Excavation Year |
2006 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Medieval
|
Periods |
Late Medieval Period
|
Site Category |
Domestic
|
Site Types |
Urban settlement
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Alba |
Locality |
Alba Iulia |
Commune |
mun. Alba Iulia |
Site |
Calea Moţilor, nr. 73 |
Site Sector |
|
Site name |
Apulum |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Bounegru |
George Valentin |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
Plantos |
Cristinel |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
|
National Arch. Record Site Code |
1026.04
|
Report |
În perioada 16.05 - 22.06 2006 au avut loc cercetări arheologice preventive în municipiul Alba Iulia, Calea Moţilor nr.73. Proprietatea cercetată se află plasată la cca. 200 m SE de necropola de la Alba Iulia, str. Vânătorilor. Suprafaţa ce va fi afectată de viitoarea construcţie ocupă un spaţiu de 104,39 mp, fiind parţial afectată de existenţa unei locuinţe care va fi demolată. Tot pe această suprafaţă se află o fântână de cca. 8 m adâncime precum şi reţeaua de apă şi conducta de gaz care deservesc imobilul mai sus menţionat. Scurtă descriere a unităţilor de săpătură: S01 (8 x 3 m; orientare NE-SV) prezintă următoarea stratigrafie: 0 -0,30 m nivel de umplutură de culoare brun-roşcată, cu numeroase urme de reziduuri moderne; -0,30 -0,70 m strat de pământ cu pietre, de culoare negru, reprezentând tot un nivel de umplutură/nivelare; -0,70 -2,05 m strat de chirpic ars, de culoare cărămizie, întâlnit pe întinderea cpl. 1; -1 -1,20 m nivel de pietriş cu resturi de fragmente ceramice romane, tegulare, întâlnit doar în c. 7-8, întrerupt în celelalte de locuinţa medievală; -1,70 -1,90 m nivel de lut galben compact, steril din punct de vedere arheologic. S02 (4 x 1,5 m; orientare NE-SV) a fost plasată paralel cu S01, la NV de aceasta. În linii generale stratigrafia se prezintă la fel ca şi în cazul precedent. S03 (1,5 X 1,5; orientare NE-SV), în fapt o casetă, a fost deschisă pentru a delimita accesul în locuinţă şi pentru că pe profilul de SE a fost descoperit un fragment de calotă craniană. Cercetările arheologice preventive efectuate pe Calea Moţilor nr. 73 au confirmat existenţa unui orizont de locuire medievală în acest perimetru. Descoperirile constau în existenţa pe această suprafaţă a unei locuinţe de sec. XVII şi a unor gropi de provizii, devenite ulterior menajere, plasate cronologic probabil în aceeaşi perioadă. Cercetările noastre au evidenţiat, pe lângă aceasta, şi existenţa unor materiale de factură romană fără a fi surprinse complexe arheologice aparţinând acestei perioade, precum şi intervenţii antropice de dată recentă. Între descoperirile mai interesante de epocă romană se remarcă un fragment de terra sigillata, un picior de fibulă, un ac de os şi un sestert de la Commodus. Materiale romane constau în fragmente ceramice de culoare roşiatică sau cenuşie şi au fost surprinse în special în lentila de pietriş din c. 7-8. Nu au fost surprinse complexe arheologice aparţinând acestei perioade. Locuinţa medievală face parte din categoria celor semiadâncite, rectangulară, cu latura de 3,20 m, având pereţii din lut aplicat pe o urzeală de lemn. Această lutuială a fost transformată în chirpic în urma unei combustii puternice. Pereţii erau clădiţi pe o talpă de lemn (bârne), în grosime de cca. 15 cm, şi susţinuţi pe laturile de E şi de V de 2 stâlpi laterali. Orientarea era SE-NV, intrarea în locuinţă fiind pe latura de SE. Compusă dintr-o singură cameră, casa era podită cu lut iar acoperişul era realizat din şindrilă (în cel mai bun caz) sau din paie. Distrugerea sa a fost produsă de un incendiu puternic. Acest lucru este confirmat de umplutura sa care de la 0,7 