|
Excavation Year |
2005 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.)
|
|
Periods |
Ancient Times;
Greek Age;
Hellenistic Period;
Roman Period;
Late Roman Period;
Post-Roman Period;
Roman-Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
Basilica cu Criptă (Florescu) |
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Achim |
Irina Adriana |
Sector director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băldescu |
Irina |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Bottez |
Valentin Victor |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moise |
Cosmin-Gheorghe |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Suceveanu |
Alexandru |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
Săpăturile din campania 2005 s-au concentrat în sectorul N, situat pe flancul N al basilicii paleocreştine şi au avut ca principal scop finalizarea cercetării în săpăturile de suprafaţă deschise în anul 2004.
Am procedat la deschiderea altor trei casete (A2, B2, C2), la V de S2, secţiuni a căror menire a fost dezvelizea cvasicompletă a laturii de V a ,,podiumului’’, precum şi a eventualelor structuri arhitectonice aflate la N de acesta. În acelaşi timp, am continuat cercetarea în cele trei casete deschise în campania 2004 (A1, B1, C1). Pentru lămurirea unor situaţii de teren cu care ne-am confruntat anul acesta am efectuat un sondaj în nava laterală N a basilicii paleocreştine (Sondaj 1) şi am procedat la demontarea unui rest de zid şi de pavaj aflate în c. 13-14 ale secţiunii magistrale N-S, S2.
În timpul campaniei 2005, în afara structurilor denumite convenţional podium (identificate zidurile Pw şi Pn) şi peribolos (Pb), au fost identificate două construcţii, A, la N de podium şi două laturi ale unei alte construcţii (Bs şi Be).
Sistem constructiv se remarcă prin absenţa unei fundaţii propriu-zise, zidurile fiind implantate în canale săpate în stâncă. Se observă că şi sub zidul de N al bazilicii se întinde un astfel de canal.
Sondaj 1
Este situat în extremitatea vestică a navei laterale Na basilicii paleocreştine şi respectă lărgimea navei. Dimensiuni: 1,40 m (N-S), 2 m (E-V). Se află la aprox. 2 m V de limita pavajului din dale de calcar identificat în colateralul N de Gr. Florescu.
Scopul principal al acestei secţiuni a fost acela de a identifica traseul zidului V al podiumului, eventual latura sa sudică. Măsurătorile au fost făcute în funcţie de stylobatul N al navei centrale şi de zidul perimetral N al basilicii. Am constatat în cursul săpăturilor urmele unor intervenţii anterioare, care au bulversat iremediabil succesiunea stratigrafică până aproape de stânca nativă. Nici unul dintre traseele de zid pe care le căutam nu au fost reperate în cadrul sondajului.
Succesiunea stratigrafică este următoarea:
- intervenţie modernă, probabil în urma săpăturilor efectuate de Gr. Florescu, pământ de culoare neagră, consistenţă moale, prăfos, ce conţinea rare materiale arheologice, între -0,80 -1,46 m;
- strat cenuşiu aflat la adâncimi cuprinse între -1,46 m şi -1,73 m; conţine materiale arheologice;
- strat de culoare galbenă, nisipos, aflat la adâncimi cuprinse între -1,73 m şi -1,93 m.
Materiale arheologice recoltate: cinci pungi de ceramică (romană şi romană-târzie); o pungă de oase animale; o teracotă fragmentară ?; un capitel doric din calcar, precum şi o monedă de bronz.
Încas. A1 şi B1 cercetarea a fost terminată în cursul campaniei arheologice 2005. Situaţia arheologică raportată în 2004 este neschimbată.
Cas. C1
Este situată la S de cas. B1, despărţită de aceasta printr-un martor de 1,00 m. Dimensiunile sale sunt de 5,40 m pentru laturile N şi S, de 2,10 m pentru cea estică şi de 2,20 m pentru cea vestică. Spre deosebire de cas. A1 şi B1, aceasta a fost împărţită în două carouri, A (la V) şi B (la E). Cercetatea începută în 2004 a continuat în 2005.
