Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Miercurea Sibiului | Site: Petriş | Excavation Year: 2006

Excavation Year   2006
Epoch
Neolithic;
Latene
Periods
Late Neolithic;
La Tène
Site Category
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Sibiu
Locality   Miercurea Sibiului
Commune   Miercurea Sibiului
Site  Petriş
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Beldiman Corneliu Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Sztancs Diana Maria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
National Arch. Record Site Code 144937.06
Report Industria preistorică a materiilor dure animale
Corneliu Beldiman (UCDC Bucureşti), Diana-Maria Sztancs (ULB Sibiu)
În anul 2006 au continuat cercetările sistematice în situl arheologic de la Miercurea Sibiului, punctul “Petriş” (MSP). În cadrul acestui sit s-a pus anterior în lumină existenţa a trei secvenţe de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturilor Starčevo-Criş, Vinča şi Petreşti (vezi supra, raportul de cercetare pe anul 2006)1. Din complexele aferente ultimelor două culturi (bordeie, locuinţe de suprafaţă, gropi), ca şi din stratul de cultură s-a recuperat o cantitate importantă de materiale osteologice (vezi supra, diagnoza preliminară realizată de dr. Georgeta El Susi), ca şi un lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urmă face obiectul prezentului raport de analiză. Lotul este compus atât din piesele recuperate în cursul săpăturilor, cât şi din cele identificate de noi în masa materialului osteologic. Este vorba de un efectiv redus, compus din 19 artefacte. Alături de acestea au fost selectate 62 piese osteologice diverse pentru alcătuirea unei colecţii de referinţă (oase lungi şi plate, corn de căprior etc.) prezentând urme ilustrative de intervenţie tehnică (depesare, impact, fracturi şi deplasare involuntară prin lovire, călcare etc.) şi urme produse de alţi agenţi taphonomici (coroziunea datorată acţiunii rădăcinilor şi acizilor humici; fracturarea prin deshidratare, prin presiunea solului, sub acţiunea variaţiei sezoniere a umidităţii şi temperaturii, îngheţ/dezgheţ, prin expunere la soare etc.). Materialele provin din S III, excavată în anul 2006 şi adâncită până la cca 0,80-0,90 m, fiind explorate nivelurile aparţinând culturilor Vinča, fazele A-B şi Petreşti. Nu am avut la dispoziţie date definitive relative la provenienţa artefactelor (complexe, niveluri, subniveluri), ca şi la încadrarea culturală. Acestea ne vor fi furnizate de autorii cercetărilor după epuizarea S III, ca şi după analiza şi interpretarea tuturor datelor înregistrate şi a materialelor recuperate.
Ca şi în anul anterior2, demersul nostru urmăreşte să ofere o sistematizare a datelor privitoare la artefactele din materii dure animale descoperite la MSP. Piesele ne-au fost puse la dispoziţie, pentru o analiză detaliată, de către prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal; îi exprimăm şi cu acest prilej mulţumirile noastre. Studiul artefactelor se face în mod unitar, conform reperelor metodologice actuale ale domeniului3. Între obiectivele vizate de analiza IMDA de la MSP menţionăm: definirea unor tipuri/subtipuri noi ale IMDA preistorice; augmentarea loturilor studiate şi formularea unor consideraţii asupra tipologiei artefactelor şi a paleotehnologiei specifice începuturilor neoliticului în spaţiul intracarpatic; augmentarea loturilor studiate aparţinând fazei timpurii a culturii Vinča; abordarea în premieră, după repere actuale, a artefactelor atribuite culturii Petreşti; obţinerea diagnozei arheozoologice şi corelarea datelor cu parametrii IMDA; definirea unor repere specifice - metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care să se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite; augmentarea lotului prin dezvoltarea săpăturii în următorii ani şi explorarea a noi complexe; cercetarea extinsă - exhaustivă şi multidisciplinară a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date.
Aspectele metodologice ale demersului care vizează studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente4. Este vorba de: criteriile şi structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante); structura repertoriului descoperirilor, a fişei individuale, a vocabularului etalonat; coordonatele analizei, care urmăresc etapele «lanţului operator»: elementele debitajului şi ale fasonării; amenajările specifice; înregistrarea şi interpretarea urmelor macro- şi microscopice ale procedeelor de fabricare, precum şi a urmelor generate de utilizare. Tratamentul statistic al datelor în formulă tabelară stă la baza formulării concluziilor legate de specificul IMDA studiate, permiţând, în cadrul culturilor şi al fazelor acestora, sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în obiectivele analizei diacronice: prezenţa elementelor comune şi a situaţiilor puţin frecvente sau rare în cadrul culturilor şi fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiţiei şi al inovaţiei; specificul cultural şi definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea influenţelor etc.
