Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Miercurea Sibiului | Site: Petriş | Excavation Year: 2005

Excavation Year   2005
Epoch
Neolithic;
Bronze Age;
Latene;
Early Roman (1st - 3rd cent.)
Periods
Late Neolithic;
Eneolithic;
Early Eneolithic;
Early Bronze Age;
Middle Bronze Age;
Late Bronze Age;
Late La Tène;
Roman Period
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Sibiu
Locality   Miercurea Sibiului
Commune   Miercurea Sibiului
Site  Petriş
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Luca Sabin Adrian Site director Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Sztancs Diana Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
National Arch. Record Site Code 144937.06
Report Industria preistorică a materiilor dure animale
Cercetările sistematice derulate în situl arheologic de la Miercurea Sibiului, punctul „Petriş” (MSP) în perioada 1997-2005 au pus în lumină existenţa a trei secvenţe de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturilor Starcevo-Criş, Vinca şi Petreşti (vezi supra, raportul de cercetare pe anul 2005)1. Din complexele aferente acestora (bordeie, locuinţe de suprafaţă, gropi), ca şi din stratul de cultură s-a recuperat o cantitate importantă de materiale osteologice (vezi supra, diagnoza preliminară realizată de dr. Georgeta El Susi), ca şi un lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urmă face obiectul prezentului raport de analiză. El este compus atât din piese recuperate în cursul săpăturilor (campaniile anilor 2002-2005), cât şi din piese identificate de noi în masa materialului osteologic. Mare parte a artefactelor aparţinând IMDA supuse analizei provine dintr-un număr de 13 complexe (locuinţe adâncite de tip bordei; locuinţe de suprafaţă; gropi). 7 complexe aparţin culturii Starcevo-Criş; 6 sunt bordeie (B1, B4, B10, B17, B19, B20), iar unul este o groapă (G21). Din inventarul lor s-au recuperat 15 piese; alte 3 provin din stratul de cultură. 5 complexe aparţin culturii Vinca, 3 fiind bordeie (B5, B12, B15), iar 2 locuinţe de suprafaţă (L11, L14). De aici s-au recoltat 19 piese, iar din stratul de cultură alte 8. Culturii Petreşti îi aparţine un singur complex (L1), care a livrat 5 piese.
În contextul mai larg al valorificării sistematice a descoperirilor IMDA preistorice din România, obiectiv urmărit în ultimii ani şi în mediul cercetării de la noi2, demersul de faţă urmăreşte să ofere o primă sistematizare a datelor privitoare la artefactele din materii dure animale descoperite la MSP. În demersul de extindere a abordărilor multidisciplinare ale vestigiilor din acest sit, materialele, inedite până acum, ne-au fost puse la dispoziţie, pentru o analiză detaliată, de către prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca; îi exprimăm şi cu acest prilej mulţumirile noastre. Studiul artefactelor se face în mod unitar, conform reperelor metodologice actuale ale domeniului. Sunt aplicate clasificarea tipologică şi protocolul de analiză puse la punct recent şi care au stat la baza elaborării tezei de doctorat a autorului principal, ca şi a redactării şi publicării a numeroase studii, articole şi rapoarte, unele foarte recente3. Printre avantajele oferite de studiul IMDA de la MSP putem menţiona: posibilitatea definirii unor tipuri/subtipuri noi ale IMDA preistorice; augmentarea loturilor studiate şi formularea unor consideraţii asupra tipologiei artefactelor şi a paleotehnologiei specifice începuturilor neoliticului în spaţiul intracarpatic; augmentarea loturilor studiate aparţinând fazei timpurii a culturii Vinca; abordarea în premieră, după repere actuale, a unui mic lot de artefacte atribuit culturii Petreşti; posibilitatea obţinerii diagnozei arheozoologice şi corelarea datelor cu parametrii IMDA; atribuirea culturală şi datarea asigurate pe subfaze şi etape ale culturilor reprezentate în sit; posibilitatea definirii unor repere specifice – metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care să se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite; posibilitatea augmentării lotului prin dezvoltarea săpăturii în următorii ani şi explorarea a noi complexe; şansa unei cercetări extinse – exhaustive şi multidisciplinare a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date.
