Excavation Year |
2006 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
Periods |
Roman Period;
Early Roman Period;
Late Roman Period
|
Site Category |
Domestic;
Industrial;
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Civil habitation;
Open settlement;
Plane cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Ostrov |
Commune |
Ostrov |
Site |
Ferma 4 |
Site Sector |
|
Site name |
Durostorum |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Apostol |
Virgil |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bâltâc |
Adela |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Bocan |
Ionuţ |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Damian |
Paul |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Drăghici |
Cristina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Elefterescu |
Dan |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Nedelcu |
Nicoleta |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Paraschiv-Grigore |
Eugen Marius |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
National Arch. Record Site Code |
62547.01
|
Report |
Situl este amplasat paralel cu DN 3 Bucureşti-Călăraşi-Constanţa în dreptul km 132,100, la aprox. 90 m S de malul braţului Ostrov. Punctul se situează la cca. 2-2,5 km aval de castrul1 legiunii a XI-a Claudia, cantonată la Durostorum2. Cercetările perieghetice efectuate în acest perimetru au pus în evidenţă mai multe vestigii arheologice (cuptoare, ziduri, morminte, fragmente ceramice diverse, fragmente arhitectonice, monede etc.). Tot în această zonă s-a descoperit şi inscripţia care atestă singurele canabae din Imperiul roman care poartă gentiliciul imperial —Aeliae. Începând din 1955 până în prezent au fost cercetate 19 cuptoare ceramice3, iar din 1997 a început cercetarea sistematică a aşezării propriu-zise. Pe baza cercetărilor de teren se poate afirma că perimetrul locuirii antice însumează o suprafaţă de cca. 24 ha4. Întreaga zonă a aşezării a fost puternic afectată de cultura viţei de vie, astfel încât unele dintre vestigii sunt într-o stare precară de conservare. Investigaţiile arheologice din perioada 1997-20055 au pus în valoare cel puţin trei edificii, dintre care unul cu funcţionalitate termală. Rezultatele cercetărilor arheologice din ultimii ani au pus în evidenţă, dacă mai era nevoie, importanţa aşezării de la Durostorum, şi pot aduce contribuţii decisive la stabilirea statutului juridic al aşezării. Cercetarea din această campanie, desfăşurată numai în sectorul I Thermae, s-a concentrat asupra celor două complexe identificate anterior aici (edificiul termal şi edificiul nr. 36), având drept obiective elucidarea unor probleme de ordin stratigrafic ale edificiului termal şi relaţia acestuia cu noile complexe identificate. Astfel, a fost continuată cercetarea în suprafeţele deschise în campaniile precedente C.13 (dimensiuni actuale 45 x 3,5 m), C.14 (dimensiuni actuale 45 x 4 m). Edificiul termal7 (datat în sec. II-IV p.Chr.), orientat SSE-NNV, cu o suprafaţă estimată de 500 m2, este compartimentat în şase încăperi, dintre care trei prevăzute cu instalaţie de hypocaust. Investigaţiile anterioare au pus în evidenţă trei faze de funcţionare8, stabilind clar limita lui de S9. Cercetările din acest an au pus în evidenţă limita de V a edificiului termal. Este vorba de o porţiune dintr-un zid (dimensiuni păstrate L= 11 m, l= 0,56 m, hmax= 0,27 m), denumit convenţional Z38, demantelat până la nivelul fundaţiei (cu un posibil “gol” de intrare de 3,10 m), care mărgineşte şi pavajul din cărămidă cercetat în campaniile anterioare10. De asemenea, au fost surprinse noi detalii constructive ale limitei de N11, care indică12 ridicarea acesteia în faza a doua de funcţionare a termelor. Din punct de vedere stratigrafic se observă o “nivelare” la V de edificiul termal, care constă într-un pământ lutos de culoare galben maronie, cu pigmenţi de mortar şi rare materiale arheologice. Această “nivelare” a mai fost observată şi în alte zone ale edificiului termal în campanile anterioare (suprafeţele C.6, C.8-12). Edificiul nr. 313 este amplasat la N de edificiul termal (orientat VSV-ENE, suprafaţa estimată 168 m2), până în acest moment, fiind cercetată doar partea sudică, compartimentată în patru încăperi (dintre care una absidată). Investigaţiile din acest an au pus în evidenţă existenţa unui posibil portic spre N şi, deci, intrarea în edificiu. În suprafaţa C.13la 3,64 m, respectiv 3,42 m N de zidul Z3014 au fost surprinse două baze de piloni15 şi la o distanţă de 2,00 m între ele. Acestea sunt construite din pietre nefasonate, de dimensiuni medii, legate cu mortar, având în compoziţie var, nisip, pietricele şi mici fragmente ceramice. Între zidul Z30 şi aceste baze de piloni au fost surprinse elemente ale unui nivel de