Excavation Year |
2005 |
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene;
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.)
|
Periods |
Bronze Age;
Early Hallstatt;
La Tène;
Post-Roman Period
|
Site Category |
Domestic;
Industrial;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Alba |
Locality |
Alba Iulia |
Commune |
mun. Alba Iulia |
Site |
Dealul Furcilor - Monolit |
Site Sector |
|
Site name |
Apulum |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bounegru |
George Valentin |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Ciobanu |
Radu |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Ciugudean |
Horia |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Lascu |
Ilie |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Moga |
Vasile |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Oţa |
Radu |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Plantos |
Cristinel |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
|
National Arch. Record Site Code |
1026.22
|
Report |
În perioada 22.06.2005–15.09.2005 s-a desfăşurat a treia campanie de cercetări arheologice preventive menite să elibereze de sarcină istorică suprafaţa de teren, proprietate S.C. Roşia Montană Gold Corporation SA, din zona de SV a municipiului Alba Iulia, punct Dealul Furcilor-Monolit, situat în vecinătatea sudică a Intreprinderii de materiale de construcţii Monolit SRL. Pe zona în care se desfăşoară cercetările urmează să se ridice un cartier de locuinţe. Zona supusă cercetărilor este delimitată de Întreprinderea Monolit spre N, Întreprinderea. Apulum” SA spre E, Drumul Judeţean 107 A spre V şi un complex de agrement spre S. În partea de N a cursului Mureşuluiexistă o serie de terase ce au asigurat condiţii prielnice dezvoltării unor structuri de locuire stabile, eşalonate din preistorie până în epoca modernă. Prima dintre aceste terase situată mai jos de platoul Dealul Furcilor constituie aria supusă investigaţiilor. Terenul în chestiune fusese în întregime destinat în perioada modernă lucrărilor agricole, iar relieful prezenta o uşoară pantă coborâtoare de la N spre S. Obiectivul cercetării în campania 2005 l-a constituit investigarea unei suprafeţe de teren din zona de S a perimetrului din 2004 şi precizarea ariei ocupate de locuirile din epoca bronzului şi din prima vârstă a fierului şi precizarea caracterului descoperirilor din perioada post-romană. În anul 2004, în acest perimetru au fost trasate un număr de cinci secţiuni, în care au fost descoperite două locuinţe din Hallstatt-ul timpuriu, o locuinţă aparţinând culturii Basarabi şi materiale arheologice din sec. IV-V. În campania din 2005 s-a trecut la cercetarea exhaustivă a zonelor de interes arheologic prin trasarea de secţiuni şi casete, în funcţie de descoperirile semnalate. Numerotarea acestor secţiuni şi casete s-a făcut în raport cu numărul ultimei secţiuni din 2004 (S056). Au fost trasate un număr de 53 de secţiuni, două suprafeţe şi 38 de casete. Din punct de vedere stratigrafic zona cercetată prezintă o relativă unitate redată cel mai bine prin secţiunile S098, S077 şi S095 situate pe o axă imaginară NE-SV. Situaţia stratigrafică se prezintă astfel: stratul vegetal, sol negru în care se găsesc materiale din prima vârstă a fierului, materiale romane şi materiale post-romane. Stratul vegetal are o grosime ce variază de la 0,20 m, în zona secţiunii S098, la 0,26 m în zona secţiunii S095. Sub stratul vegetal se găseşte un sol negru în care au fost descoperite materiale arheologice. Grosimea solului negru variază între 0,20-0,70 m, în zona secţiunii S098, şi 0,26-0,94 m, în zona secţiunii S095. Sub solul negru se găseşte solul galben steril, care a fost observat la 0,70 m, în zona secţiunii S098 şi la 0,94 m în zona secţiunii S095. Este de menţionat că nu a fost observat un strat de cultură care să poată fi legat de descoperirile din prima vârstă a fierului sau perioadei post-romane, toate complexele arheologice au fost identificate în solul negru. Locuirea din prima vârstă a fierului Descoperirile din prima vârstă a fierului aparţin orizontului cu ceramică canelată de tip Gava şi culturii Basarabi. Materiale arheologice aparţinând orizontului cu ceramică canelată de tip Gava au fost descoperite în toată zona supusă cercetării. Au fost descoperite opt locuinţe, câte una în S058/Cas1, S060, S063, Sp02, S070, S073, S074 şi două în S082, şase gropi rituale în S057, S068, S071, S074, S077. Este de presupus şi existenţa unui atelier metalurgic în Sp01, aici fiind descoperite fragmente de creuzete care prezintă urme de ardere secundară şi mai multe piese de bronz. Într-o nişă săpată în peretele locuinţei din Sp.02 a fost descoperit un craniu de bovină. Se poate observa o densitate crescută a complexelor în zona secţiunilor S058-S073 şi S077-S070 şi densitate scăzută în zona secţiunilor S089-S096, zonă care poate fi presupusă ca fiind o limită a aşezării. Este de menţionat că nu a fost observat un strat de cultură care să poată fi atribuit locuirii hallstatt-iene, complexele acestei epoci fiind conturate într-un sol negru în care au fost conturate şi complexele aparţinând culturii Basarabi şi cele ale perioadei postromane. Din inventarul complexelor fac parte numeroase materiale ceramice, materiale osteologice şi în unele cazuri şi piese de bronz. Singurele materiale cu valoare cronologică descoperite în campania 2005 sunt materialele ceramice iar piesele de bronz au o circulaţie largă şi nu oferă indicii cronologice. În campania din 2005 nu a fost descoperită nici o piesă de fier. Formele şi decorul ceramicii îşi găsesc cele mai bune analogii în nivelul trei al aşezării de la Teleac. Descoperirile aparţinând perioadei mijlocii a primei vârste a fierului sunt reprezentate de materiale aparţinând culturii Basarabi. Au fost descoperite complexe în următoarele secţiuni S069, S074, S099, S100, S101. Este de menţionat faptul că nu a fost sesizat un nivel de depuneri aparţinând culturii. Au fost descoperite patru locuinţe: două locuinţe de suprafaţă, în S074 şi două locuinţe semiadâncite în S069, o vatră în imediata apropiere a locuinţelor din S074 în S075 şi şase gropi de provizii, câte una în S075 şi S100 şi câte două în S099 şi S101. Forma şi dimensiunile locuinţelor de suprafaţă nu se poate preciza, iar cele semiadâncite sunt de formă ovală. Singurele materiale atribuite culturii Basarabi cu valoare cronologică sunt cele ceramice. Decorul ceramicii constă din: motive imprimate, benzi în formă de „S”-uri , benzi paralele crestate oblic (aşa numitul „şnur fals”) şi caneluri şi faţete. Proporţia ceramicii decorate este redusă, decorul imprimat şi ştampilat este mult mai puţin frecvent şi realizat neîngrijit. De asemenea formele ceramice îşi găsesc analogii în formele din faza târzie a culturii. În interiorul complexelor nu au fost descoperite piese de metal. Materialul prezentat îşi găseşte cele mai bune analogii în descoperirile de la Chendu fiind datate în faza târzie de dezvoltare a culturii Basarabi. Locuirea postromană se întinde în zona de terasă a suprafeţei cercetate în 2005. În campania din 2005 au fost cercetate 15 complexe aparţinând acestei perioade. 13 dintre acestea reprezintă locuinţe semiadâncite, la care se adaugă două gropi menajere din secţiunile 073 şi 087. Locuinţele au un plan rectangular, lungimea laturilor variind între 2,60 şi 3,86 m, cu suprafaţa cuprinsă între 7 şi 13 m2. Sunt prevăzute de obicei cu gropi de stâlpi în cele patru colţuri, care susţineau acoperişul. O excepţie o reprezintă locuinţa din S067 care nu are o formă regulată, gropi de stâlpi sau podină. Majoritatea prezintă o podină de lut bătătorit. În interiorul locuinţelor au fost descoperite numeroase materiale romane refolosite, constând din fragmente de cărămizi sau de monumente din piatră. În marea lor parte provin de la edificiile romane identificate în imediata apropiere, dar există şi materiale aduse probabil din zona intra muros a oraşelor sau din necropola de pe Dealul Furcilor-Podei. Din cele 13 locuinţe, trei nu au fost cercetate în totalitate şi ca atare au fost conservate pentru campania următoare. Inventarul ceramic al locuinţelor este extrem de bogat, marea majoritate fiind însă în stare fragmentară. Ca forme predomină vasele-borcan, lucrate la roata rapidă din pastă de culoare cenuşiu-negricioasă. Foarte importantă din punct de vedere cronologic dar redusă cantitativ este categoria ceramicii fine de culoare cenuşie, decorată cu motive lustruite în reţea. Un singur vas din această categorie a putut fi reconstituit, dar numai în proporţie de 80%. În această campanie nu au fost descoperite materiale ceramice ştampilate. În afara ceramicii, ca material special, din locuinţe provin şi opt piepteni de os bilaterali, precum şi unul cu mâner dreptunghiular cu colţurile rotunjite, decorat cu motive circulare pe una din plăcuţele mediane. Acest tip de pieptene este încadrat în tipul Nikitina III şi este datat în a II-a jumătate a sec. IV şi prima jumătate a sec. V. Dintre cei bilaterali, unul are capetele traforate. O analogie o avem la Timişoara - Freidorf, datată la începutul sec. V. Ceilalţi oferă o încadrare mai largă între limitele cronologice ale sec. IV-VI. Au mai fost descoperite fusaiole din lut de formă bitronconică, cu sau fără decor, sau lucrate dintr-un perete de vas şlefuit, pietre de ascuţit, verigi din fier, lame de cuţit din fier fragmentare şi numeroase cuie tot din fier sau din bronz. O menţiune aparte se cuvine sa acordăm celor trei monede de bronz găsite în interiorul locuinţelor. Monedele sunt din perioada dinastiei Severilor, respectiv de la Septimius Severus, Caracalla şi Severus Alexander. Starea de conservare este slabă. Pe baza inventarului ceramic, locuirea postromană poate fi încadrată în limitele mai largi ale sec. IV-V, datare care este susţinută de existenţa ceramicii cenuşii cu decor lustruit dar şi de prezenţa celor două categorii de piepteni de os mai sus menţionaţi. Continuarea cercetărilor arheologice la Alba Iulia punct Dealul Furcilor-Monolit, în zona de SV a perimetrului cercetat în 2004 au dus la conturarea în această zonă a două aşezări din prima vârstă a fierului şi a unei aşezări postromane. În cursul campanilor viitoare de cercetare vom extinde perimetrul săpăturilor în apropierea unor complexe puse în evidenţă deja şi se vor demara investigaţii asupra zonelor necercetate.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
K. Horedt, Moreşti-Grabungen in einer vor-und frűhgeschichtlichen Siedlung in Sieberburgen, Ed. Kriterion, Bucureşti, 1979. V. Vasiliev, A. Zryni, Aşezarea şi mormintele din prima epocă a fierului de la Chendu (jud Mureş), Apulum 24, 1987, p. 91-118. V. Vasiliev, I. Al. Aldea, H. Ciugudean, Civilizaţia dacică timpurie în aria intracarpatică a României. Contribuţii arheologice: aşezarea fortificată de la Teleac, Ed. Dacia, 1991.
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|