Aspectele metodologice ale demersului care vizează studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente4. Este vorba de: criteriile şi structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante); structura repertoriului descoperirilor, a fişei individuale, a vocabularului etalonat; coordonatele analizei, care urmăresc etapele «lanţului operator»: elementele debitajului şi ale fasonării; amenajările specifice; înregistrarea şi interpretarea urmelor macro- şi microscopice ale procedeelor de fabricare, precum şi a urmelor generate de utilizare. Tratamentul statistic al datelor în formulă tabelară stă la baza formulării concluziilor legate de specificul IMDA studiate, permiţând, în cadrul culturilor şi al fazelor acestora, sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în obiectivele demersului diacronic: prezenţa elementelor comune şi a situaţiilor puţin frecvente sau rare în cadrul culturilor şi fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiţiei şi al inovaţiei; specificul cultural şi definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea influenţelor etc.
Provenienţa. Asocierile. În situl MSP, locuirea aparţinând culturii Starcevo-Criş se concretizează în nivelul I, care cuprinde două subniveluri: Ia (subfazele IB-IC) şi Ib (subfazele IC-IIA). Culturii Vinca i se atribuie nivelul II, cu trei subniveluri: IIa (subfazele A2-A3), IIb (subfaza A3) şi IIc (subfazele A3-B1). Vestigiile culturii Petreşti, faza AB se plasează în nivelul III. Lotul IMDA de la MSP are un efectiv total de 50 piese (N total = 50). Este vorba de un material inedit, în mare parte recuperat în timpul cercetărilor şi inventariat ca atare; unele piese au fost identificate de noi în laborator, prin examinarea minuţioasă şi exhaustivă a lotului de materiale osteologice, pus la dispoziţie de autorul cercetărilor (septembrie 2003, august 2005, ianuarie 2006). Piesele sunt păstrate în colecţiile ULB Sibiu şi ale MN Brukenthal. Ele provin, în majoritate, din complexe atribuite culturilor Starcevo-Criş, Vinca şi Petreşti (N = 39); 11 piese au fost recuperate din stratul de cultură (recte, nivelurile atribuite culturilor respective). Distribuţia pe culturi arată dominarea cantitativă a artefactelor aparţinând culturii Vinca, subfazele A2-A3, A3 şi A3-B1 (N = 27); 18 piese sunt atribuite culturii Starcevo-Criş, subfazele IB-IC şi IC-IIA (N = 18). Cultura Petreşti, faza AB este reprezentată prin 5 piese (N = 5). Cele mai multe artefacte au fost descoperite în inventarul B12 şi al L11 – cultura Vinca (câte 6 piese); B10 – cultura Starcevo-Criş şi B5 – cultura Vinca au livrat câte 4 piese. Restul complexelor a livrat 1-3 piese. Asocierile tipologice în complexe includ 2-5 tipuri, ilustrând contexte de fabricare, utilizare, stocare şi abandon: B1 (I A9 + I C4); B4 (I F10 + I B1); B10 (I A15 + I B1); B19 (I A7 + I A9) (cultura Starcevo-Criş); B5 (I A15 + I A19 + V A3 + V A1); B12 (I A15 + III B3 + V A2); L11 (I A15 + I G1 + I A9 + V A1 + V A2) (cultura Vinca); L1 (I A7 + I E3 + I I1 + V A1) (cultura Petreşti) (vezi tabelele nr. 1-4). La solicitarea noastră, autorul săpăturilor ne-a precizat, pe baza criteriilor stratigrafice şi tipologice, apartenenţa complexelor la o cultură sau alta, cu fazele şi subfazele respective. Aceste atribuiri crono-culturale au stat la baza departajării artefactelor pe culturi/faze/subfaze şi au impus ordonarea datelor în repertoriu, derularea analizei tehnologice etc. În afara acestor repere, nu putem oferi, deocamdată, date suplimentare asupra contextului de provenienţă a artefactelor. Nu am avut la dispoziţie, până la momentul elaborării prezentului raport (ianuarie 2006) informaţii asupra restului materialelor şi artefactelor recuperate din complexele respective, care ne-ar putea completa tabloul ambianţei paleotehnologice în care a evoluat IMDA (materialul arheozoologic; industria litică şlefuită şi cioplită; alte elemente de utilaj litic: lespezi/plăci pentru prelucrarea prin abraziune, percutoare, polizoare pe galeţi etc.). Studiul sistematic al acestor categorii de materiale ar fi de natură să augmenteze, fără îndoială, valoarea documentară a lotului pieselor analizate şi, în măsura posibilităţilor oferite de autorul cercetărilor, vom avea în vedere aceste aspecte ale studiului într-un viitor apropiat.
