|
Excavation Year |
2005 |
|
Epoch |
Bronze Age
|
|
Periods |
Bronze Age
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Buzău |
|
Locality |
Cârlomăneşti |
|
Commune |
Verneşti |
|
Site |
La Arman |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Motzoi-Chicideanu |
Ion |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sârbu |
Dorin |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
50148.05
|
|
Report |
In cursul toamnei 2004 au fost continuate săpăturile arheologice în cimitirul din epoca bronzului de la Cârlomăneşti, punctual La Arman1, unde, în cursul unei scurte intervenţii de salvare efectuate în anul 2001, fusese salvat un mormânt de inhumaţie2. Campania precedentă a constituit prilejul descoperirii a 15 complexe funerare, dintre care unele cu structuri mai puţin obişnuite pentru cimitirele monteorene3. Un interes aparte îl prezintă şi depunerea din bronzul târziu4, care suprapune înmormântările ce se plasează într-o vreme corespunzătoare stilurilor ceramice/fazelor Monteoru Ic2-M.Ib. Perimetrul necropolei se întinde pe o arie destul de mare, din care cea mai mare parte este suprapusă astăzi de gospodăriile din extremitatea sudică a satului Cârlomăneşti, astfel că multe complexe au fost deja deranjate, iar altele sunt ameninţate de activităţile umane.
Iniţial se preconiza deschiderea a două suprafeţe, din care una alături de SII/2003, iar a doua pe terenul din spatele gospodăriei Marian Sandu, dar colectivul de cercetare şi fondurile, ambele reduse, au împiedicat acest lucru, astfel că s-a trasat o nouă suprafaţă doar pe platoul La arman, paralelă către N cu SII/2003. Amplasamentul noii suprafeţe de cercetare a fost impus, mai întâi, de faptul că în secţiunea deschisă în campania precedentă fuseseră descoperite 15 complexe funerare, cu alte cuvinte un grup de înmormântări, care se putea extinde şi către N, al doilea motiv fiind dictat de resursele limitate.
Imediat sub un sol arabil, cu o grosime variabilă între 0,20–0,15 m, s-au descoperit resturi materiale ce aparţin depunerii monteorene târzii, după cum o arată, fără dubiu, cioburile de la vase cu suprafaţă brăzdată cu măturica. Aceste materiale erau disipate pe suprafaţa secţiunii, fără a se grupa în complexe reale decât într-un singur caz. Terenul fiind arat cu consecvenţă timp de mulţi ani, până la adâncimea de -0,20 m în medie depunerile sunt deranjate astfel că o depunere clară, corespunzătoare acestor vestigii nu a putut fi surprinsă. Tot ce se poate spune este că aceste resturi se aflau la partea superioară a unui strat de pământ cenuşiu din care pornesc gropile mormintelor pe care le suprapun. După înregistrarea grafică şi foto a acestor resturi din bronzul târziu, s-a săpat în continuare fiind descoperite două complexe funerare monteorene după cum urmează:
M16: a apărut la -0,24 m de la nivelul actual de săpare sub forma unei aglomerări de pietre de râu, bolovani de calcar şi un bolovan de conglomerat. După curăţare s-a observat că suprafaţa aglomerării de pietre avea o formă aprox. rectangulară. Masa de pietre a fost secţionată pe direcţia VSV-ENE pentru a se obţine un profil al mormântului. În cursul cercetării s-a observat că întregul complex se găsea într-o groapă săpată de la partea superioară a unei depuneri de sol cenuşiu, iar pietrele de râu şi bolovanii de calcar nu au fost aruncaţi la întâmplare, ci aşezaţi cu o oarecare grijă, căci, aproape de fundul complexului s-au găsit două vase întregi, iar pe latura de ENE, între marginea gropii complexului şi umplutura din pietre s-a găsit o ceaşcă întreagă cu două torţi trase din buză şi supraînălţate. Printre pietrele din umplutură s-au găsit şi câteva care prezentau urme de arsură. Pe fundul gropii s-au găsit câteva fragmente de oase aflate în stare avansată de putrezire şi disparate. Din aceste motive nu a putut fi stabilită poziţia scheletului. Printre pietrele din umplutură s-au mai găsit şi mai multe cioburi disparate ca şi o bucată de chirpic ars, cu urme de nuiele. După cele trei vase întregi descoperite în mormânt, din care două, ambele ceşti cu câte două torţi trase din buze şi supraînălţate, sunt decorate cu linii incizate dispuse în zig-zag şi suprapuse de un şir de impresiuni circulare mici, ca şi după cupa nedecorată, cu marginea răsfrântă, întregul complex se poate plasa la nivelul stilului ceramic Monteoru Ic1.
M17: a apărut la -0,37 m de la nivelul actual de călcare, din nou sub forma unei aglomerări de pietre de râu, bolovani de calcar şi bolovani de conglomerat. Printre pietre se găseau mai multe cu urme de arsură, unele chiar înroşite puternic. În plan, aglomerarea de pietre avea o formă rectangulară, fiind suprapusă la capătul de VSV de resturi ale depunerii monteorene târzii. Toată masa de pietre de râu şi bolovani de calcar, printre care s-au găsit şi bucăţi de chirpic ars cu urme de nuiele, a fost depusă într-o groapă săpată în solul steril, ca şi în cazul precedent, dintr-o depunere de sol cenuşiu. Întregul complex a fost secţionat pe direcţia VSV-ENE pentru observarea structurii pe profil. La demontarea umpluturii din pietre s-a observat, ca şi în cazul M16, că pietrele au fost aşezate cu grijă, fapt dovedit clar de un vas cu două torţi supraînălţate trase din buză găsit întreg şi în poziţie normală pe fundul gropii complexului. La marginea de ENE a complexului, între marginea gropii şi umplutura din pietre, s-a mai găsit o bucată mai mare de chirpic ars, cu urme de împletitură de nuiele. Pe fundul gropii, la cca. -0,70 m adâncime, a fost descoperit un schelet depus în decubit ventral cu picioarele îndoite din genunchi şi culcate pe stânga. În ceea ce priveşte orientarea scheletului precizăm că avea craniul îndreptat către SV 234?. S-a putut observa că trunchiul se găsea aşezat pe partea ventrală, cele două scapule, păstrate fragmentar găsindu-se deasupra capetelor superioare ale celor două oase humerus. Craniul, spart şi deplasat din vechime, se găsea culcat pe partea stângă. O situaţie cu totul specială este relevată de prezenţa, sub braţul stâng, a tibiei drepte, dat fiind că nu au fost surprinse urmele vreunui deranjament care să explice poziţia cu totul insolită a osului. Sub vertebrele cervicale şi sub coaste s-au găsit mai multe perle cilindrice şi tronconice dintr-o pastă albă, destul de probabil caolin, dar aflate într-o stare de conservare care nu a permis recuperarea decât a câteva piese. Poziţia acestor mărgele, ce au făcut parte dintr-un colier, dovedeşte, încă o dată, că scheletul fusese aşezat pe partea ventrală, la fel ca în cazul M11, descoperit în campania precedentă. Vasul cu două torţi, descoperit la V de schelet, aprox. în dreptul bazinului, este o ceaşcă cu două torţi supraînălţate trase din buză,de tip kantharos, decorată cu o bandă din segmente lineare în relief, dispuse în zig-zag, ornamentaţie care asigură plasarea complexului la nivelul stilului ceramic Monteoru Ic2. Din umplutura gropii, sub pietre şi imediat deasupra osemintelor, s-au mai recuperate câteva fragmente ceramice dintre care unele prezintă un interes oarecum aparte. Este vorba de un ciob de la un vas cu corp sferic, posibil o ceaşcă, lucrată din pastă fină, cenuşie la culoare, decorat cu o bandă din trei linii incizate deasupra căreia spaţiul fiind umplut cu împunsături circulare de mici dimensiuni. O manieră cu totul asemănătoare de decor se mai cunoaşte în mediul monteorean la Sărata Monteoru5 sau Bogdăneşti6. Un alt ciob prezintă un decor cu nervuri subţiri în relief, specific stilului Monteoru Ic2.
În afara celor două morminte descrise, în cursul săpăturilor au mai fost descoperite alte două complexe arheologice, dintre care doar unul singur aparţine, din punct de vedere stratigrafic, vremii înmormântărilor, celălalt fiind ulterior.
Cpl. 15: a apărut la -0,21 m de la nivelul actual de săpare. Este constituit dintr-un vas pântecos cu două torţi pe mijloc, gât aprox. cilindric şi gura dreaptă. Este lipsit de decor. Vasul se găsea, spart pe loc, în poziţie oarecum oblică, cu gura înclinată spre E. În jur nu s-a observat vreun contur de groapă, iar la secţionarea complexului nici pe cele opt profile nu a fost observată o groapă în care să fi fost depus vasul. Stratigrafic, vasul se găsea în depunerea cenuşie, din care au fost săpate gropile mormintelor fiindu-le, prin urmare, contemporan. Forma vasului este una comună, fiind lipsit de decor, motiv pentru care este mai dificil de a fi atribuit unui stil ceramic.
Cpl. 16: - a fost descoperit la -0,30 m de la nivelul actual de săpare şi era plasat la mijlocul secţiunii, parţial sub martorul de S dintre SII/2003 şi SIII/2004, corespunzând oarecum Cpl. 2/2003. Este constituit din cioburi de la cel puţin două vase, sparte pe loc, care, judecând după suprafaţa striată, aparţin depunerii monteorene târzii. La mică distanţă de ele se mai aflau şi câteva oase de animal.
Până în momentul de faţă, în necropola monteoreană Cârlomăneşti La Arman s-au cercetat 17 complexe funerare. Dar numărul mic de înmormântări şi suprafaţa cercetată redusă, nu ne îngăduie încă consideraţii privind structura spaţiului funerar. Aparent putem doar presupune că mormintele descoperite până acum, par a constitui un grup, dar este cu totul necesară o cercetare extinsă pentru a proba această observaţie, cu atât mai mult cu cât, către apus, cimitirul a fost distrus de viroaga folosită astăzi ca uliţă a satului. Că ne aflăm, eventual, în faţa unui cartier/parcelă funerară, pledează oarecum indirect amenajările din pietre prezente la cele mai multe dintre mormintele cercetate ca şi elementul de unitate al tuturor înmormântărilor descoperite constituit din orientarea predilectă către SV.
Cimitirul pare a fi fost biritual, căci unul dintre mormintele descoperite în 2003 - M. 10 -, după toate probabilităţile, era de incineraţie. Din acest punct de vedere necropola de la Cârlomăneşti se înscrie în standardul funerar monteorean. Dar particularităţile unora dintre structurile funerare descoperite, constituie, deocamdată cel puţin, noutăţi pentru standardul funerar monteorean aşa cum este el cunoscut astăzi, ceea ce sporeşte importanţa necropolei de la Cârlomăneşti La arman. Ne referim atât la gropile cu treaptă, cât şi la obiceiul umplerii unora dintre gropile mortuare cu pietre, multe dintre ele trecute prin foc. Prezenţa, în umplutura gropilor sepulcrale, a unor pietre trecute prin foc, la care se adaugă resturile de chirpici provenite de la o structură incendiată, ca şi fragmentele ceramice disparate, provenind de la diferite recipiente, aflate în aceeaşi poziţie, probează existenţa unor obiceiuri care au mai fost atestate cel puţin într-un alt complex funerar monteorean, descoperit la Năeni-Zănoaga7. Credem demn de subliniat şi faptul că în ambele morminte descoperite în campania 2004 au fost descoperite cantităţi impresionante de pietre, aşezate cu evidentă grijă, indicii ale unui remarcabil consum de energie socială, ceea ce pledează, la rândul său, pentru un rang social înalt al celor doi defuncţi şi nu ca expresie mortuară punitivă sau sacrificiu, aşa cum s-a afirmat, cu destulă naivitate şi cu mai multă vreme în urmă8.
Importanţa cimitirului de la Cârlomăneşti La Arman nu poate fi trecută cu vederea chiar dacă deocamdată numărul înmormântărilor descoperite nu este prea mare. Seria particularităţilor menţionate lasă să se întrevadă o variabilitate a obiceiurilor mortuare care îl apropie de cel de la Cândeşti. În acelaşi timp, proximitatea faţă de staţiunea monteoreană de pe Cetăţuie, oferă posibilitatea comparării informaţiilor obţinute în aşezare, cu cele din cimitir, problema corespondenţei dintre cele două obiective din epoca bronzului nefiind încă soluţionată.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
In the autumn of 2004, during the second campaign of archaeological researches in the cemetery at Cârlomăneşti – La Arman, we discovered two skeleton graves nos. 16 and 17. The pits of both tombs were filled up with stones, limestones and large pieces of burned adobe. We excavated in the sterile soil. For each tomb the filling had been carefully arranged in the pits as is proved by the vessels discovered on the bottom. In the first grave – no. 16 - the skeleton was completely destroyed, so the exact position and orientation could not be registered. In grave no. 17 the skeleton was found on the bottom lying apparently flexed on the left side, but the upper part of the body lay on the belly.
The grave goods are represented in grave no. 16 by a pair of two handled cups, each with a typical decoration of Monteoru Ic1 style and an undecorated cup, and in grave no. 17 by a two handled cup with a decoration of Monteoru Ic2 style and some kaolin beads from a necklace. In the filling of grave no. 16 we discovered some sherds like those from the settlements of Sărata Monteoru and Bogdăneşti.
Except for the graves, we discovered two more archaeological features. The first one – Cpl. 15 – was represented by a single vessel in a small pit excavated from the same level as the tombs but without any traces of inhumation or cremation. The second one – Cpl. 16 – represented by sherds from two pots broken on the spot, belongs to the Late Bronze Age level - i.e. Monteoru 2b phase/style - as is proved by the Besenstrich type of surface decoration.
After two campaigns in the cemetery at Cârlomăneşti – La arman we discovered 17 mortuary features which date to the so-called Ic2-Ib pottery styles/phases of the Monteoru culture, in full Middle Bronze Age. Some peculiarities of the tombs are quite new for the funeral standard of the Monteoru culture, such as the pits with steps and the stone filling of the pits, in the last case these special customs bear witness to a high social status of the deceased people.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
