|
Excavation Year |
1996 |
|
Epoch |
Late Medieval Age (14th - 18th cent.);
Late Medieval
|
|
Periods |
Middle Medieval Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Church
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Alba |
|
Locality |
Lopadea Veche |
|
Commune |
Mirăslău |
|
Site |
Biserica de piatră |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Petrov |
Gheorghe |
Site director |
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
5791.02
|
|
Report |
Satul Lopadea Veche, com. Mirăslău, este o localitate retrasă pe una din văile ce străbat partea estică a Munţilor Apuseni. În capătul de vest al satului, pe un mic deal, se află ruina unei vechi {biserici de piatră}. Planimetric, construcţia se prezintă ca o biserică - sală compusă din pronaos, naos şi un altar poligonal decrosat cu cinci laturi, fiind rezultatul a două etape de construcţie. Dimensiunile interioare ale bisericii sunt relativ reduse, lungimea în ax fiind de 13,85 m, lăţimea în naos de 4,50 m, iar grosimea zidurilor parietale variază între 0,50 şi 0,60 m. În faza iniţială, biserica era formată dintr-un altar poligonal şi o navă aproximativ pătrată (4,70 x 4,50 m), intrarea fiind pe latura de vest. Absida altarului este espărţită
de navă printr-o tâmplă de zid cu două intrări. În sec. XVIII, când biserica a trecut în folosinţa cultului greco - catolic, s-a adăugat un pronaos construit în formă de potcoavă cu închidere semicirculară în partea de vest, model nemaiîntâlnit la alte biserici româneşti care au fost supuse unor modificări similare. În noua configuraţie planimetrică, intrarea a fost practicată pe latura de sud a pronaosului, dar a fost păstrat intact şi zidul vestic al navei vechi, comunicarea între naos şi pronaos făcându-se numai prin intrarea iniţială. Cercetarea arheologică începută în anul 1995 prin executarea unor secţiuni în exteriorul bisericii (S1, S2, CI, CII), a fost continuată în anul următor când s-au mai executat încă şapte secţiuni, una în exterior iar celelalte şase în interiorul bisericii. În interior: S3I = 4,70 x 2,20 m, în nava veche sau actualul naos, latura de sud fiind pe axa bisericii iar cea de nord pe zid; S3II = 5,50 x 4,70 x 2 m, în pronaos, latura mai lungă de sud fiind pe axa bisericii; S4A = 2,50 x 2 x 1,28 m, în jumătatea de nord a altarului, latura de sud fiind pe axa acestei încăperi; S4B = 2,50 x 2 x 1,28 m, latura de nord fiind pe axa altarului (S4B a fost executată direct de pe latura sudică a lui S4A după citirea profilului); S5I = 4,70 x 1,85 m, în nava veche sau actualul naos, la sud de S3I cu un martor de 0,40 m între ele; S5II = 5,50 x 1,80 m, în pronaos la sud de S3II cu un martor de 0,40 m între ele, latura sudică şi închiderea vestică fiind direct pe zid. În exterior: S6 = 3,50 x 2 m, pe latura sudică a pronaosului, la 0,50 m spre vest de colţul sud-vestic al navei vechi.
În campania din anul 1996 au fost descoperite şi cercetate un număr de 79 de morminte, care se adaugă la cele 32 de morminte descoperite în anul anterior (M1 - M111). Foarte multe morminte sunt anterioare bisericii de zid, fapt care dovedeşte prezenţa unui orizont mai vechi de înmormântări, practicat în jurul unei mai vechi biserici de lemn a căror urme nu s-au depistat în timpul cercetării. Cel mai vechi mormânt cercetat (M67/S3I) a fost dat cu ajutorul unui denar emis în vremea domniei regelui Andrei al III-lea al Ungariei (1290 - 1301). Inventarul funerar descoperit la mormintele cercetate se compune din monede, mărgele, nasturi, inele simple şi sigilare, diverse accesorii vestimentare, piese care se încadrează cronologic între sfârşitul sec. XIII şi sec. XIX.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