În campania arheologică 2004 au fost scoase la lumina mai multe trasee de zid, descrise în raportul nostru din anul respectiv: Z2 (a cărui extremitate nordică se găseşte în cas. B2), aflat în c. A. La E de Z2, în c. B, se află alte trei structuri arhitectonice: o platformă din piatră măruntă de calcar şi şist, precum şi materiale de construcţie, parţial dezvelită; Z3: la N de platformă, perfect aliniat acesteia, orientat aprox. E-V; Z4: la N de Z3, capătul său oriental se pierde în profilul de N al casetei.
În încercarea de a cerceta exhaustiv această secţiune, în anul 2005 am îndepărtat pământul până la nivelul stâncii native, în ambele carouri, cruţând structurile arhitectonice deja identificate.
În c. A, la E de Z2, lipit de acesta se găsea un bloc fasonat de calcar cochilifer (dimensiuni: 0,50 x 0,42 x 0,34 m), care stătea de un nivel de lutuială. Pentru a putea continua săpătura în adâncime am procedat la îndepărtarea acestei piese. Din pământul galben pe care era aşezat acest bloc am recoltat o serie de materiale ceramice de epocă romană, printre care o farfurie fragmentară şi un opaiţ întreg.
La nivelul stâncii a fost identificat un puţ (bothros II, complex închis) practicat în roca nativă. Partea sa superioară se găseşte la adâncimea de -1,73 m faţă de profilul N al secţiunii. Este vizibilă numai jumătatea sa estică, restul aflându-se fix sub traseul profilului care susţine zidul Z2. Dimensiunile părţii vizibile a bothrosului II sunt: 0,60 m (E-V) şi 1,44 m (N-S). Pe partea sa orientală este mărginit de o dală de calcar (dimensiuni: 0,65 x 0,35 x 0,13 m). Aceasta ar putea fi ceea ce subzistă dintr-o amenajare la suprafaţă a acestei instalaţii. Am început operaţiunea de golire a conţinutului bothrosului, dar din lipsa mijloacelor tehnice am decis continuarea în campania viitoare. Am înaintat până la adâncimea de 2,32 m unde am sistat lucrările. Spre deosebire de bothros I (aflat cca. 13 m la S, în absida basilicii) acesta conţine exclusiv materiale de epocă greacă. Am recoltat 3 pungi de ceramică (predomină fragmentele de amforă) şi una de oase animale. Mare parte dintre acestea prezintă urme de ardere secundară. Deasupra bothrosului stratigrafia este următoarea:
- zid din blochete de calcar şi şist local (Z2), legat cu pământ, pandant al lui Z1 (din cas. B1); se conservă pe o înălţime de 0,56 m şi este aşezat pe un
- strat preparator de pământ galben curat între -0,56 şi -0,78 m;
- lentilă gris, între -0,78 şi -0,83 m;
- groapă umplută cu pământ galben-cenuşiu, între -0,83 şi -1,32 m;
- strat consistent de umplutură, de culoare cenuşiu-gălbuie, ce conţine scoică măruntă, pietreşi fragmente ceramice, foarte bogat în materiale arheologice, situat între -1,32 şi -1,80 m unde se profilează partea superioară a bothrosului propriu-zis;
- la S de bothros, în extremitatea profilului, se conservă un nivel de culoare cafenie, ce conţine scoică măruntă, situat deasupra stâncii, între -1,40 şi 1,98 m unde apare stânca nativă.
Succesiunea stratigrafică (în c. A) faţă de profilul N este următoarea: strat vegetal, între 0 şi -0,10 m; strat de culoare galbenă, consistenţă moale, conţinând pietricele şi scoică măruntă, între -0,10 şi -0,39 m; strat de lut galben, compact, între -0,39 şi -0,56 m; lentilă de culoare gris, cu scoică măruntă şi nisip, între -0,56 şi -0,60 m; strat cenuşiu cu scoici, fragmente ceramice şi pietricele, între -0,60 şi -1,12 m; strat de culoare cenuşiu-gălbuie, de nivelare, între -1,12 şi -1,34 m; strat de culoare cenuşie închisă, ce conţine materiale arheologice, între -1,34 şi -1,50 m; lutuială fină de amenajare a stâncii, ce conţinea scoică, pietre mărunte şi fragmente ceramice, între -1,50 şi -1,61 m; la această adâncime a fost identificată stânca nativă.
