|
Excavation Year |
2006 |
|
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt
|
|
Periods |
Bronze Age;
Hallstatt
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Plane cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Buzău |
|
Locality |
Cârlomăneşti |
|
Commune |
Verneşti |
|
Site |
La Arman |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Chicideanu |
Monica |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Chiriţoiu |
Alexandru |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Constantinescu |
Mihai |
|
Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Ion |
Alexandra |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Motzoi-Chicideanu |
Ion |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
50148.05
|
|
Report |
În perioada 22 August - 10 Septembrie 2006 au fost reluate cercetările arheologice la cimitirul din epoca bronzului, cultura Monteoru, de la Cârlomăneşti-La arman, în continuarea campaniilor din anii 2003-2005.În cursul celor trei campanii precedente de săpături au fost cercetate 19 complexe funerare aparţinând culturii Monteoru - mai precis unor etape corespunzătoare stilurilor ceramice Ic3-Ib. Toate acestea erau suprapuse de resturi de locuire şi complexe (gropi) ce aparţin etapei finale a aceleaşi culturi, etapă caracterizată, printre altele, de prezenţa speciei ceramice cu Besenstrich1.
Ca de obicei, obiectivul principal al săpăturilor a fost cimitirul monteorean timpuriu. Precizarea dimensiunilor/limitelor ariei funerare constituie una dintre principalele preocupări ale cercetării cimitirului. Către V, cimitirul este limitat astăzi de o ravină naturală care, amenajată cu ani in urmă cu bulldozerul, astăzi este folosită ca uliţă a satului. Dar o serie de indicii înregistrate în cursul unor cercetări de suprafaţă dovedesc însă că şi dincolo de uliţă, spre apus, au existat morminte, unele dintre ele fiind distruse de lucrări agricole. Către N, zona cercetată se învecinează direct cu o gospodărie, extinderea săpăturilor în această direcţie fiind ca atare foarte dificilă. Dar, aşa cum o dovedeşte descoperirea la ad. de cca. 0,60 m a unei mase din bolovani de râu chiar pe teritoriul gospodăriei amintite, zona funerară s-a extins şi către miazănoapte. Spre E, săpăturile sunt oprite de un drum de ţară des folosit mai ales toamna. Un alt factor limitativ pentru cercetările arheologice este reprezentat de regimul de proprietate privată, terenurile fiind şi cultivate. În aceste condiţii, săpăturile arheologice s-au putut extinde, prin două suprafeţe, doar către S, de-a lungul malului ravinei folosite drept uliţă.
În cursul cercetărilor au fost descoperite 9 complexe arheologice pe care le prezentăm pe scurt.
M. 20 - a fost descoperit la -0,26 m faţă de nivelul actual de săpare. Se prezenta sub forma unei mici grămezi, cu o lungime de cca. 0,60 m, alcătuită din nouă bolovani de râu. Imediat sub bolovani a fost descoperit un schelet de copil, de vârstă Infans I2, chircit pe partea stângă şi având craniul îndreptat către SSV. Nu a fost surprins conturul gropii, iar mormântul nu a avut inventar.
M. 21 - a fost descoperit la -0,20 m faţă de nivelul actual de săpare. Se prezenta sub forma unei grămezi ovale, cu axul lung de cca. 1 m şi dispus SV-NE, alcătuită din bolovani de râu şi pietre de calcar. La partea sud-vestică a grămezii de bolovani au fost descoperite câteva oase de animal, cel mai probabil ovicaprină. Imediat sub grămada de bolovani, la răzuială, s-a surprins conturul aprox. circular al gropii funerare ce avea o adâncime de doar 0,15 m faţă de nivelul de poză al bolovanilor care o acopereau. Pe fundul acesteia s-au descoperit două grupări alcătuite fiecare câteva oase umane, aflate într-o stare precară de conservare. După dimensiunile lor, oasele umane au aparţinut unui copil de vârstă Infans I. Mormântul nu a avut inventar.