Pentru repertorierea artefactelor şi buna lor departajare şi identificare/regăsire pe nivelurile corespunzătoare culturilor definite în situl de care ne ocupăm am adoptat următoarele convenţii: situl a primit abrevierea MSP; nivelul I, aferent culturii Starcevo-Criş, a fost individualizat de noi prin cifra I; nivelul II, atribuit culturii Vinca, a fost desemnat prin cifra II; nivelul III, aferent culturii Petreşti, a fost individualizat prin cifra III. Au rezultat, astfel, siglele: MSP/I, MSP/II şi MSP/III. Analiza artefactelor s-a derulat pe loturile constituite pe culturi; departajarea stratigrafică a artefactelor pe subniveluri nu are, cel puţin în acest stadiu al analizei (operate pe efective mici) semnificaţii în plan paleotehnologic şi crono-cultural. În repertoriu au fost inserate cele 50 de fişe-tip ale artefactelor, reunind, în formulă sintetică, observaţiile şi prelevările referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi în plan tipologic, morfometric şi paleotehnologic. Pe baza datelor din fişele de repertoriu (neincluse aici) se formulează concluziile analizei din prezentul raport.
Datele relative la structura tipologică a fiecărui lot pe culturi şi la provenienţă sunt redate sintetic în tabelele nr. 1-4. Se constată caracterul relativ auster al gamei tipologice, marcat de predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologică I A, N = 18); în cadrul ei, frecvente sunt cele realizate pe semimetapodii (I A7) şi pe fragmente de corpuri costale (I A15). Urmează piesele tehnice (V A1, V A2, V A3 – eboşe, materii prime, deşeuri, N = 14), netezitoarele (I B1, N = 7) şi lingurile-spatule (I F10, N = 4). În lotul analizat au fost decelate 3 categorii tipologice (I Unelte; III Podoabe; V Diverse), 9 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I C Percutoare; I E Retuşoare; I F Linguri-spatule; I G Vârfuri oblice; I I Lustruitoare; III B Pandantive; V A Piese tehnice) şi 18 tipuri. În raport cu lista tipologică elaborată recent şi aplicată în studiul IMDA preistorice din România5, artefactele noi sau rare prezente în repertoriul sitului MSP aparţin unui număr de 3 categorii tipologice: I Unelte: vârful pe fragment de canin de suid, I A19; retuşorul pe fragment diafizar de os lung, I E3; percutorul pe segment distal de humerus, I C4; vârful oblic pe rază de corn de cerb, I G1 a; lustruitorul pe metapod distal, I I1 b; III Piese de podoabă: pandantivul în formă de cârlig din corn de cerb, III B11 (piesă unicat până în prezent în IMDA din România); V A (Diverse – Piese tehnice: segmentul de metapod de vită de pe care s-a extras prin şănţuire axială o baghetă/eboşă dreptunghiulară, piesă unicat până în prezent în IMDA din România).
Cultura Starcevo-Criş.Structura tipologică a lotului atribuit culturii Starcevo-Criş (N = 18) include un număr de 3 categorii (I Unelte; III Podoabe; V Diverse), 6 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I C Percutoare; I F Linguri-spatule; III B Pandantive; V A Piese tehnice) şi 9 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 16 piese, între care domină vârfurile şi netezitoarele.
Cultura Vinca.Structura tipologică a lotului atribuit culturii Vinca (N = 27) include un număr de 3 categorii (I Unelte; III Podoabe; V Diverse), 6 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I F Linguri-spatule; I G Vârfuri oblice; III B Pandantive; V A Piese tehnice) şi 11 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 14 piese, între care domină vârfurile şi netezitoarele. La fel de bine este ilustrată categoria Diverse (V), grupa Piese tehnice (V A); aceasta numără 9 artefacte.
Cultura Petreşti.Structura tipologică a lotului atribuit culturii Petreşti (N = 5) include un număr de două categorii (I Unelte; V Diverse), 4 grupe tipologice (I A Vârfuri; I E Retuşoare; I I Lustruitoare; V A = Piese tehnice) şi 4 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 3 piese, între care domină lustruitoarele.