călcare, care constau dintr-o “şapă de mortar (distrusă în mai multe locuri), foarte probabil “patul de aşteptare” al unui pavimentum. Pe baza observaţiilor stratigrafice din sondajele efectuate la N de edificiul termal, atât în interiorul încăperilor edificiului nr. 3, cât şi la N de acestea, în porţiunea dintre edificiile nr. 216 şi 3 (începute în campaniile anterioare), se poate afirma că la N de edificiul termal au existat mai multe gropi, probabil cele din care s-a extras lutul pentru nivelările descrise mai sus, care ulterior au fost umplute cu cenuşa provenită din edificiul termal, dar şi cu material arheologic divers (foarte bogat dealtfel). Această zonă a fost ulterior nivelată cu un strat de pământ, lutos, de culoare maronie, peste care a fost construit edificiul nr. 3. La N de edificiul nr. 3, în porţiunea dintre acesta şi edificiul nr. 2, au fost surprinse, urme de locuire post romane17, extinzând indiciile de locuire din sec. X-XI şi înspre N. Din păcate acest nivel (aflat la cota de -0,45-0,50 m) este cel mai afectat de lucrările viticole practicate în zonă. În suprafaţa C.14 a fost cercetată o vatră, într-o stare precară de conservare, parţial afectată de lucrările agricole (se observă în partea de E urma unei brazde de 0,15-0,20 cm lăţime pe direcţia N-S, iar în partea de V o sârmă de la viţa de vie, care o perforează). Aceasta are o formă aprox. ovală în plan (1,30 x 1,05 m) şi este construită din fragmente tegulare aşezate una lângă alta (pe margini dispuse în poziţie radială), peste care a fost aplicat un strat de lut (gr. 0,02-0,03 m), care a suferit arderi succesive căpătând o culoare roşiatică. La aprox. 0,30 m SV de vatră, au fost surprinse mai multe pietre (de dimensiuni medii) dispuse aprox. circular şi care par a constitui un “pietrar”. În faţa acestuia se observă o zonă de arsură (cenuşă sau pământ afânat, de culoare cenuşie cu mici pelicule de cărbune) de formă aprox. circulară (d. 1,90 m). O zonă asemănătoare a fost surprinsă şi în suprafaţa C.13, la aprox. 1,90 m E de vatră. Din aceste zone au fost recoltate fragmente ceramice caracteristice sec. X-XI. Toate aceste date indică prezenţa unei locuinţe uşor adâncite ale cărei limite nu pot fi deocamdată precizate.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The site is located parallel to the Bucharest-Călăraşi-Constanţa road at km 132,100, on the bank of the Ostrov branch of the Danube. The site is situated approximately 2 - 2.5 km downstream from the Roman camp at Durostorum (Silistra). Based on the data provided by the surface research and the research proper, one can ascertain that the perimeter of the ancient settlement covers a surface of 24 ha. The systematic exploration of civilian settlement started in 1997. The archaeological research from 1997 - 2005 has brought to light at least two buildings, one of which had a thermal function. This year’s field research, undertaken only in Sector I Thermae, concentrated on the two archaeological complexes previously identified in this area (the bath building and building no. 3), with the aim of solving stratigraphical problems regarding the bath building and its relation to the archaeological complexes newly identified. The Western limit of the baths has been identified, which consists of a segment of a wall which has been robbed out to the level of its foundation (with a possible “interruption” for the entrance, 3.10 m wide), that also borders the brick pavement we explored in previous field campaigns. Also, new construction details of the northern limit have been discovered, that indicate its construction in the second phase of the baths’ existence. From a stratigraphical point of view one notices a leveling west of the baths, made of yellow-brown clayish earth with mortar traces and rare archaeological materials. This leveling has also been noticed in other parts of the baths in previous field campaigns (surfaces C.6, C.8-12). Building no. 3is located north of the baths (with a WSW-ENE orientation, and has an estimated surface of 168 m2) and, up to the present moment, only its southern part (made of four rooms, of which one has an apse) has been researched. This year’s investigations have brought to light a portico to the north and, thus, the entrance in the building. We have investigated two column bases, set 2 m apart and made of unfashioned, medium-sized stones bound with mortar made of lime, sand, small stones and ceramic fragments. Between wall Z30 and the column bases we have identified elements of a surface, that is a mortar bed (damaged in several places), probably the substruction of a pavimentum. Between buildings no. 2 and 3 we have identified post-Roman dwelling traces, dated to the 10th - 11th centuries.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|