M. 22 - a fost descoperit, în solul steril, galben compact, la -0,50 m faţă de nivelul actual de săpare. Mormântul se găsea chiar la marginea de V a suprafeţei de cercetare, fiind afectat deja de ruptura malului ravinei. La ad. menţionată s-a observat, parţial, conturul gropii funerare, de formă rectangulară, marcat de 14 pietre de râu dispuse pe margini. Pe fundul gropii se găsea, păstrat parţial, un schelet de adult, dispus chircit pe stânga, cu craniul către SV. Peste partea superioară a acestui schelet au mai fost descoperite, dar aşezate fără conexiune anatomică, alte oase umane, provenind de la cel puţin doi indivizi. În dreptul bazinului au fost descoperite câteva oase calcinate, un alt grup de oase calcinate mai fiind descoperit şi la extremitatea membrelor inferioare ale scheletului nr. 1. În dreptul bazinului a fost descoperită o ceaşcă cu două torţi trase din buză şi decorată cu incizii şi impresiuni punctiforme.
M. 23 - a fost descoperit, în solul steril, galben compact, la -0,52 m faţă de nivelul actual de săpare. Mai întâi au fost dezveliţi câţiva bolovani de râu sau din calcar, ce făceau parte dintr-o structură funerară de felul celor deja cunoscute pentru alte morminte de la Cârlomăneşti-La arman. În cazul acestui mormânt structura din pietre, de fapt grămada din bolovani care acoperea scheletul, a fost deranjată în bună parte din vechime. Grupul de pietre, cu o formă aprox. ovală avea axul lung dispus SV-NE. După demontarea pietrelor s-au descoperit altele care erau dispuse de-a lungul pereţilor gropii funerare, care avea o formă rectangulară, cu o umplutură cenuşie ce contrasta faţă de restul solului înconjurător, sterilul compact de culoare galben-cafenie. Pe fundul gropii, peste un “pat” alcătuit din pietre plate, se găsea un schelet de adult, în decubit dorsal, cu picioarele îndoite din genunchi şi căzute pe dreapta. Ca şi celelalte schelete, şi acesta avea craniul îndreptat către SV. Inventarul este constituit dintr-un inel de buclă fragmentar, din cupru/bronz descoperit alături de oasele craniene.
Cpl. 31 - a fost descoperit la -0,37 m faţă de nivelul actual de săpare. A fost identificat sub forma unei pete circulare de culoare neagră, cu un diametru de cca. 0,50 m. S-a dovedit a fi o alveolare adâncă de 0,15 m, în umplutură fiind descoperite oase de animale şi cioburi monteorene târzii.
Cpl. 32 - a fost descoperit la -0,64 m faţă de nivelul actual de săpare. A fost identificat sub forma unei pete circulare de culoare neagră, cu un diametru de cca. 0,65 m. După secţionare s-a dovedit că este vorba de o groapă în formă de clopot, al cărei fund se găsea la -1,37 m faţă de nivelul actual de săpare. Din umplutura de culoare neagră cu dungi de lut galben, au fost adunate câteva cioburi ce pot fi atribuite etapei finale Monteoru.
Cpl. 33/Cuptorul 1 - a fost descoperit la -0,38 m faţă de nivelul actual de săpare. Se prezenta sub forma unei pete rectangulare, cu dimensiunile 0,90 x 0,43 m, având marginile înroşite de foc, iar umplutura neagră. A fost secţionat pe axul longitudinal şi astfel s-a observat că este de fapt un cuptor domestic, săpat în pământ. Pe fund se găseau mai multe pietre arse şi fragmente ceramice ce zăceau peste o crustă de pământ ars, groasă de cca. 0,03 - 0,05 m, iar către S, unde se afla gura, se găsea o depunere de cenuşe. Cuptorul a avut o refacere, aşa cum se poate observa din profilul secţiunii, iniţial fundul cuptorului, placat cu pietre plate acoperite de o crustă de pământ ars, găsindu-se cu cca. 0,10-0,15 m mai jos. Cioburile din cuptor proveneau de la câteva vase lucrate cu mâna, dintr-o pastă grosieră şi de la un vas lucrat la roată. Ceramica din cuptor permite datarea acestuia în cursul sec. VI-VII p.Chr.
Cpl. 34 - a fost descoperit la -0,30 m faţă de nivelul actual de săpare. Se prezenta sub forma unei pete circulare, cu diametrul de cca. 1 m, cu o umplutură de culoare neagră, cu mult chirpic sfărâmat. În fapt s-a dovedit a fi o alveolare adâncă de 0,20 m. În lipsa oricărui material arheologic, complexul nu poate fi datat. Trebuie menţionat însă faptul că această groapă era suprapusă de o intervenţie modernă ce se prezenta sub forma unei pete de culoare neagră, de formă rectangulară.
Cpl. 36/Cuptorul 2 - a fost descoperit la -0,43 m faţă de nivelul actual de săpare. La secţionare s-a dovedit a fi un cuptor cu totul identic celui dintâi, dar fără refacere. Ceramica, mai abundentă decât la Cuptorul 1, permite aceeaşi datare, adică în sec. VI-VII p.Chr.
Campania anului 2006 a permis sporirea numărului de complexe funerare ale cimitirului monteorean. Fără îndoială, numărul mormintelor care au constituit cimitirul trebuie să fi fost cu mult mare mare decât cele 23 de complexe funerare descoperite până acum. Precizarea limitelor zonei funerare rămâne în continuare a fi rezolvată, la fel ca şi problema relaţiei cu aşezarea de pe Cetăţuie, unde lipsesc depunerile cu ceramică de stil Ic1-Ib. Chiar dacă numărul mormintelor descoperite este încă redus, se pot distinge deja câteva caracteristici ale comportamentului funerar. Este vorba în primul rând de structurile funerare, amenajările cu pietre, interioare sau exterioare, prezente la cele mai multe dintre mormintele descoperite. O altă caracteristică este dată de orientarea predilectă a scheletelor catre SV-SSV. În ceea ce priveşte poziţia, pentru toate scheletele descoperite nederanjate, cu excepţia celui din M. 5, toate se găseau chircite pe stânga. Dar semnificaţia acestui obicei va putea fi mai bine înţeleasă abia după definitivarea studiului antropologic. O atenţie aparte o cere prezenţa în unele morminte a unor oase umane, alături de cadavrul propriu zis, cazul cel mai elocvent fiind oferit de M. 22. Această practică poate fi legată de obiceiul manipulării postmortem a unor cadavre, obicei atestat şi în cazul unor morminte descoperite la Cândeşti.
O altă problemă importantă este constituită de prezenţa acelor complexe monteorene târzii care suprapun cimitirul propriu-zis. Cum, la cca. 250 m spre S de cimitir, se află o asemenea aşezare3, complexele ce suprapun mormintele, ca şi resturile ce le însoţesc, cu greu pot fi intrepretate drept resturi de locuire.
Campania 2006 a oferit şi noutatea constituită prin descoperirea celor două cuptoare din sec. VI-VII p.Chr. Pe Arman lipseşte o depunere arheologică corespunzătoare, dar la cca. 1.5 km spre NNV, la marginea satului Cârlomăneşti a mai fost descoperit, mai demult, un cuptor asemănător.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
During the 2006 campaign in the Bronze Age cemetery from Cârlomăneşti - “La Arman”, another four graves belonging to the Monteoru Culture were discovered. All these tombs had stone structures inside and outside. Except the grave with no. 21, where the child skeleton has been destroyed, all the bodies were found in flexed position on the left side, with the heads towards south - south-west. A double handled cup made in the Ic1 style was discovered in grave no. 23, and a copper/bronze earring in the grave no. 23. As in the previous campaigns, we discovered other features belonging to late Monteoru Culture - i.e. pits nos. 31 and 32. For the first time during the excavations two domestic ovens have been discovered. The pottery from these ovens could be dated during the 6th - 7th centuries A.D.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