Materiale arheologice: 21 de pungi de ceramică (foarte amestecată, grecească, elenistică şi romană); 3 vârfuri de săgeată din bronz; 8 obiecte de bronz neidentificabile înainte de curăţare; 5 pungi de oase animale (una dintre acestea provine din bothros II); două obiecte de fier şi zgură de fier; un opaiţ roman întreg.
Cas. A2
Este situată la V de secţiunea magistrală N-S, S2, şi constituie pandantul cas. A1. Este despărţită de S2 de un martor de un metru. Dată fiind configuraţia terenului laturile casetei sunt inegale. Dimensiuni: 3,79 m (latura de E); 3,87 m (latura de N); 3,77 m (latura de V); latura sudică este marcată de linia zidului de N al podiumului. Pentru a facilita înregistrarea materialelor arheologice am împărţit suprafaţa casetei în patru carouri, A1 şi A2 (la N), B1 şi B2 (la S).
La momentul începerii cercetării în această zonă se putea observa că întreaga suprafaţă a suferit o decapare masivă, cu dată şi autor necunoscute, care a afectat iremediabil succesiunea stratigrafică. După îndepărtarea stratului vegetal, am săpat într-un pământ de culoare galben-cenuşie, foarte dur, cu puţine materiale arheologice. Deasupra stâncii am constatat existenţa unei lutuieli fine cu pământ galben. O parte din structurile arhitectonice identificate erau vizibile înainte de debutul săpăturilor. Adâncimile maxime atinse, raportate la profilele respective, sunt următoarele: 0,31 m (în colţul SE, faţă de profilul E); -0,49 m (în colţul NE); 0,60 m (în colţul NV, faţă de profilul N);
Cercetarea întreprinsă a condus la punerea în evidenţă a unei construcţii, A, din care se conservă două trasee parţiale de zid (Asud şi Aest), posibil altar ? Aceasta se află aprox. în centrul casetei. Se conservă numai prima asiză de zidărie, din blocuri mari de calcar. Nu au fost identificate urme de liant. Zidurile sunt implantate într-un şanţ săpat în stânca nativă, folosind ca element de priză spărtură de şist amestecată cu pământ galben.
A-sud: orientat E-V; dimensiuni: 1,45 m lungime şi 0,42 m lăţime;
A-est: orientat N-S; dimensiuni: 1,62 m lungime şi 0,52 m lăţime; la E de acest zid şanţul său de implantare este vizibil pe aprox. 0,06 m; spre N, în prelungirea zidului, am pus în evidenţă un negativ de zid, săpat în stânca nativă care continuă aprox. încă 1,40 m şi are o lăţime de cca. 0,70 m; după care îşi schimbă traseul şi redevine vizibil pe direcţie E-V, până la intersecţia sa cu profilul E al casetei, pe alţi cca. 2 m. Este posibil ca acest şanţ să constituie un pandant al unei amenajări similare, identificate în 2004 în S2, orientată N-S. Zidul pe care această amenajare îl susţinea nu a fost identificat, fiind probabil demantelat încă din antichitate. Însă, la extremitatea estică a zidului de N al podiumului, fix pe traseul acestui şanţ am identificat un bloc de mari dimensiuni, orientat N-S, „en saillie’’ în raport cu acesta şi purtând urme de montare (indiciu că ar putea fi vorba despre o piesă refolosită la construcţia acestui zid). Până la cercetările viitoare nu suntem în măsură să precizăm dacă acest bloc de mari dimensiuni face parte sau nu dintr-o structură arhitectonică ce se afla la N de podium, în interiorul zonei delimitate de peribolos.
În partea de V a secţiunii, în spaţiul dintre clădirea A şi podium a fost identificată o altă structură arhitectonică, element de legătură cu construcţia B aflată imediat la S. Este vorba despre o „scară’’, cu lăţimea de aprox. 1,15 m, din dale de calcar. Această amenajare respectă aliniamentul ambelor construcţii şi pare să răspundă rolului de zonă de acces, poate chiar în relaţie cu strada care lonjează insula pe latura de V. Până la extinderea săpăturilor în zona străzii orice alt comentariu privind funcţionalitatea sa nu se susţine în teren.