Parametrii morfometrici (exprimaţi în mm) sunt redaţi sintetic în tabelul nr. 6. Se remarcă faptul că, din punct de vedere dimensional, singura grupă tipologică relativ expresivă este aceea a vârfurilor (I A); efectivul ei nu este însă prea mare (N = 18, dintre care doar 6 piese întregi sau întregibile). Adoptându-se clase de lungimi stabilite în mod convenţional se observă predominarea vârfurilor de clasă mică (II, N = 6 piese) (tabelul nr. 7). Efectivele prea reduse nu permit conturarea unor concluzii consistente pe baze statistice.
Analiza parametrilor paleotehnologici (de la identificarea specifică şi anatomică a materiei prime şi până la decelarea urmelor de uzură şi formularea ipotezelor legate de rolul funcţional) se va derula distinct pentru fiecare cultură atestată în sit. Formulăm de pe acum concluzia legată de expresivitatea relativ scăzută a IMDA analizate sub raport paleotehnologic; această caracteristică marchează specificul culturilor neo-eneolitice Starcevo-Criş, Vinca şi Petreşti şi se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, în general simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare6.
Achiziţia materiilor prime semnifică parcurgerea unor etape succedate într-un interval de timp scurt. Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus), bovinele sălbatice (Bos primigenius); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele – cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus); suidele – porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (32 piese), urmate de cerb (7 piese), ovicaprine (6 piese), căprior (2 piese), mistreţ (2 piese) şi bour (o piesă). Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi – 27 piese (metapodii, 14 cazuri; oase lungi neidentificabile, 10 cazuri; metacarp, un caz; metatars, un caz; humerus, un caz), provenind de la mamifere domestice şi sălbatice (în ordine: bovine domestice, 21 cazuri; ovicaprine, 5 cazuri; bovine sălbatice, un caz). Urmează, în ordine: oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice (12 cazuri, dintre care 11 de bovine şi unul de ovicaprine); coarnele de cervide – raze, ax (9 cazuri, dintre care 7 de cerb şi 2 de căprior); dinţii de mamifere sălbatice – defense de mistreţ (2 cazuri). Situaţia statistică generală a materiilor prime (identificarea specifică şi scheletică) este redată în tabelul nr. 5, iar parametrii fiecărei piese sunt inseraţi în tabelul nr. 8.
Cultura Starcevo-Criş.Sunt atestate 4 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus), bovinele sălbatice (Bos primigenius); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele – cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (11 piese), urmate de ovicaprine (4 piese), cerb (2 piese) şi bour (o piesă). Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi – 11 piese (metapodii, 7 cazuri; oase lungi neidentificabile, 3 cazuri; humerus, un caz), provenind de la mamifere domestice şi sălbatice (în ordine: bovine domestice, 6 cazuri; ovicaprine, 4 cazuri; bour, un caz). Urmează, în ordine: oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice (5 piese provenind de la bovine domestice) şi coarnele de cerb – raze, ax (2 cazuri).
Cultura Vinca.Sunt atestate 5 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus); ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); cervidele – cerbul (Cervus elaphus) şi căpriorul (Capreolus capreolus); suidele – porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (17 piese), urmate de cerb (5 piese), căprior (2 piese), mistreţ (2 piese) şi ovicaprine (o piesă). Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi – 11 piese (metapodii, 5 cazuri; oase lungi neidentificabile, 5 cazuri; metacarp, un caz), provenind de la bovine domestice. Urmează, în ordine: oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice (7 piese, dintre care 6 provenind de la bovine domestice şi una de la ovicaprine); coarnele de cervide – raze, ax căzut (7 cazuri, dintre care 5 de cerb şi 2 de căprior); dinţii de mamifere sălbatice – defense de mistreţ (2 cazuri).
Cultura Petreşti.Sunt atestate 2 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: bovinele domestice (Bos taurus) şi ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (4 piese), urmate de ovicaprine (o piesă). Se constată utilizarea exclusivă a oaselor lungi – 5 piese (metapodii, 2 piese, dintre care una provenind de la bovine domestice şi una de la ovicaprine; metatars de bovine domestice, o piesă; oase lungi neidentificabile, 2 piese).