Materialele provin din S III, nivelurile aparţinând culturilor Vinča, fazele A-B şi Petreşti. Lotul IMDA 2006 de la MSP are un efectiv total de 19 piese (N total = 19), care se păstrează în colecţiile ULB Sibiu şi ale Muzeului Naţional Brukenthal. Ele provin din nivelurile atribuite culturilor Vinča, fazele A-B (N = 14) şi Petreşti (N = 5). Astfel, distribuţia pe culturi arată dominarea cantitativă netă a artefactelor aparţinând culturii Vinča (vezi tabelele nr. 1-2, 5). Nu am avut la dispoziţie, până la momentul elaborării prezentului raport (ianuarie 2007) datele definitive legate de provenienţă, corelate cu stratigrafia generală a sitului (context - complexe, niveluri) şi de atribuire culturală. De asemenea, nu am dispus de informaţii asupra restului materialelor şi artefactelor recuperate din complexele respective, care ne-ar putea completa tabloul ambianţei paleotehnologice în care a evoluat IMDA (materialul arheozoologic; industria litică şlefuită şi cioplită; alte elemente de utilaj litic: lespezi/plăci pentru prelucrarea prin abraziune, percutoare, polizoare pe galeţi etc.).
Pentru repertorierea provizorie a artefactelor şi buna lor departajare şi identificare/regăsire în loturile corespunzătoare culturilor Vinča şi Petreşti am adoptat următoarele convenţii: situl a primit abrevierea MSP; s-a renunţat la numerotarea nivelurilor de provenienţă; piesele au primit numere de la 1 la 19. După departajarea stratigrafică definitivă a artefactelor pe culturi şi subniveluri, piesele vor putea fi renumerotate conform normelor deja aplicate în raportul din 2005, iar fişele lor incluse în repertoriul constituit. În repertoriul descoperirilor 2006 au fost inserate cele 19 de fişe-tip ale artefactelor, reunind, în formulă sintetică, observaţiile şi prelevările referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi în plan tipologic, morfometric şi paleotehnologic. Pe baza datelor din fişele de repertoriu (neincluse aici) se formulează concluziile analizei din prezentul raport.
Datele relative la structura tipologică a fiecărui lot pe culturi sunt redate sintetic în tabelele nr. 1-2, 5. Artefactele aparţin unui număr de 2 categorii tipologice (I Unelte; V A Diverse), 4 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I I Lustruitoare; V A Piese tehnice) şi 7 tipuri (I A7 a = vârf pe semimetapod distal de ovicaprine; I A15 = vârf pe fragment de corp costal; I A17 a = vârf pe segment de rază corn cerb (chasse-lame); I A19 = vârf pe fragment de canin de suid; I B1 = netezitor pe fragment de os lung; I I1 = lustruitor pe metapod; V A2 a = Materii prime - os). Se constată caracterul auster al gamei tipologice, marcat de predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologică I A, N = 9), frecvente fiind cele realizate pe fragmente de corpuri costale (I A15). Urmează lustruitoarele (grupa tipologică I I, N = 5), netezitoarele (grupa tipologică I B, N = 3) şi piesele tehnice (V A2 - materii prime, N = 2). Nu sunt prezente artefacte noi sau rare în raport cu lista tipologică elaborată recent şi aplicată în studiul IMDA preistorice din România5.
Cultura Vinča.Structura tipologică a lotului atribuit culturii Vinča (N = 14) include un număr de 2 categorii (I Unelte; V Diverse), 3 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; V A Piese tehnice) şi 6 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 12 piese, între care domină vârfurile.
Cultura Petreşti.Structura tipologică a lotului atribuit culturii Petreşti (N = 5) include o singură categorie (I Unelte), o grupă tipologice (I I Lustruitoare) şi un singur tip.
Parametrii morfometrici (exprimaţi în mm) sunt redaţi sintetic în tabelul nr. 4. Date fiind efectivul redus şi fragmentarea artefactelor, elementele dimensionale sunt lipsite de expresivitate şi nu permit conturarea unor concluzii pe baze statistice.
Analiza parametrilor paleotehnologici (de la identificarea specifică şi anatomică a materiei prime şi până la decelarea urmelor de uzură şi formularea ipotezelor legate de rolul funcţional) se va derula distinct pentru fiecare cultură. Expresivitatea relativ scăzută a IMDA analizate sub raport paleotehnologic marchează specificul culturilor neo-eneolitice Vinča şi Petreşti, fiind datorată aplicării unor scheme de fabricare standardizate, în general simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare6.