m la 2,10 m este compusă din chirpic ars. Acesta este sfărâmicios, fiind păstrate totuşi şi bucăţi mai mari. În colţul de SE locuinţa prezintă o groapă în care au fost descoperite o monedă precum şi vase întregibile. Pe latura de S, lângă intrare, s-a mai păstrat in situ un colţ de perete. Grosimea acestuia era de cca. 10-15 cm. Tot în această zonă a fost surprins în profil un fragment de calotă craniană. Pentru delimitarea acesteia şi a formei intrării a fost deschisă S03. La intrarea în locuinţă printre fragmentele de chirpici au fost recoltate fragmente de oase umane, provenite probabil de la persoana surprinsă parţial înăuntru de incendiu. Distrugerea locuinţei poate fi pusă în relaţie cu invaziile turceşti de la mijlocul sec. XVII, mai ales că izvoarele documentare menţionează incendierea cetăţii. Date referitoare la cronologie ne oferă materialul arheologic rezultat în urma săpăturii. Din materialul special cea mai pare putere de datare o oferă cele patru monede descoperite. Cea provenită din groapa aflată în interiorul locuinţei este un dinar şi provine de la regele Ungariei Matei al II-lea (1608-1618) şi este datată 1616. La intrarea în locuinţă a fost descoperită o piesă de 1,5 groşi provenind de la principele transilvaniei Gabriel Bethlen (1613-1629) şi datată în deceniul trei al sec. al XVII-lea. Această din urmă, piesă transilvăneană, este bătută la Baia Mare. Celelalte două monede din complex au fost găsite în straturile superioare şi provin de la regele Ungariei Maximilian II (1564-1576) şi de la Sigismund III de Wassa (1587-1632), regele Poloniei. Acestea sunt însă monede cu o putere de circulare mai mare. Cealaltă parte a materialului special este compusă din piese de harnaşament, pinteni sau obiecte casnice (au fost descoperite mai multe lame de cuţit păstrate întregi sau fragmentare, unele având plăsele de os decorate cu crestături sau simple). O parte din acest material special provine de la construcţia casei: cuie, scoabe, drâmbe, balamale etc. A fost de asemeni recoltată o mare parte de material ceramic. Având în vedere modalitatea de distrugere a locuinţei majoritatea provine de la vase întregibile. O parte sunt decorate prin smălţuire, dar cea mai mare parte o reprezintă categoria nesmălţuită. Remarcăm aici străchinile decorate prin smălţuire cu motive florale. Din categoria nesmălţuită menţionăm ulcioarele bitronconice, decorate cu linii paralele pictate cu alb deasupra liniei mediene.1 Cpl. 2 reprezintă o groapă arsă pe margine legată cronologic de aceeaşi perioadă. A fost sesizată în c.2-3 pe profilul sud-estic. Din cauză că se afla la mai puţin de 1 m de fântâna mai sus menţionată a fost imposibilă deschiderea unei alte unităţi de săpătură pentru cercetarea sa . Aceeaşi situaţie găsim şi pe profilul opus unde este sesizat şi în grund restul unei gropi pe fundul căreia au fost descoperite pietre de râu. Aici căminul de la conducta de apă şi poarta de acces în curte au făcut imposibilă extinderea cercetării. În colţul de NV al S02 a fost surprinsă o groapă menajeră a cărei adâncime mergea până la -2,70 m. Din umplutura acestei gropi au fost recoltate materiale ceramice precum şi o monedă de argint bătută pe o singură parte aproape ilizibilă.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The rescue researches from 73, Calea Moţilor confirmed the existence of an area of medieval settlements. The discoveries consist in a 17th dwelling and a provisions pit, which afterwards became a place for gathering garbage, dating from the same period. There were also revealed some Roman materials. We did not find any archaeological complexes belonging to this period or human interventions of recent date.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|