Debitajul urmăreşte prelevarea unui fragment de materie primă şi schiţarea formei brute a artefactului. Pentru lotul analizat el înregistrează aplicarea unui număr de 6 procedee distincte: percuţia directă/despicarea; percuţia directă/fracturarea; percuţia directă/cioplirea; percuţia indirectă/despicarea; şănţuirea axială (unilaterală şi bilaterală); abraziunea axială; ele sunt aplicate, mai ales, la debitajul oaselor lungi şi plate. Domină în mod absolut recurgerea la procedee simple, cu grad redus de precizie, precum percuţia directă/despicarea (35 cazuri) şi percuţia directă/fracturarea (8 cazuri). Alături de ele, relativ frecvent apare aplicarea procedeului sofisticat, de precizie, al şănţuirii axiale (unilaterale sau bilaterale) (7 cazuri). Aceste trei procedee sunt complementare şi se combină în scheme de debitaj complexe, cu două-trei etape distincte. Relativ frecventă este şi aplicarea percuţiei directe/cioplirii, în cazul debitajului cornului de cerb (detaşarea razelor de pe ax) (6 cazuri). Între procedeele rar aplicate sunt abraziunea axială şi percuţia indirectă/despicarea (câte un caz). Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică sau combinate în scheme cu 2-3 componente (PD/D + PD/F; Şa + PD/D; PD/C + PD/F; PD/D + PD/C + PD/F; As + PD/D; PD/D + PI/D). În ambianţa tehnologică a culturilor neo-eneolitice, utilajul litic cioplit şi şlefuit utilizat în debitajul materiilor dure animale se regăseşte în mod curent; urmele specifice păstrate pe artefacte dovedesc folosirea sa. În cazul culturii Petreşti, aparent nu este sesizabil impactul utilizării uneltelor de tăiat/cioplit metalice (topor, daltă). Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 8.
Cultura Starcevo-Criş.Etapa debitajului înregistrează aplicarea a 4 procedee tehnice: percuţia directă/despicarea (PD/D); percuţia directă/fracturarea (PD/F); percuţia directă/cioplirea (PD/C); şănţuirea axială (unilaterală şi bilaterală) (Şa). Domină în mod absolut recurgerea la percuţia directă/despicarea (15 cazuri) şi şănţuirea axială (5 cazuri); ca procedee rar atestate sunt percuţia directă/cioplirea şi percuţia directă/fracturarea (câte 2 cazuri).
Cultura Vinca.Etapa debitajului înregistrează aplicarea a 4 procedee tehnice: percuţia directă/despicarea (PD/D); percuţia directă/fracturarea (PD/F); percuţia directă/cioplirea (PD/C); şănţuirea axială (unilaterală şi bilaterală) (Şa). Domină în mod absolut recurgerea la percuţia directă/despicarea (20 cazuri) şi percuţia directă/fracturarea (6 cazuri); ca procedee mai rar atestate sunt percuţia directă/cioplirea (4 cazuri) şi şănţuirea axială (2 cazuri).
Cultura Petreşti.Etapa debitajului înregistrează aplicarea a 4 procedee tehnice: percuţia directă/despicarea (PD/D); percuţia directă/fracturarea (PD/F); percuţia indirectă/despicarea (PI/D); abraziunea în suprafaţă (As). Domină percuţia directă/despicarea (3 cazuri), în timp ce percuţia indirectă/despicarea şi abraziunea axială sunt atestate în câte un caz.
Procedeele fasonării şi ale finisării sunt diversificate în raport cu acelea aplicate în etapa debitajului. Se urmărea atât obţinerea formei definitive a obiectului, cât şi amenajarea unor detalii morfo-tehno-funcţionale specifice. De asemenea, aici se includ şi: tratamentul termic; amenajarea dispozitivului care servea la fixarea prin suspendare pe o fibră sau fir oarecare (perforaţii); finisarea suprafeţelor sau a perforaţiilor (alezarea) etc. Observăm predominarea abraziunii multidirecţionale (Aa/Ao/At) ca procedeu de bază al fasonării, generalizat în realizarea artefactelor din materii dure animale începând cu neoliticul (26 cazuri). Retuşarea (Rt) este destul de frecventă (6 cazuri), ca şi aplicarea (probabilă) a tratamentului termic (TrT) (încălzirea la flacără sau coacerea în cenuşă fierbinte, 4 cazuri). Între procedeele rar semnalate se înscriu: percuţia directă/cioplirea (PD/C) (2 cazuri); excavarea (scobirea) ţesutului spongios al cornului de cerb (Sc), finisarea prin abraziune pe substrat mobil flexibil fin (Fn), perforarea unilaterală (PfU) prin rotaţie rapidă – cu sfredelul (Sfr), alezarea (Al), prezente la amenajarea specifică – fasonarea obiectelor de podoabă; raclajul axial (Ra); crestarea (Cr) prin tăiere transversală (TT). Partea activă a două piese (vârful MSP/I 3 şi netezitorul MSP/I 8) pare a fi fost reamenajată (Rm), după deteriorarea prin fracturare, probabil în timpul folosirii. Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică sau combinate în scheme cu 2-4 componente (Aa/Ao/At + Rm; Rt + Aa/Ao/At; Rt + Aa/Ao/At + Rm; Sc + Aa/Ao/At + Fn; Aa/Ao/At + Ra; Rt + Aa/Ao/At + TrT; Rt + TT/Cr; Aa/Ao/At + PD/C; Aa/Ao/At + PfU/Sfr + Al; Rt + PD/C). O combinaţie sofisticată de procedee ale fasonării atestată în lotul analizat este ilustrată de pandantivul perforat pe fragment de defensă de mistreţ (MSP/II 11); amenajarea dispozitivului de suspendare a fost executată unilateral, fără prepararea suprafeţei, vădind adaptarea optimă a procedeului la parametrii morfometrici şi de duritate ai materiei prime; s-a folosit, probabil, sfredelul simplu, armat cu vârf litic, manevrat prin rotaţie continuă sau sfredelul cu arc. Perforaţia, realizată pe FI a piesei, a fost finisată prin alezare (rotaţie) pe FS. În ceea ce priveşte fixarea în suport, remarcăm frecvenţa relativ redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner sau fixate pe o fibră/fir. Fixarea transversală de tip negativ (prin amenajarea unui dispozitiv de suspendare – perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz, aparţinând culturii Vinca (pandantiv, piesa MSP/II 11); în schimb, netezitoarele realizate pe fragmente de oase lungi (tipul I B1, 5 cazuri: 2 piese aparţinând culturii Starcevo-Criş şi 3 culturii Vinca) se utilizau fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb. Datele relative la procedeele fasonării şi la fixarea în suport sunt sintetizate în tabelul nr. 8.
Cultura Starcevo-Criş.Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Starcevo-Criş sunt în număr de 6: abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală) (Aa/Ao/At) (12 cazuri); retuşarea (Rt) (2 cazuri); reamenajarea prin abraziune a PA fracturate în timpul folosirii (Rm) (2 cazuri: vârful MSP/I 3 şi netezitorul MSP/I 8); tratamentul termic (TrT), scobirea ţesutului spongios al cornului de cerb (Sc) şi finisarea suprafeţelor (Fn) (câte un caz). Nu avem atestate amenajări specifice (perforaţii etc.). În privinţa fixării în suport, se remarcă frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner; netezitoarele realizate pe fragmente de oase lungi (tipul I B1, 2 piese) se utilizau fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb.
Cultura Vinca.Procedeele de fasonare decelate în cazul lotului IMDA atribuit culturii Vinca sunt în număr de 10: abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală) (Aa/Ao/At) (11 cazuri); retuşarea (Rt) (4 cazuri); tratamentul termic (TrT) (3 cazuri); percuţia directă/cioplirea (PD/C) (2 cazuri); raclajul axial (Ra), tăierea transversală/crestarea (TT/Cr), perforarea unilaterală cu sfredelul (PfU/Sfr), alezarea (Al) (câte un caz). În privinţa fixării în suport, se remarcă frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner sau fixate pe o fibră/fir; fixarea transversală de tip negativ (cu ajutorul unui dispozitiv de suspendare – perforaţie transversală) este prezentă cu un singur caz (piesa MSP/II 11); netezitoarele realizate pe fragmente de oase lungi (tipul I B1, 3 cazuri) se utilizau fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb.
Cultura Petreşti.Singurul procedeu de fasonare atestat în cazul lotului IMDA atribuit culturii Petreşti este abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală) (Aa/Ao/At) (3 cazuri). Nu avem piese compozite, fixate în suport.
