu striuri.
Locuinţa 2/2004 (S VII, C 27-28, m. 39-41). În stratul hallstattian inferior (primul nivel de locuire), la –0,5 m a fost cercetată, parţial, o depunere compactă de chirpici, arsă neuniform, de formă aproximativ rectangulară, cu diametrul (pe axul S VII/2004) de 0,75 m; lângă aceasta se aflau două bucăţi de la o vatră răvăşită, o lespede de piatră şi câteva fragmente ceramice. La un metru de bucăţile de vatră, la –0,4 m, a fost găsit un fragment de lamă de cuţit de fier. Materialele arheologice indică capătul unei locuinţe de suprafaţă care va fi cercetată în campaniile viitoare.
Complexul 3/2004. Groapa 2/2004 (S VII/2004, C 34–35, m. 50–51,3). La –0,35 m, în nivelul inferior hallstattian timpuriu, la 0,4 m de profilul de N al S VII/2004, a fost delimitată o grupare de chirpici ars; lipiturile arse erau groase de 4-5 cm, păstrând urme de nuiele cu diametre de 4-6 cm. Printre/şi sub bucăţile de chirpici au fost găsite fragmentele unui vas bitronconic - pântecos cu decor canelat "în ghirlandă". Materialele "căpăcuiau" o groapă circulară, delimitată la –0,45 m, la nivelul solului brun-gălbui (nivelul antic de călcare). Groapa, surprinsă parţial, avea diametrul de 1,4 m (pe axul S VII /2004) şi adâncimea de -0,92 m (măsurătoare de la nivelul de la care a fost săpată). Pe fundul gropii se afla un strat gros de 0,02-0,03 m de cărbune şi fragmente de la baza vasului amintit. Pământul de umplutură al gropii, tasat, conţinea bucăţele de lipituri arse şi cărbune.
Vatra 4/2004 (S VII/2004, C 35-36, m. 51,8-52,8). La –0,35 m (în nivelul inferior hallstattian timpuriu) a fost dezvelită o depunere compactă de cenuşă, pe o lungime de un metru, groasă de 0,02-0,03 m. În mijlocul depunerii se afla un gol în care era o piatră arsă şi fragmente de la un vas cu decor canelat.
Groapa 1/2004 (S VII/2004, C 7, m. 9,6–10,5). La –0,3 m, de la baza stratului cenuşiu (nivelul superior hallstattian timpuriu) a fost cercetată, parţial, o groapă rectangulară săpată în structura valului de apărare (solul brun). Groapa avea diametrul la gură (pe axul S VII/2004) de 0,9 m şi de 0,5 m la fund, adâncimea de 0,8 m (măsurătoare la nivelul de la care a fost săpată). Pe latura peretelui de E, groapa avea o treaptă lată de 0,1 m, peretele de V fiind oblic. În umplutura gropii nu au fost găsite materiale arheologice.
Alte descoperiri. În S VII/2004, în solul arabil, între –0,15/-0,17 m, au fost găsite patru fragmente de statuete zoomorfe şi o piesă de bronz, posibil un fragment de cataramă; în C 1, la -0,25 m (nivelul superior hallstattian timpuriu), a fost descoperită o bucată de minereu de fier, iar în C 12, la –0,22 m (acelaşi nivel), un topor de piatră perforat parţial.
Sistemul de fortificaţie. Valul şi şanţul de apărare
Pentru cercetarea sistemului de fortificaţie a fost deschisă S VIII/2004 (cu lungimea de 23 m şi lăţimea de 2 m). Existenţa unui drum de care, lat de 6 m, care străbate culmea valului, împiedică săparea suprafeţei. În S VIII/2004, valul de apărare fost investigat pe 4,6 m lungime.
Stratigrafia valului:
- sol cenuşiu-negru (gros de 0,1/0,15 m) - stratul vegetal;
- sol cenuşiu compact (gros de 0,3/0,4 m) – nivelul superior hallstattian timpuriu;
- sol negru-măzăros (gros de 0,15/0,4 m) – nivelul inferior hallstattian timpuriu;
- sol brun compact (gros de 0,4/0,9 m) – structură val de apărare;
- sol galben.
Pe suprafaţa cercetată în S VIII/2004, ambele niveluri de locuire hallstattiană timpurie acoperă valul, şanţul de apărare şi continuă în afara acestora, ceea ce confirmă faptul că sistemul de fortificaţie a fost abandonat din timpul primei locuiri hallstattiene timpurii.
Valul are înălţimea actuală de 1,5 m (măsurătoare la m. 0 al S VIII/2004), cea iniţială fiind de 0,9 m (măsurătoare de la baza superioară a stratului brun din structura valului).
Şanţul de apărare este format din două alveolări despărţite de o treaptă de pământ galben cu o lăţime de 0,7 m (între m. 14,6-15,3 ai S VIII/2004), aflată la –0,8 m.
Primul şanţ are deschiderea la gură de 8,2 m (cuprinsă între m. 4,6–13,2 ai S VIII/2004) şi adâncimea maximă de 1,25 m (măsurătoare de la limita superioară a solului brun-negru, de umplutură) sau -1,8 m de la nivelul actual de călcare. Între val şi şanţ a fost lăsată o suprafaţă plată (bermă) de 0,45 m (între m. 8,8–9,25 ai S VIII/2004), la nivelul solului galben, fiind tăiată apoi o treaptă (m. 9,25 de la S VIII/2004), şanţul adâncindu-se în continuare.
Al doilea şanţ are deschiderea la gură de 3,4 m, la bază fiind de 3 m (între m. 15,3-18,75 ai S VIII/2004) şi adâncimea maximă de -0,8 m (măsurătoare de la nivelul solului galben, de unde a fost tăiat) sau de -1,2 m de la nivelul actual de călcare.
Atât în pământul de umplutură al şanţului de apărare, cât şi pe fundul lui, au fost găsite fragmente ceramice de la diferite vase din Hallstatt A; de asemenea au fost găsite, la diferite adâncimi în umplutura şanţului, percutoare şi cute de piatră cu urme de folosire, oase de animale, o mărgică de lut ars şi pietre plate.
Groapa 3/2004 (S VIII/2004, C 10-11, m. 19,1-20,1). La 0,4 m după şanţul de apărare, la -0,65 m, la nivelul solului galben a fost dezvelită, parţial, o groapă circulară cu diametrul (pe axul S VIII/2004) de 1 m şi adâncimea de -0,45 m (măsurătoare de la nivelul de la care a fost săpată); în afara câtorva lipituri arse, găsite pe fundul gropii, nu au fost descoperite alte materiale.
Groapa 4/2004 (S VIII/2004, C 11-1, m. 21,2-23). La –0,7 m, a fost cercetată, parţial, o groapă surprinsă pe o lungime de 1,5 m, o lăţime de 0,5 m şi 0,5 m adâncime (măsurătoare de la nivelul solului galben de unde fost săpată); nu au fost găsite materiale arheologice.
Obiectivele viitoarelor cercetări constau în prelungirea S. V/2000 şi S VII/2004 (sector A), până la marginea platoului dealului (sector B; 300 m lungime), deschiderea de casete (pe latura de SV a S VII/2004, pentru cercetarea complexelor arheologice studiate parţial în anul 2004) şi secţiuni în zona fortificaţiei (sector A) şi în suprafaţa locuită din afara şanţului de apărare (sector C).
Pentru cercetarea completă a unor complexe arheologice studiate parţial în anii anteriori (din motive obiective, suprafaţa îngustă a terenului disponibil cercetării, parcelele din jur fiind ocupate cu diferite culturi agricole) vor fi practicate casete, conform planului întocmit.
Cercetările interdisciplinare vor continua pentru cunoaşterea cât mai exactă a tuturor factorilor caracteristici sitului arheologic de pe "Dealul Ruina" şi a zonei din jur. De asemenea, am propus ridicarea topografică, investigarea arheomagnetică şi elaborarea unui studiu geomorfologic, acestea fiind condiţionate de susţinerea financiară.
Situl arheologic de pe "Dealul Ruina" este afectat la suprafaţă de lucrări agricole. Pentru conservarea şi protejarea lui este necesară scoaterea temporară din circuitul agricol a unor suprafeţe destinate investigaţiilor arheologice.
Cercetări geofizice
Florin Scurtu (GEI-PROSECO Bucureşti)
Cercetarea geofizică a fost efectuată în trei perimetre distincte: două în zona locuirii hallstattiene şi unul în zona, mai restrânsă, în care au fost descoperite urmele locuirii cucuteniene. Timpul scurt afectat cercetării geofizice a acestor zone, precum şi vremea foarte nefavorabilă, au condus la obţinerea unor rezultate de referinţă, care permit proiectarea unor lucrări geofizice pentru viitor.
Aspectul hărţilor magnetometrice este diferit: în zona sudică, hallstattiană, anomaliile au dimensiuni mici şi sunt dispersate, în timp ce pentru zona nordică, cucuteniană, anomaliile magnetometrice sunt mai omogene şi au extindere mult mai mare.
Cercetările au fost efectuate cu fonduri de la MEC (Programul CERES).
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
Mircea Ignat, Ion Mareş, CCA 1995, p. 83;
Mircea Ignat, Attila László, Ion Mareş, CCA 1996, p. 114-115;
Attila László, Ion Mareş, Bogdan Niculică, CCA 1999, p. 107-108;
Attila László, Ion Mareş, Bogdan Niculică, Mircea Ignat, CCA 2001, p. 230-232;
Attila László, Mircea Ignat, Ion Mareş, Bogdan Niculică, CCA 2002, p. 289-291;
Attila László, Ion Mareş, Bogdan Niculică, Mircea Ignat, CCA 2003, p. 293-295;
Attila László, Ion Mareş, Bogdan Niculică, Mircea Ignat, CCA 2004, p. 211-312;
Sergiu Haimovici, Studiul arheozoologic al resturilor osoase provenite din aşezarea hallstattiană de la Siret – Dealul Ruina, Suceava 29 (sub tipar).
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
