Excavation Year |
2006 |
Epoch |
Hallstatt
|
Periods |
Hallstatt
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Tumular cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Ialomiţa |
Locality |
Platoneşti |
Commune |
Platoneşti |
Site |
Platoul Hagieni - Valea Babii |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Coman |
Radu |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Munteanu |
Simona |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Renţa |
Elena |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
|
National Arch. Record Site Code |
94410.02
|
Report |
Cercetările arheologice sistematice din aşezarea hallstattiană de la Platoneşti, punctul Platoul Hagieni - Valea Babii, situat la cca. 1 km SE de vatra satului, au început în anul 2002. În primii trei ani de cercetări au fost descoperite trei locuinţe hallstattiene de suprafaţă, o groapă de cult şi câteva gropi menajere. Una din secţiunile trasate în anul 2005 a intersectat resturile unei movile a cărei manta a fost distrusă, în mare parte, de lucrările agricole din perioada modernă, când s-a încercat recuperarea terenului pentru culturi agricole. Pentru cercetarea movilei au fost trasate trei casete însumând o suprafaţă de cca. 130 m2. Stratigrafia din preajma movilei a fost afectată odată cu înălţarea monumentului funerar. Un strat de pământ arat, gros de cca. 0,25 m, suprapune un strat de pământ cenuşiu - negricios, granulat, cu grosimi oscilând între 0,10-0,25 m. Urmează un strat de pământ castaniu - cenuşiu, cu grosimi între 0,30-0,40 m, care suprapune pământul galben, steril din punct de vedere arheologic. Aşezarea hallstattiană, cultura Babadag (II). Este posibil ca în momentul înălţării monumentului funerar cu pământ adus din împrejurimi, să fi fost distruse şi unele din locuinţele aşezării din prima epocă a fierului. Prezenţa în mantaua movilei, ca şi în camera funerară, a unei cantităţi mari de chirpic, de cele mai multe ori cu impresiuni de nuiele, atestă distrugerile provocate unui nivel de locuire preexistent. Exceptând o mică concentraţie de chirpic şi o groapă menajeră, materialele arheologice din prima epocă a fierului, între care predomină cele ceramice, au fost descoperite în stratul de cultură, în mantaua movilei şi în pământul de umplutură al camerei funerare. Fragmentele ceramice provenind de la vasele de uz comun, lucrate din pastă cu cioburi pisate, sunt de dimensiuni reduse şi indică un tip de vas cu profil arcuit şi cu gura uşor evazată. Suprafeţele exterioare au un aspect zgrunţuros, mai îngrijit lucrate, uneori chiar lustruite, sunt cele interioare. Arderea este oxidantă, miezul având culoarea cenuşie sau cenuşie - negricioasă. Decorul este format dintr-un brâu alveolat, aplicat la mică distanţă de gura vasului. Cele mai multe fragmente ceramice, aparţinând unei categorii ceramice intermediare calitativ, lucrate tot din pastă cu cioburi pisate în amestec, sunt de la vase de formă bitronconică şi cu gura evazată. O parte dintre acestea sunt arse oxidant şi lustruite, dar au fost descoperite şi fragmente cu suprafeţele exterioare de culoare neagră, iar cele interioare, de culoare gălbuie sau gălbuie - cenuşie, de asemenea, lustruite. Sunt decorate prin incizare, imprimare sau canelare, uneori decorul incizat asociindu-se cu cel imprimat. Câteva fragmente atestă şi folosirea încrustării cu pastă albă iar pe unele se păstrează mici orificii de la reparaţiile pe care le-a suportat vasul. Elementele de decor, sub formă de triunghiuri haşurate cu vârful în jos, zig-zag, linii orizontale incizate, striuri în formă de val, mici cerculeţe imprimate, brâu crestat, caneluri sub formă de ghirlandă, sunt amplasate pe diametrul maxim al vasului sau la baza gâtului. Pe un fragment se păstrează o mică proeminenţă verticală iar pe altul o parte dintr-o proeminenţă triunghiulară având la bază incizii semicirculare cu mici linii oblice incizate în interiorul spaţiilor delimitate de acestea. Din aceeaşi categorie ceramică fac parte şi fragmentele de străchini cu marginea arcuită spre interior, de culoare gălbuie, gălbuie - cenuşie sau cenuşie - gălbuie şi cu suprafeţele lustruite. Din pastă apropiată calitativ au fost descoperite şi două fragmente de torţi. Dintr-o pastă de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie, erau lucrate ceştile cu torţi supraînălţate. Au formă bitronconică, gura evazată, culoarea gălbuie, gălbuie - cenuşie sau cenuşie şi sunt lustruite. Majoritatea fragmentelor descoperite sunt decorate prin incizare şi imprimare, în multe cazuri cele două tehnici de decorare asociindu-se. Pe două dintre fragmentele de ceşti s-au păstrat şi urme de încrustare cu pastă albă. Sunt atestate elemente de decor sub formă de linii orizontale, fascicole de linii oblice aşezate în sens contrar, romburi, zig-zag, triunghiuri, mici proeminenţe conice. Suprafeţele decorate sunt amplasate pe diametrul maxim, pe torţi, la baza gâtului sau imediat sub buza vasului. Au mai fost descoperite fragmente de fusaiole cu o formă bitronconică, lucrate din pastă de bună calitate, de culoare gălbuie şi lustruite, un mic fragment dintr-o lingură lucrată din lut cu cioburi pisate în amestec, de culoare gălbuie şi lustruită, un fragment de inel de buclă din bronz şi un frecător din piatră. Tumulul nr. II. Deşi începută în anul 2005, cercetarea celui de-al doilea tumul de pe Platoul Hagieni1 nu a putut fi finalizată. În cele trei casete trasate s-a delimitat o suprafaţă de pământ galben depusă împrejurul camerei funerare, peste nivelul de călcare antic, cu o rază de peste 5 m. Camera funerară, orientată NV-SE, a fost cercetată parţial. Resturile lemnoase putrezite, descoperite în interiorul ei, atestă prezenţa unei construcţii, câţiva pari aflaţi încă pe locul iniţial, sugerând o compartimentare interioară. Pe fundul camerei funerare, jefuită din vechime, au fost descoperite oase umane împrăştiate. Printre oasele umane au fost descoperite mici fragmente de la piese lucrate din fier, fragmente de amforă, un vas grecesc de mici dimensiuni, o fibulă din argint, un vârf de săgeată cu trei muchii din bronz şi o mărgică bitronconică din aur. Inventarul arheologic descoperit datează monumental funerar în intervalul de timp dintre sfârşitul sec. IV a.Chr. şi cel imediat următor.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The systematic archaeological excavations in the Hallstatt settlement of Platoneşti in 2006 revealed many sherds from coarsewares. During the excavation in the tumulus we discovered stray human bones. With the grave goods uncovered we can date the funerary monument to the end of the 4th century BC up to the following one.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|