La aprox. 0,90 m spre V faţă de latura vestică a podiumului a fost pusă în evidenţă construcţia B, vizibilă numai pe laturile E, respectiv S. Zidul estic se conservă pe cca. 0,80 m înălţime, în vreme ce cel sudic atinge înălţimea maximă de 1,03 m (spre E). Zidăria a fost descrisă anterior, în partea preliminară a raportului. În această zonă cercetarea va fi continuată în campania 2006.
Am putut observa, de asemenea, că pe o mare parte a suprafeţei casetei stânca a suferit o nivelare foarte pronunţată, aproape de planeitate. Această suprafaţă se remarcă şi prin raritatea materialelor arheologice recoltate (8 pungi de ceramică, la care se adaugă alte 3 pungi recoltate dintre Be şi Pw).
Cas. B2
Este situată în spaţiul dintre podium şi peribolos, la S de cas. A1, la N de cas. C2. Este despărţită de aceasta din urmă de un martor de 1,00 m. A fost împărţită în două carouri, A la V şi B la E. Dimensiuni casetă: 3,50 x 2,50 m. O parte din suprafaţa c. A a fost conservată in situ, din raţiuni de securitate a zidului V al peribolosului. Singura structură arhitectonică identificată este zidul sudic al edificiului B. Am reuşit degajarea integrală a zidului V al podiumului. Cercetările s-au concentrat în zona c. B şi parţial în A. Ca şi în alte zone ale săpăturii am putut repera în teren porţiuni care au suferit o decapare cu dată şi autor necunoscut. Am pus în evidenţă şanţul de fundare al Pw, vizibil pe cca. 0,25-0,58 m în afara zidului. Acest şanţ atinge adâncimi cuprinse între 0,30 şi 0,45 m. Înălţimea totală conservată a zidului vestic al podiumului, în cas. B2, variază între 1,40 şi 1,86 m.
După identificarea edificiului B am procedat la demontarea profilului N al secţiunii şi am extins cercetarea în spaţiul dintre această construcţie şi podium, într-o zonă pe care am denumit-o extensie N. Ca urmare a acestei extinderi am identificat un bloc de calcar (dimensiuni: 0,80 x 0,40 x 0,23 m) prins în structura edificiului B, precum şi a zidului V al podiumului, marcând probabil o uşă. Afirmaţia se susţine prin decroşul vizibil pe faţa zidului Pw, pe toată înălţimea sa conservată.
Succesiunea stratigrafică faţă de profilul S (valabilă şi pentru cas. C2) este următoarea:
- strat vegetal între 0 şi -0,08/0,14 m;
- şanţ de intervenţie, umplut cu pământ negru, prăfos, conţinând o mare cantitate de materiale de construcţie şi piatră, între -0,08 şi 0,68 m;
- strat de culoare brun-cenuşie, compact, între -0,68 şi 0,88 m;
- strat roşiatic, consistenţă dură, aflat deasupra stâncii; este vizibil parţial în zona c. B şi preponderent în caroul A; între -0,90 şi -1 m;
- şanţ de implantare a zidului vestic al podiumului, vizibil numai în caroul B, între -0,88 şi -1,20 m.
În c. A, stratigrafia este următoarea faţă de profilul transversal V:
- şanţ de intervenţie cu pământ negru, afânat, între 0 şi -0,21 m;
- podea de lut galben, între 0 şi -0,06 m; se poziţionează la N de stratul 1 şi pare să fi fost spart de acesta;
- groapă de intervenţie ce conţine o mare cantitate de materiale de construcţie, între -0,21 şi -0,59 m; include stratul 1 şi a constituit o limită a săpăturii noastre în extremitatea sudică a profilului în discuţie; în această zonă ne-am oprit cu săpătura la adâncimea mai sus-menţionată;
- strat de pământ galben cu urme fine de arsură şi chirpic, între -0,06 şi -0,30 m;
- zonă de nivelare cu lut compact, urme de arsură, rare fragmente ceramice, între -0,30 şi -0,46/0,50 m;
- şanţ/groapă de demantelare sau de reparaţie a zidului S al edificiului B (Bs), între 0 şi -0,52 m; este vizibil numai în proximitatea zidului, la S de acesta;
- strat galben-roşiatic, prăfos, între -0,59 şi -0,64 m; este afectat de stratul 8, care îl sparge;
- podea de lut cu urme puternice de arsură şi fragmente ceramice, între -0,46 şi -0,64 m;
- strat de culoare cenuşie, de nivelare, între -0,64 şi -0,72 m;
- strat roşiatic, cu consistenţă dură, de amenajare a stâncii, între -0,72 şi -0,76 m; corespunde stratului 4 din stratigrafia faţă de profilul S, vezi mai sus;
- strat de nivelare a stâncii cu spărtură de şist de dimensiuni foarte mici, între -0,76 şi -0,80 m; stânca nativă apare la -0,80 m şi în această zonă săpătura s-a oprit la adâncimea menţionată;
- strat galben-cenuşiu, de umplutură a şanţului de fundare a zidului S al edificiului B, între -0,84 şi -1,10 m;
- strat de pământ galben, deasupra stratului 12, corespunde nivelului 8, între -0,62 şi -0,75 m.