Examinarea sistematică a suprafeţelor artefactelor (cu ochiul liber, cu lupa şi în microscopie optică de mică putere) întregului lot IMDA de la MSP a relevat prezenţa singulară sau combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcţionalitatea pieselor respective. Au fost decelate 5 tipuri de urme de folosire. Aproape nelipsite sunt urmele de tocire şi de lustru (Tc, L), intense sau superficiale (13 cazuri), ca şi fracturile curente, rezultate prin impact frontal (FI, 5 cazuri) sau prin aplicarea unor forţe laterale (FL, 5 cazuri); prezente sunt şi urmele de abraziune funcţională (AF, 4 cazuri), în timp ce urmele de utilizare prin presiune (Pr) sunt atestate într-un singur caz (retuşorul de os MSP/III 2). De asemenea, se semnalează reamenajarea unui vârf şi a unui netezitor după fracturare (vezi supra.), ca şi continuarea folosirii unui vârf (MSP/I 4) după fracturarea extremităţii distale. Datele relative la urmele de utilizare decelate pe piesele studiate şi rolul lor funcţional prezumat sunt sintetizate în tabelul nr. 8.
Cultura Starcevo-Criş.În lotul atribuit culturii Starcevo-Criş se constată prezenţa următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea, lustrul (Tc, L, 9 cazuri); fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (FL, un caz); fracturarea prin impact (FI, 2 cazuri); abraziunea funcţională (AF, un caz). Aceste urme se combină în mod variabil pe una şi aceeaşi piesă şi caracterizează, în mod curent, afectarea părţii active a vârfurilor, a netezitoarelor, a percutorului la nivelul părţii active (PA) şi parţial pe restul suprafeţelor.
Cultura Vinca.În lotul atribuit culturii Vinca se constată prezenţa următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea, lustrul (Tc, L, 3 cazuri); fracturarea prin acţiunea forţelor laterale (FL, 4 cazuri); fracturarea prin impact (FI, 3 cazuri); abraziunea funcţională (AF, un caz). Aceste urme se combină în mod variabil pe una şi aceeaşi piesă şi caracterizează, în mod curent, afectarea vârfurilor, a netezitoarelor, a lingurilor-spatule, a pandantivului, la nivelul părţii active (PA) şi pe suprafeţe.
Cultura Petreşti.În lotul atribuit culturii Petreşti se constată prezenţa următoarelor tipuri de urme de uzură: tocirea, lustrul (Tc, L, un caz); abraziunea funcţională (AF, 2 cazuri); urme de presiune generate prin retuşare de marginile ascuţite ale unor piese litice (Pr, un caz).
8.5. Funcţionalitatea prezumată. Ocupaţii documentate.Aspecte ale paleoeconomiei ilustrate de IMDA. Analiza urmelor de uzură, ca şi comparaţiile cu situaţiile decelate prin studiile paleoetnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupaţiile documentate de artefactele IMDA şi implicarea acestora în alte sectoare ale ambianţei paleotehnologice: pentru vârfuri: perforarea şi asamblarea pieilor şi a materialelor textile (cusutul); împletitul fibrelor vegetale şi animale; pentru vârful oblic şi netezitoare: prelucrarea pieilor şi a lemnului; pentru percutor: despicarea lemnului, debitajul materialelor litice sau al materiilor dure animale; pentru retuşor: fasonarea materialelor litice cioplite; pentru lustruitoare: fasonarea vaselor ceramice; pentru linguri-spatule: consumul alimentelor păstoase (fierturi de cereale); curăţirea făinii de pe râşniţele plate; materiile prime, eboşele şi deşeurile (os, corn de cerb şi de căprior etc.), importante prin numărul lor relativ mare în raport cu efectivul total al lotului, atestă fabricarea vârfurilor diverse, a netezitoarelor sau retuşoarelor, a mânerelor etc.; manifestările simbolice sunt ilustrate de prezenţa podoabelor (un pandantiv din corn de cerb – MSP/I 17 şi altul pe fragment de defensă de mistreţ – MSP/II 11). Pentru lotul de artefacte studiat, asocierea diverselor tipuri de piese din materii dure animale ilustrează contextele curente domestice in situ de fabricare, de utilizare şi de stocare sau de abandon (contexte intra-sit). Alături de aceste situaţii avem şi cazul unei depuneri în groapă (G21); destinaţia prezumtivă a acestui complex nu ne-a fost precizată de autorul cercetărilor. Semnalăm şi indiciile, importante, legate de contextele specifice de fabricare a artefactelor IMDA: piesele tehnice (eboşe, materii prime în curs de prelucrare); deşeurile (piesa MSP/II 14, de pe care s-a extras, prin Şa, o eboşă rectangulară); uneltele (cum este percutorul pe segment de humerus). Aceste constatări sporesc valoarea documentară a lotului de la MSP. Ca şi în multe alte situaţii studiate pentru epocile şi culturile respective este de acceptat ipoteza după care fabricarea artefactelor din materii dure animale se făcea în contextul domestic şi nu ilustra practicarea unui meşteşug specializat. Gama tipo-funcţională a lotului IMDA analizat este compatibilă cu specificul activităţilor ipotetice derulate într-un sit de ocupare permanentă; creşterea animalelor şi prelucrarea continuă a produselor rezultate din această ocupaţie de bază par să aibă un reflex preponderent în seria artefactelor discutate de noi: prelucrarea materiilor dure animale, a pieilor, a fibrelor de origine animală. La acestea se adaugă ocupaţiile complementare: prelucrarea materialelor litice, a lemnului, a argilei etc. Aşa cum s-a subliniat şi mai sus, expresivitatea relativ scăzută a lotului IMDA analizat din perspectivă paleotehnologică marchează specificul culturilor neo-eneolitice şi se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare. Concluziile noastre, expuse aici în formă preliminară sunt limitate de absenţa, deocamdată, a altor seturi de date, respectiv, cele asupra paleofaunei şi ambianţei paleotehnologice (industria litică etc.). Efectivele pe culturi ale IMDA nu sunt prea consistente, ceea ce restricţionează, de asemenea, semnificativ încheierile formulabile; este, de altfel, bine cunoscut faptul că amplitudinea efectivului studiat condiţionează valabilitatea concluziilor. Au fost atestate tipuri noi sau rare pentru culturile cărora le aparţin, precum: vârful pe fragment de canin de suid; retuşorul pe fragment diafizar de os lung; percutorul pe segment distal de humerus; vârful oblic pe rază de corn de cerb; lustruitorul pe metapod distal; pandantivul în formă de cârlig din corn de cerb. Prilejul de faţă este unul nou de aplicare integrală a protocolului de analiză asupra unui lot IMDA aparţinând culturilor Starcevo-Criş şi Vinca, rezultat din cercetări arheologice recente, după cel oferit de materialele din „Peştera Cauce” de la Cerişor7. Totodată, protocolul de analiză actual a fost aplicat, în premieră, unui mic lot de artefacte aparţinând culturii Petreşti. Considerăm că datele etalate au valoare ilustrativă pentru fenomenul paleotehnologic abordat şi pot deveni un punct de referinţă pentru studiile viitoare asupra IMDA preistorice. În încheiere, subliniem, încă o dată, ideea după care aportul IMDA la elucidarea unor aspecte paleotehnologice şi paleoeconomice ale culturilor preistorice este în mod concludent ilustrat şi prin analiza materialelor inedite din situl MSP, ale cărei prime rezultate coerente sunt cuprinse în prezentul raport de analiză [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography Beldiman C., Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul timpuriu pe teritoriul României, teză de doctorat sub conducerea dr. S. Marinescu-Bîlcu, IAB 1999.
Beldiman C., Luca S. A., Roman C., Diaconescu Dr., Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara. Industria materiilor dure animale, CCA 2004, p. 85-94, 469-475
Beldiman C., Sztancs D.-M., Industria preistorică a materiilor dure animale din „Peştera de la Cauce”, în S. A., 2005, Luca, C. Roman, Dr. Diaconescu, H. Ciugudean, G. El Susi, C. Beldiman, Cercetări arheologice în Peştera Cauce (II) (sat Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara), Bibliotheca Septemcastrensis 5, Sibiu, 2004, p. 155-254
Beldiman C., Sztancs D.-M., Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara. Raport final privind studiul industriei materiilor dure animale, CCA 2005, p. 112-120, 479-489
Beldiman C., Sztancs D.-M., Şeuşa, com. Ciugud, jud. Alba. Date privind industria preistorică a materiilor dure animale, CCA 2005, p. 370-374, 499-507
Luca S. A., Miercurea Sibiului-„Petriş”, „Luncă”, CCA 2005, p. 239-240
Bibliographic notes 1.Luca 2005.
2.Beldiman 1999; Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia; Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2005c.
3.Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia.
4.Beldiman, Sztancs 2005b; Beldiman, Sztancs 2005c.
5.Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia.
6.Beldiman 1999; Beldiman, Sztancs 2005a – cu bibliografia; Beldiman, Sztancs 2005c.
7.Beldiman, Luca, Roman, Diaconescu 2004; Beldiman, Sztancs 2005a; Beldiman, Sztancs 2005b.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu