Excavation Year |
2006 |
Epoch |
Bronze Age
|
Periods |
Bronze Age;
Middle Bronze Age
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Tumular cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Suceava |
Locality |
Adâncata |
Commune |
Adâncata |
Site |
Sub Pădure |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Boghian |
Dumitru |
|
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
Budui |
Vasile |
|
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
Ignat |
Mircea |
|
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
Ignătescu |
Sorin |
|
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
Mareş |
Ion |
|
Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
Niculică |
Bogdan Petru |
|
Complexul Muzeal Bucovina - Suceava |
|
National Arch. Record Site Code |
146806.04
|
Report |
În perioada 3 iulie – 12 august 2006, conform autorizaţiei de evaluare de teren eliberată de MCC şi în baza protocolului de colaborare ştiinţifică existent între CMB Suceava şi UŞtcM Suceava (Facultatea de Istorie şi Geografie) din 12 iunie 2006, a fost desfăşurată activitatea de evaluare de teren a sitului arheologic Adâncata Sub Pădure, respectiv a aşezării datând din perioada mijlocie a epocii bronzului, aparţinând culturii Komariv, contemporană cu necropola tumulară amplasată în imediata vecinătate a acestui sit, la mai puţin de 300 m SV, cercetată de cele două instituţii sus amintite, în perioada 2001-2005. Situl a fost descoperit în timpul cercetărilor de suprafaţă mai vechi (2001), materialele rezultate în urma cercetărilor de suprafaţă fiind gestionate în prezent de CMB Suceava. Obiectivele evaluării de teren au fost acelea de a delimita precis zona cu descoperiri arheologice şi executarea unor sondări preliminare, în vederea fundamentării, în viitorul apropiat, a unui proiect de cercetare sistematică. Cercetarea de evaluare din vara anului 2006 a constat în stabilirea stratigrafiei, determinarea complexelor de locuire şi analizarea preliminară a materialelor arheologice descoperite în săpătura propriu-zisă şi pe suprafaţa sitului, în raport cu cele găsite în necropolă, dar şi cu cele din alte situri din ţara noastră, precum cele de la Siliştea, com. Români (jud. Neamţ), Călugăreni - Grădini (jud. Suceava), Prăjeni (jud. Botoşani) etc. Trebuie amintit, în acest context, faptul că necropola tumulară de la Adâncata - Imaş este singura cercetată după 1990 în ţara noastră, aparţinând culturii Komariv, parte integrantă a marelui complex cultural Trzciniec - Komariv - Bilij-Potik - Costişa, iar prin investigarea aprofundată şi interdisciplinară a aşezării urmărim conceperea unei monografii complexe, în care să fie tratate atât rezultatele cercetărilor din necropolă cât şi cele privind aşezarea contemporană. Săpăturile arheologice pe care dorim să le începem în aşezarea din punctul Adâncata - Sub Pădure sunt necesare în contextul în care cercetările fructuoase din necropola din punctul Imaş au furnizat date importante privind ritul şi ritualul funerar al comunităţii de tip Komariv de la Adâncata. Necropola a fost cercetată în perioada 2001-2005, fiind investigaţi exhaustiv 11 tumuli. În timpul cercetărilor de suprafaţă întreprinse în mod repetat, în cursul campaniilor de cercetare sistematică a necropolei de la Adâncata - Imaş, în zonele limitrofe de N şi NE a spaţiului ocupat de tumulii care alcătuiesc necropola, au fost descoperite numeroase unelte de silex întregi şi fragmentare precum şi fragmente ceramice care, pe baza analizei tipologice, au fost încadrate în epoca bronzului, iar pe baza similitudinilor cu ceramica găsită în necropolă, au fost considerate contemporane cu acestea. În primul rând, trebuie subliniat faptul că aşezarea la care ne referim este situată pe un mic promontoriu - delimitat de văile adânci de până la 5-7 m, a două pâraie cu caracter sezonier - până nu demult acoperit, în cea mai mare parte, de o pădure care a fost defrişată. Pe suprafaţa de cca 4 ha a aşezării se pot observa două mici ridicături de pământ, de formă oval-circulară, cu diametrele de aprox. 10-12 m. Nu excludem posibilitatea existenţei a doi tumuli aplatizaţi, fapt pe care îl considerăm extrem de interesant şi care impune o atenţie deosebită în abordarea viitoarelor cercetări. În privinţa metodelor şi tehnicilor folosite, conform normelor actuale utilizate în cercetările de tip evaluare de teren, menţionăm că au fost uzitate atât cele non-distructive, de genul perieghezei, dar şi distructive, precum: carotarea geologică a sitului, sondaje stratigrafice manuale şi secţiuni (casete) stratigrafice manuale. Astfel, de pe suprafaţa sitului a fost recuperată o însemnată cantitate de ceramică specifică epocii bronzului şi diverse unelte din silex, întregi şi fragmentare. Nu s-a reuşit trasarea unor secţiuni magistrale care să traverseze situl E-V sau N-S, aceasta fiind posibilă doar în condiţiile unui viitor caracter sistematic al cercetării şi desigur a unei finanţări pe măsură. În ceea ce priveşte rezultatele evaluării de teren, trebuie precizat de la bun început că au fost trasate următoarele secţiuni şi casete: SI (20 x 1,50 m, orientată E-V), respectiv C1 (6,20 x 5 m), C2 (6 x 6 m), ulterior extinsă la dimensiunile de 6 x 8 m, C3 (5 x 4 m), C4-9 (4 x 4 