Sunt atestate 4 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); bovinele domestice (Bos taurus); cervidele - cerbul (Cervus elaphus) şi suidele - porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (10 piese), urmate de ovicaprine (6 piese), de cerb (2 piese) şi mistreţ (o piesă). Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi - 10 piese (metapodii, 8 cazuri; oase lungi neidentificabile, 2 cazuri), provenind de la mamifere domestice. Urmează, în ordine: oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice (6 cazuri), coarnele de cervide - raze de cerb (2 cazuri) şi dinţii de mamifere sălbatice - defense de mistreţ (un caz). Situaţia statistică generală a materiilor prime (identificarea specifică şi scheletică) este redată în tabelul nr. 3, iar parametrii fiecărei piese sunt inseraţi în tabelul nr. 5.
Cultura Vinča.Sunt atestate toate cele 4 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); bovinele domestice (Bos taurus); cervidele - cerbul (Cervus elaphus) şi suidele - porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a ovicaprinelor (6 piese), urmate de bovinele domestice (5 piese), cerb (2 piese) şi mistreţ (o piesă). Se constată frecvenţa utilizării oaselor plate (corpuri costale) de bovine şi ovicaprine (6 piese); oasele lungi - 5 piese (metapodii, 35 cazuri; oase lungi neidentificabile, 2 cazuri), provin, de asemenea, de la bovine şi ovicaprine. Urmează coarnele de cerb - raze (2 cazuri) şi dinţii de mamifere sălbatice - defense de mistreţ (un caz).
Cultura Petreşti.Este atestată o singură specie care a furnizat materii prime pentru artefacte, respectiv bovinele domestice (Bos taurus). Se constată utilizarea exclusivă a oaselor lungi - 5 piese (metapodii).
Fabricarea - Debitajul.Această primă etapă a procesării urmăreşte prelevarea unui fragment de materie primă şi schiţarea formei brute a artefactului. Se înregistrează aplicarea unui număr de 5 procedee distincte: percuţia directă/despicarea; percuţia directă/fracturarea; percuţia directă/cioplirea; şănţuirea axială; tăierea transversală. Domină în mod absolut recurgerea la procedee simple, cu grad redus de precizie, precum percuţia directă/despicarea (12 cazuri), urmată de percuţia directă/despicarea; percuţia directă/fracturarea; percuţia directă/cioplirea; şănţuirea axială /câte 2 cazuri) şi tăierea transversală (un caz). Unul dintre procedee a fost aplicat ca unică soluţie de debitaj (percuţia directă/despicarea, 9 cazuri); în restul situaţiilor constatate ele sunt complementare şi se combină în scheme de debitaj cu două-trei etape distincte: PD/C + PD/F, 2 cazuri; PD/D + Şa, 2 cazuri; TT + PD/D + PD/F, un caz). Utilizarea uneltelor litice cioplite în debitajul materiilor dure animale este sesizabil prin analiza urmelor specifice păstrate pe artefacte. Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 5.
Cultura Vinča.Datele expuse mai sus asupra debitajului sunt valabile exclusiv pentru cultura Vinča.
Cultura Petreşti.Etapa debitajului este absentă în «lanţul operator» al confecţionării lustruitoarelor.
Fabricarea - Fasonarea. Fixarea în suport.În această etapă a “lanţului operator” se urmărea atât obţinerea formei definitive a obiectului, cât şi amenajarea unor detalii morfo-tehno-funcţionale specifice. Observăm recurgerea la 3 procedee simple: abraziunea multidirecţională (Aa/Am) - procedeu de bază al fasonării, generalizat în realizarea artefactelor din materii dure animale începând cu neoliticul (13 cazuri); percuţia directă/cioplirea (PD/C) şi retuşarea (Rt) (câte 2 cazuri). Aplicarea (probabilă) a tratamentului termic (TrT, încălzirea la flacără sau coacerea în cenuşă fierbinte) este sporadică (un singur caz, cel al vârfului pe fragment de canin de mistreţ, MSP 12). Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică (Aa, 2 cazuri; Am, 11 cazuri) sau combinate în scheme cu 2 componente (PD/C + Am; Rt + Am). În ceea ce priveşte fixarea în suport, remarcăm frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner. Netezitoarele realizate pe fragmente de oase lungi (tipul I B1, 3 piese) se utilizau fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb. Datele relative la procedeele fasonării şi la fixarea în suport sunt sintetizate în tabelul nr. 5.
Cultura Vinča.Constatările formulate mai sus în legătură cu etapa fasonării privesc aproape exclusiv artefactele atribuite culturii Vinča. Recurgerea la abraziunea multidirecţională (Aa/Am) este observabilă în 8 cazuri; percuţia directă/cioplirea (PD/C) şi retuşarea (Rt) sunt prezente în câte 2 cazuri. Tratamentul termic a fost aplicat probabil vârfului pe fragment de canin de mistreţ, MSP 12. Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică (Aa, 2 cazuri; Am, 6 cazuri) sau combinate în scheme cu 2 componente (PD/C + Am; Rt + Am, câte 2 cazuri). Netezitoarele realizate pe fragmente de oase lungi (tipul I B1, 3 piese) se utilizau fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb.
Cultura Petreşti.Singurul procedeu de fasonare atestat în cazul lotului IMDA atribuit culturii Petreşti este abraziunea multidirecţională (Am), aplicată în toate cele 5 cazuri.
În urma examinării sistematice a suprafeţelor artefactelor (cu ochiul liber, cu lupa şi în microscopie optică de mică putere) care compun lotul IMDA de la MSP s-a relevat prezenţa singulară sau combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcţionalitatea pieselor respective. Au fost decelate 7 tipuri de urme de folosire, prezente ca indicii unice (fractură de impact, FI, un caz) sau indicii combinate câte 2-4 pe acelaşi artefact: tocire, lustru (Tc, L, 5 cazuri); tocire, lustru, abraziune funcţională - striuri specifice (Tc, L, AF, 5 cazuri); tocire, lustru, abraziune funcţională, fracturi de presiune (Tc, L, AF, FP, 3 cazuri); urme de impact şi de presiune (I, P, 2 cazuri). Frecvente sunt urmele de tocire şi de lustru (Tc, L), intense sau superficiale; fracturile curente, rezultate prin aplicarea unor forţe laterale (FL) şi urmele de abraziune funcţională (AF). Datele relative la urmele de utilizare decelate pe piesele studiate şi rolul lor funcţional prezumat sunt sintetizate în tabelul nr. 5.
Cultura Vinča.Constatările de mai sus se aplică integral pieselor atribuite culturii Vinča, exceptând combinaţia tocire, lustru, abraziune funcţională - striuri specifice (Tc, L, AF, 5 cazuri), care aparţin culturii Petreşti.
Cultura Petreşti.În lotul atribuit culturii Petreşti se constată prezenţa exclusivă a combinaţiei tocire, lustru, abraziune funcţională - striuri specifice (Tc, L, AF, 5 cazuri).
Analiza urmelor de uzură, ca şi comparaţiile cu situaţiile decelate prin studiile paleoetnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupaţiile documentate de artefactele IMDA şi implicarea acestora în alte sectoare ale ambianţei paleotehnologice: pentru vârfuri: perforarea şi asamblarea pieilor şi a materialelor textile (cusutul); împletitul fibrelor vegetale şi animale; pentru netezitoare: prelucrarea pieilor şi a lemnului; pentru lustruitoare: fasonarea vaselor ceramice; materiile prime (os) atestă fabricarea curentă în sit a vârfurilor, netezitoarelor etc. Fabricarea artefactelor din materii dure animale se făcea în contextul domestic şi nu ilustrează practicarea unui meşteşug specializat. Gama tipo-funcţională a lotului IMDA analizat este compatibilă cu specificul activităţilor ipotetice derulate într-un sit de ocupare permanentă; creşterea animalelor şi prelucrarea continuă a produselor rezultate din această ocupaţie de bază par să aibă un reflex preponderent în seria artefactelor discutate de noi: prelucrarea materiilor dure animale, a pieilor, a fibrelor de origine animală. La acestea se adaugă ocupaţiile complementare: vânătoarea, prelucrarea materialelor litice, a lemnului, a argilei etc. Expresivitatea relativ scăzută a lotului IMDA analizat din perspectivă paleotehnologică marchează specificul culturilor neo-eneolitice şi se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare. Efectivele reduse şi absenţa provizorie a datelor asupra contextului de provenienţă restricţionează încheierile formulabile. Nu au fost atestate tipuri noi sau rare pentru culturile respective şi nici aspecte tehnologice neuzuale. Datele etalate au valoare prin faptul că augmentează repertoriul descoperirilor IMDA aparţinând culturilor Vinča şi Petreşti din spaţiul intracarpatic. [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
Abstract other lang.
Abstract   The 2006 campaign of systematic excavations aimed to excavate into the Petreşti culture level in the area S III/2005-2006 and to uncover the area S IV/2006. The 2006 finds confirm once more the observations made in the previous years on the stratigraphy of the levels IIb-IV at Miercurea Sibiului-Petriş.
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu