|
Excavation Year |
2006 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
Early Medieval Period
|
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Church
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Braşov |
|
Locality |
Hălmeag |
|
Commune |
Şercaia |
|
Site |
Biserica Evanghelică Hălmeag |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Istrate |
Angel |
|
SC Damasus SRL Braşov |
|
|
National Arch. Record Site Code |
41836.08
|
|
Report |
Unul din cele mai interesante monumente săseşti timpurii, biserica din Hălmeag păstrează într-o formă puţin alterată arhitectura sec. XIII, cu frumoase elemente romanice. În această zonă se bănuieşte după anumite indicii că ar fi existat o cetate teutonă care, într-un document ceva mai târziu, este amintită sub denumirea de “castrum Halmagen”.
În perioada 19 septembrie - 4 octombrie 2006 s-a realizat o cercetare arheologică preventivă în exteriorul Bisericii evanghelice din Hălmeag, jud. Braşov. Sondajele au avut principal scop obţinerea informaţiilor necesare unui proiect de restaurare. Au fost făcute trei sondaje: S1, 1,70 x 2 m, la intersecţia dintre cor şi sacristia de pe partea de N a bisericii, S 2, 1,70 x 1,70 m, pe partea de N a bisericii, la intersecţia dintre nava nordică şi turn, S3, 1,50 x 2,50 m, pe partea de S, la intersecţia dintre navă şi turn.
În urma acestor investigaţii s-a stabilit că navele laterale au fost construite concomitent cu structurile pe care le atribuim turnurilor vestice. S-a putut observa folosirea aceloraşi materiale de construcţie şi o manieră foarte asemănătoare de montare a acestora în operă. O altă caracteristică importantă este folosirea pe post de liat a lutului galben, simplu pe partea sudică şi amestecat cu puţin pietriş şi var pe partea nordică, la construirea fundaţiilor. În schimb, deasupra decroşului fundaţiei, la nivelul soclului profilat şi al elevaţiei, este evidentă folosirea unui mortar cu var şi nisip, de consistenţă slabă.
Această manieră de construcţie nu este însă o surpriză, ci o caracteristică a celor mai vechi edificii realizate de saşi la sosirea lor în Transilvania. În aceeaşi manieră a fost construită de pildă şi bazilica de la Drăuşeni. Folosirea lutului drept liant în fundaţii este interpretată de cercetători ca o măsură de precauţie pentru a asigura permeabilitatea şi aerisirea fundaţiilor.
Corul şi sacristia nordică prezintă însă caracteristici tehnice complet diferite. Fundaţiile au fost înecate într-un mortar gri extrem de dur, ce seamănă frapant cu un ciment, şi prezintă un parament regulat. Totuşi, adâncimea de fundare este identică cu cea a navelor, şi urmele unui soclu profilat asemănător par de asemenea să pledeze în favoarea unui singur şantier de construcţie. Acesta trebuie să fi avut însă mai multe etape, pentru detalierea cărora se impun cercetări mai ample.
Un alt aspect deosebit de important este acela că fundaţia corului a deranjat un mormânt mai vechi.
Stratigrafia din exteriorul bisericii este extrem de simplă. Solul viu, un lut galben nisipos, apare la o cotă medie de -3 m, şi în el s-au adâncit fundaţiile construcţiei. El este suprapus direct de este o umplutură castanie fără pigment de mortar, conţinând în schimb pigmenţi ceramici şi de cărbune în cantităţi variabile. În acest strat au fost săpate gropile unor morminte ce preced construirea bisericii actuale, fără să fie însă antrenat pigment de mortar.
Nivelul de construcţie pentru toate componentele bisericii poate fi considerat în medie la -1,70 m.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The rescue excavations were performed outside the Evangelist church of Hălmeag, Braşov county. During the investigation it was observed that the lateral naves were built at the same time as the west towers. Another major feature is the use of clay as glue in the construction, which is typical of the earlier buildings built by the Saxon community upon their arrival in Transylvania. An important issue is that the trench of the choir disturbed an old tomb.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
