Report |
A. Cetăţuia. La nord de Rm. Vâlcea, în punctul numit "Cetăţuia" s-au descoperit în anul 1978, cu ocazia reamplasării unor bazine de apă potabilă, mai multe materiale arheologice aparţinând culturilor Sălcuţa IV, Coţofeni III, Glina III, Verbicioara, Hallstatt şi geto-dacic. Lucrările ample din zonă nu au permis atunci efectuarea unor săpături de salvare, mai ales că, terasa pe care s-a descoperit materialul arheologic era complet răvăşită.
În 1994 se trasează o secţiune pe culmea dealului, în apropierea bisericii şi cimitirului din zonă, fiind identificat stratigrafic doar un strat de cultură medieval şi altul geto-dacic. Fragmentele ceramice medievale târzii sunt sporadice. În stratul de cultură geto-dacic au fost descoperite resturile a două locuinţe cu mult chirpic ars şi trei gropi; inventarul consta dintr-o gamă variată de fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată, o lamă de cuţit din fier şi un ac de la o fibulă din bronz.
Ornamentarea ceramicii este bogată. Predomină, ca motive decorative: brâul alveolar aşezat imediat sub buza vasului sau pe corp, brâul crestat sau simplu, butonii pastilă sau cei alveolaţi, precum şi decorul incizat şi lustruit (pe fragmentele ceramice lucrate la roată), în special, din linii simple, valuri şi benzi.
Inventarul complexului arheologic de la Cetăţuia are similitudini cu materialul arheologic descoperit la Ocniţa şi poate fi datat în sec. II a.Chr. - I p.Chr.
B. Capela. Cu ani în urmă se descopereau întâmplător, pe dealul Capela, mai multe fragmente dacice. S-a trasat o secţiune pe terasa aflată în apropierea motelului Capela. Stratigrafic au fost identificate resturile a două locuinţe cu podină cu pereţii prăbuşiţi (mult chirpic ars), cărbune şi resturi de la o vatră făţuită.
Pe podina unei locuinţe s-au găsit mai multe fragmente dintr-un vas chiup cu pereţi groşi, lucrat la roată, de culoare cenuşie. Vasul are la partea superioară o bandă în relief prevăzută cu ornamente ştampilate ce constau dintr-o succesiune de rozete cu 4-7 raze, ogive în reţea şi brăduţi. Cele mai vechi vase ornamentate cu rozete au fost descoperite în aşezarea de la Zimnicea, jud. Teleorman, nu departe de malul stâng al Dunării. Aceste vase datează din sec. IV - III a.Chr. În sec. III a.Chr. ornamentul rozetă apare şi în aşezarea de la Govora-sat, jud. Vâlcea, iar în sec II şi I a.Chr. este întâlnit, atât în complexele dacice din Munţii Orâştiei, cât şi la Ocniţa, jud. Vâlcea. Împreună cu fragmentele de chiup s-a descoperit şi o cană bitronconică, cenuşie, lucrată la roată, cu o toartă uşor supraânălţată având o nervură mediană decorată cu un brâu simplu uşor reliefat. Fragmentele ceramice descoperite aici, lucrate cu mâna sau la roată, de culoare brun-cărămizie sau cenuşie, au profile şi ornamente cunoscute în lumea geto-dacică. Datarea aşezării s-a făcut numai pe baza ceramicii în sec. III - I a.Chr. Prezenţa geto-dacilor în aşezările de la Cetăţuia şi Capela este pusă în legătură cu supravegherea marelui drum natural de pe cursul Oltului, ele fac parte din cadrul marelui complex de locuire ce a dăinuit în zonă până la cucerirea romană.
|