m). Dacă secţiunea SI a fost trasată la cca. 30 m N de marginea sudică a aşezării, C1-7 au fost deschise chiar pe marginea respectivă, în timp ce casetele C8-9 au fost săpate în interiorul aşezării, la 60 m N de aceeaşi margine sudică a aşezării, în apropierea unei ridicături de pământ de formă oval-circulară, care am presupus că ar reprezenta un tumul cu diametrele de 12 x 10 m. Suprafaţa totală cercetată în anul 2006 a fost de 225 m2. Stratigrafiasitului (aşezării) este relativ simplă, cel puţin în zonele investigate şi pe baza datelor pe care le deţinem în acest moment, prezentându-se după cum urmează: - până la -0,10 -0,15 m, un strat de pământ vegetal, de culoare cenuşie; - între -0,10/0,15 m şi -0,35/0,40 m, un strat de pământ de culoare cenuşiu-deschis (sol de pădure-zona a fost defrişată după 1990); - între -0,35/0,45 şi -0,50/0,60 m, un strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă, respectiv stratul cultural, cu grosimea de 0,15-0,25 m; - de la -0,50/0,60 m, un strat de pământ de culoare brun-gălbuie, respectiv sterilul arheologic. Complexele de locuire se prezintă sub forma unor aglomerări de lutuieli de perete, bucăţi de vatră şi mici impregnaţii de cărbune, asociate cu fragmente ceramice şi piese litice. Au fost sesizate trei astfel de zone, cu o formă relativ dificil de apreciat, locuinţele fiind probabil de tipul colibelor uşoare, cu pereţii din nuiele împletite, cu laturile de cca. 4-6 m; nu au fost descoperite urme de lutuială de podea, ci doar de pereţi. De asemenea, nu au fost descoperite, deocamdată, urme ale parilor de susţinere a pereţilor, aceasta poate şi din cauza naturii solului zonei în care s-a făcut cercetarea. Este încă dificil de precizat cu exactitate care a fost modul de construcţie, acestea fiind, deocamdată, ipotezele noastre de lucru. Oricum, fiecare astfel de aglomerare prezenta urmele unei vetre, mai mult sau mai puţin bine păstrată. Atrage atenţia instalaţia din L1 (identificată în C1-2), notată V1, care a avut o formă rectangulară, realizată pe un pat de lut gros, care păstra puternice urme de ardere, aşa cum s-a observat în timpul demontării. Vatra respectivă a fost descoperită la ad. de 0,45 m şi avea marginile constituite din lespezi de gresie aşezate pe cant, modul de dispunere al acestora inducând forma rectangulară a instalaţiei. Altă locuinţă, notată L2, a existat în zona C4-5, unde au fost descoperite numeroase fragmente ceramice şi urmele unei vetre distruse din vechime, notată V2. Locuinţa L3 a fost remarcată în zona C8-9, fiind pusă în evidenţă spaţial prin fragmentele ceramice şi fragmentele de vatră - V3, de asemenea, risipite în suprafaţă. În SI au fost descoperite puţine fragmente ceramice şi aşchii de silex, dispersate în stratul de cultură, între -0,45 şi -0,50 m, nefiind evidenţiat vreun complex arheologic. Referitor la carotarea geologică menţionată mai sus, aceasta s-a efectuat de către lect. univ. dr. Vasile Budui de la Catedra de Geografie a Facultăţii de Istorie şi Geografie a UŞtcM Suceava. Conform studiului geologic şi geomorfologic s-a constatat că regiunea pe care o avem în studiu face parte din Platforma Moldovenească şi are o structură geologică monoclinală, cu stratele de roci mai dure (gresii) alternând cu strate de roci friabile (nisipuri, argile), înclinate uşor dinspre NNV către SSE. Din punct de vedere petrografic, zona în care s-au făcut săpăturile arheologice este caracterizată de prezenţa aproape de suprafaţă a unui orizont de gresii calcaroase volhiniene peste care se află un depozit lutos cuaternar. În concluzie, în urma rezultatelor obţinute, considerăm că este necesară cercetarea sistematică a sitului de la Adâncata - Sub Pădure, fiind unicul caz în ţara noastră în care a fost surprinsă corelarea aşezare-necropolă, în ceea ce priveşte cultura Komariv. De altfel, aşa cum am mai menţionat, până în acest moment, necropola tumulară de la Adâncata este singura cercetată din România şi, de aceea, ar trebui identificate resursele financiare care să permită ridicări topografice, analize detaliate ale solului (analize pedologice bazate pe profiluri pedologice mai numeroase şi complexe), şi, evident, cercetarea prin intermediul unor secţiuni magistrale cu secţiuni adiacente, de mari dimensiuni, pentru evidenţierea complexelor de locuire şi completarea observaţiilor stratigrafice obţinute în vara anului 2006. În prezent, arhiva de sit şi materialele arheologice recuperate atât în timpul cercetărilor de suprafaţă (periegheze) cât şi în timpul evaluării de teren se află în depozitul de arheologie al CMB Suceava.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The archaeological site of Adâncata Sub Pădure, a settlement dating to the middle Bronze Age, belongs to the Komariv culture, contemporary with the tumular cemetery in the close vicinity of this site. The objectives of the field walking were to delimit accurately the area with archaeological finds and to carry out preliminary surveys in order to propose, in the near future, a systematic excavation project. The stratigraphy was established, the occupation complexes were determined and the preliminary tests on the Bronze Age archaeological material were performed.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|