Materiale arheologice: 16 pungi cu ceramică, preponderent de epocă romană; 5 obiecte fragmentare din sticlă; un obiect de fier; un obiect din bronz; o teracotă fragmentară; o piesă de arhitectură fragmentară identificată în şanţul de fundare al zidului de V al podiumului.
Cas. C2
Este situată în spaţiul dintre Pw şi Pbw, la S de cas. B2, despărţită de aceasta din urmă printr-un martor de un metru. Pentru a facilita înregistrarea materialelor arheologice suprafaţa casetei a fost împărţită în două c., A la V şi B la E. Dimensiuni cas.: 3,50 x 2,50 m. Săpătura s-a concentrat în zona c. B, în proximitatea zidului Pw, cu scopul de a verifica relaţia acestuia cu zidul perimetral N al basilicii paleocreştine. Menţionez că măsurătorile au fost făcute în funcţie de zidul basilicii şi numai în anumite cazuri faţă de profilul N.
Au fost identificate mai multe structuri de zidărie cum ar fi: un zid, Z8, situat în c. A, cu traseu N-S, legat cu mortar pe care se află montat un prag (necercetat); un rest de zid, Z9, situat în caroul B, la mică distanţă de Pw. Am putut constata existenţa unei ample zone de dărâmătură, provenind de la toate aceste structuri. Stratigrafia secţiunii faţă de profilul N coincide cu cea identificată în cas. vecină, B2. Cercetarea a fost sistată anul acesta la adâncimea de 1,00 m (lângă profilul N), pe stânca nativă. Am putut observa ca aceasta a fost nivelată până la planeitate pe toată suprafaţa degajată (reîntâlnim această situaţie în cas. B2). În proximitatea lui Pw adâncimea maximă atinsă este de cca. 2,41 m. Am pus în evidenţă şanţul de fundare a laturii V a podiumului, vizibil pe cca. 0,30 m în afara zidului, cu adâncime maximă de 0,40 m (la intersecţia cu zidul basilicii). În mod surprinzător traseul urmat de acest şanţ se direcţionează spre V, chiar în zona de intersecţie dintre perimetralul N al basilicii şi zidul occidental al podiumului. În fundaţia basilicii am identificat un bloc reutilizat, provenind probabil din zidul podiumului, înecat în mortar. Zidul occidental al podiumului intră în fundaţia basilicii, sunt vizibile două blocuri de calcar aliniate pe traseul său, dar sondajul pandant casetei C2 în nava laterală N a basilicii nu ne-a permis identificarea sa sub nivelul basilicii. Înălţimea maximă conservată a zidului Pw în cas. C2 variază între 0,96 m (lângă zidul N al basilicii) şi 1,54 m (lângă profilul N al secţiunii). Este foarte posibil ca latura sudică, precum şi colţul de SV al podiumului să fi fost utilizate ca bază a fundaţiei edificiului de cult creştin.
Cercetarea va continua în campaniile următoare pentru lămurirea tuturor acestor aspecte.
Materiale arheologice: 13 pungi de ceramică preponderent de epocă romană (printre aceste fragmente se găseşte şi o amforă reîntregibilă); materiale de construcţie; trei pungi de oase animale şi o plachetă rectangulară de marmură gris, şlefuită.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
