Excavation Year |
2005 |
Epoch |
Neolithic
|
Periods |
Late Neolithic;
Eneolithic
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Isaccea |
Commune |
or. Isaccea |
Site |
Suhat |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bălăşescu |
Adrian |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Micu |
Cristian Leonard |
Site director |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Mihail |
Florian |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Monah |
Felicia |
|
Institutul de Arheologie, Iaşi |
Petrache |
Ancuţa |
|
Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Velicicu |
Florin |
|
Universitatea "Ovidius", Constanţa |
|
National Arch. Record Site Code |
159696.04
|
Report |
Aşezarea neolitică - atribuită culturii Boian, faza Giuleşti – din punctul Suhat este amplasată pe o terasă relativ joasă, ce mărgineşte fosta zonă de bălţi a Dunării. Primele informaţii legate de prezenţa unor descoperiri aparţinând epocii neo-eneolitice la Isaccea îi aparţin lui E. Comşa1, care semnala în zona localităţii o aşezare gumelniţeană, fără a indica şi punctul în care aceasta a fost localizată. În primăvara anului 1990, Muzeul de Arheologie Tulcea a realizat o nouă cercetare de suprafaţă în zonă, care a avut drept rezultat şi „recoltarea unui bogat material boiano-gumelniţean” în punctul Suhat.2 Începând cu anul 1996, ICEM Tulcea, în colaborare cu MNIR şi IAB, desfăşoară un program de cercetări sistematice în aşezarea neolitică (cultura Boian, faza Giuleşti) din punctul Suhat. Necesitatea iniţierii unui proiect de cercetare la Isaccea s-a impus din mai multe motive: - noutatea descoperirii. Era pentru prima dată când pe teritoriul dobrogean era semnalată - cu siguranţă - o aşezare a culturii Boian, faza Giuleşti, punct care indică în acelaşi timp şi limita estică a ariei de răspândire a elementelor caracteristice acestei entităţi culturale; - prezenţa comunităţilor specifice fazei Boian-Giuleşti în nordul Dobrogei marchează, în stadiul actual al cunoştinţelor, începutul epocii neolitice în zona amintită; - existenţa altor realităţi culturale în zonă, marcată de descoperirea fragmentelor ceramice aparţinând culturii Hamangia, fazelor Boian-Spanţov şi Gumelniţa A1; - starea precară de conservare a complexului arheologic. Principalele obiective ale campaniei 2005 au fost: - continuarea cercetării complexelor arheologice identificate în suprafaţa S3, aflată în zona de S a aşezării; - realizarea unei serii de sondaje în zona de S a aşezării pentru stabilirea raportului dintre suprafaţa maximă de răspândire a materialului neolitic şi suprafaţa reală a aşezării neolitice În cadrul suprafeţei S3 au fost cercetate sau identificate următoarele complexe arheologice neolitice: G145 În campania precedentă s-a considerat că cercetarea acestui complex din cadrul nivelului de locuire NI a fost încheiată. Ultimele observaţii ne indică faptul că dimensiunile sale sunt cu mult mai mari decât cele fixate anterior. Groapa a avut o forma ovală, cu diametrul maxim de 1,90 m, profilul probabil tronconic. Adâncimea maximă a amenajării a fost de 0,99 m. G145 reprezintă una din rarele gropi menajere în care am remarcat mai multe etape de acumulare a deşeurilor : US 1174 – sediment friabil, cenuşiu, alături de care apar oase de peşti şi mamifere, cenuşă, fragmente ceramice şi fragmente bivalve; US 1173 – sediment nisipos, brun-verzui, alături de care au fost înregistrate fragmente ceramice, cenuşă, oase de peşti şi mamifere, fragmente bivalve; US 1172 – sediment compact, nisipos, verzui, alături de care apar fragmente ceramice, oase de peşti şi mamifere, cenuşă, fragmente bivalve, chirpici incendiaţi şi neincendiaţi; US 1170 – sediment friabil, ce conţine o cantitate apreciabilă de oase de peşti, oase de mamifere, foarte puţine fragmente ceramice, chirpici arşi şi nearşi; US 1151- sediment compact, nisipos, verzui, ce conţine o cantitate apreciabilă de chirpici arşi şi nearşi, oase de mamifere şi peşti, fragmente de bivalve şi fragmente ceramice. În fiecare unitate stratigrafică a fost prelevat un eşantion de sediment de 10 l, sitat sub jet de apă, destinat analizelor arheobotanice şi arheozoologice G168 Groapă menajeră, identificată în zona centrală a c. A9. În această zonă a fost observată o uşoară înclinare a terenului pe direcţia S-N. Complexul se individualizează în cadrul nivelului de locuire NI printr-un sediment compact, cenuşiu-verzui, alături de care au fost înregistrate fragmente ceramice (cu dimensiuni mari şi mici, orientate atât orizontal, cât şi vertical), chirpici arşi şi nearşi, cenuşă, fragmente de bivalve, melci, oase de peşti şi mamifere. G169 Groapă menajeră, identificată la în c.A9, A10, B9 şi B10. În această zonă terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţia E-V. G171 Groapă menajeră identificată în jumătatea de V a c.B9. În acest punct terenul prezintă o uşoară înclinare pe direcţia S-N. Forma gropii este ovală, cu diametrul maxim de 1,15 m, profilul tronconic. Adâncimea maximă a gropii este de 1,22 m. Şi în acest complex au fost individualizate câteva etape de acumulare a deşeurilor menajere, prezentate în ordine cronologică: - US 1683 - sediment compact, brun-gălbui, alături de care au fost înregistraţi chirpici arşi şi nearşi, bivalve, fragmente ceramice de dimensiuni medii, oase de peşti, cenuşă; - US 1682 - sediment compact, nisipos, gălbui, ce conţine chirpici nearşi, oase de peşti, fragmente bivalve, fragmente ceramice de mici dimensiuni; - US 1681 – sediment compact, nisipos, cenuşiu gălbui, ce conţine o cantitate mare de chirpici nearşi, cenuşă, oase de peşti, fragmente şi exemplare întregi de bivalve, fragmente ceramice de dimensiuni mici şi medii. Pentru fiecare etapă de depunere a fost prelevat un eşantion de 10 l, sitat sub jet de apă. Materialul rezultat este supus unor analize arheozoologice şi arheobotanice. Complexul aparţine nivelului de locuire NI. În campania 2005 au fost realizate următoarele sondaje: - Son. 1, aflat la 32 m SE de punctul O1 al aşezării neolitice. Dimensiunile sale sunt 3 x 2 m, orientarea N-S. În acest context au fost identificate două posibile gropi menajere atribuite perioadei neolitice - C190 şi C192; - Son. 2, aflat la 5 m S de Son.1. Dimensiunile sale şi orientarea sunt similare Son. 1. În acest context a fost identificată o posibilă groapă menajeră atribuită perioadei neolitice – C193. Situaţia înregistrată în cele două sondaje amintite mai sus pare să modifice datele referitoare la dimensiunile aşezării, suprafaţa acesteia fiind cu mult mai mare decât cea cunoscută până în prezent.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
1. E. Comşa, 1962, p. 224. 2. El. Lăzurcă, 1995, p. 21.
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|