|
Excavation Year |
2006 |
|
Epoch |
Prehistory;
Neolithic;
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
|
|
Periods |
Prehistory;
Eneolithic;
Middle Eneolithic;
Bronze Age;
Middle Bronze Age;
Late Bronze Age;
Hallstatt;
Early Hallstatt;
Middle Hallstatt;
Protohistory;
La Tène;
Late La Tène
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Civil habitation;
Open settlement;
Fortified settlement;
Military habitation;
Citadel;
Funerary find;
Bronze hoard
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Hunedoara |
|
Locality |
Rapoltu Mare |
|
Commune |
Rapoltu Mare |
|
Site |
Măgura Uroiului |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ardeu |
Adriana |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bălos |
Angelica |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Crandell |
Otis |
|
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Papp |
Viorel |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pavel |
Romică |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pescaru |
Adriana |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Stăncescu |
Roxana Elena |
|
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
|
|
National Arch. Record Site Code |
87736.01
|
|
Report |
Cercetarea sistematică desfăşurată în august-septembrie 2006 la Măgura Uroiului, deal situat între satul Uroi (aparţinând oraşului Simeria) şi satul Rapoltu Mare, a vizat două sectoare. Terasele se situează la baza Măgurii Uroiului, în dreapta Mureşului şi în imediata apropiere a confluenţei acestui râu cu Streiul. Potenţialul arheologic al zonei a fost cunoscut prin sondaje şi periegheze care au semnalat numeroase descoperiri aparţinând epocilor preistorice precum şi celei romane şi medievale. Începând cu anul 2000, interesul pentru această zonă s-a concretizat în realizarea unui studiu făcut pe fotografie aeriană, precum şi a unei săpături de salvare (2001), ambele punând în evidenţă posibila existenţă a unei aşezări fortificate. Cercetarea sistematică a debutat în vara anului 2003 cu trasarea a două magistrale Mg. 1 şi Mg. 2, orientate N-S şi E-V, având dimensiunile de 111 x 3 m, respectiv 100 x 3 m, scopul fiind secţionarea valului şi verificarea platoului din spatele acestuia. Campaniile anterioare (2003, 2004, 2005) au pus în evidenţă existenţa unor complexe aparţinând unor culturi preistorice (Coţofeni, Wietenberg, Hallstatt) şi epocii La Tène. În campania arheologică 2005 a fost din nou sondată Terasa I pentru a verifica rezultatele prospecţiilor magnetometrice, fiind identificate structuri de locuire preistorică. Pe Terasa a III-a s-a continuat cercetarea complexului dacic identificat anterior, secţiunea respectivă (S.IV) punând în valoare şi alte complexe de epocă dacică. De asemenea, a fost cercetat un complex de natură funerară cu amenajare de piatră. Cu ajutorul colegilor de la Centrul de Antropologie din Bucureşti s-a realizat analiza antropologică a resturilor umane descoperite.
Campania arheologică de la Măgura Uroiului, în anul 2006 a fost finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane. Obiectivele propuse au fost: - cercetarea exhaustivă a terasei a III-a pe care a fost identificat complexul funerar; - continuarea înregistrării topografice şi a prospecţiilor nondistructive; - secţionarea fortificaţiei de pe platoul Măgurii Uroiului în scopul verificării acesteia; - sondaje pe terasa a II-a în scopul verificării acesteia. Terasa a III-a Pentru început, s-a trasat secţiunea S.VI/2006 cu dimensiunile de 6 x 4 m, paralelă cu S.III/2004, cu martor de 0,50 m. În nivelul aparţinând epocii dacice a fost cercetată o vatră surprinsă şi în S.III/2004 şi o groapă. Sub nivelarea dacică a fost descoperit un schelet uman la marginea structurii de piatră ce continuă şi în această secţiune, în apropierea lui aflându-se o săgeată de bronz. Între pietre şi sub acestea au fost descoperite oase umane de la doi indivizi şi de animale, împreună cu fragmente ceramice aparţinând primei epoci a fierului. Ad.max. a secţiunii este de 2,80 m. Pe aceeaşi terasă a fost trasată suprafaţa S.VII/2007 cu dimensiunile de 5 x 5 m. În nivelul aparţinând epocii dacice a fost descoperită o grupare compactă de pietre ce continuă în profilul sudic al suprafeţei, acestea fiind aşezate pe un pat de pământ cu urme de chirpic şi cărbune. Sub nivelarea dacică au apărut pietre din structura funerară.
Până în acest moment al cercetării structura are o formă regulată, cu o l de aprox. 2 m şi o gr. de 0,80 m, L cunoscută fiind de 14,50 m. În urma demontării structurii de piatră s-a constatat prezenţa osemintelor umane (un individ aflându-se în poziţie anatomică), de animale, o cantitate semnificativă de cochilii de melci, precum şi a materialelor arheologice (ceramică) aparţinând primei epoci a fierului. Ad.max este de 2,45 m. Platoul superior al dealului Măgura Uroiului Perpendicular pe fortificaţie a fost trasată secţiunea S.VIII (21 x 2,50 m), pentru a se verifica structura acesteia. S-a observat că o primă fortificare a dealului s-a realizat în preistorie, probabil în prima epocă a fierului, aceasta fiind refăcută în epoca dacică. În mantaua valului mare, până la urma de palisadă ce a fost surprinsă, au fost descoperite mai ales fragmente de vase aparţinând epocii dacice, pentru ca inventarul ceramic din nivelul următor să fie compus din fragmente de vase aparţinând culturilor Coţofeni şi Wietenberg. Metode non-distructive şi sondaje Au fost investigate Terasa I şi Terasa a II-a prin metode non-distructive (rezistivitatea electrică a solului) în unele zone, obţinându-se plan şi profil. De asemenea, s-a trasat sondajul 1 (22 x 1 m) în marginea Terasei a II-a, unde a fost observată doar urma unei tranşee şi au fost recoltate puţine fragmente de vase preistorice. Sondajul 2 (2 x 1 m) a fost plasat mai sus de Terasa I, la baza dealului. Din stratul de cultură au fost recoltate materiale aparţinând culturilor Coţofeni, Wietenberg, primei şi celei de a doua epoci a fierului (între care şi un cuţitaş de fier dacic). Din toate unităţile de săpătură au fost recoltate probe de cărbune şi de lut ars pentru a fi analizate. Înregistrarea datelor cercetării cuprinde jurnalul de săpătura, numerotarea şi poziţionarea în planul general a unităţilor de săpătura, baza de date (arhiva foto digitală, arhiva grafică, fişe de obiecte, de complexe şi de unităţi stratigrafice). Au fost realizate fotografii de ansamblu şi de detaliu, desene de planuri şi profile scara 1:20. Locaţia bazei de date şi a artefactelor este la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. S-a realizat ridicarea topografică în coordonate STEREO 70 a platoului de pe dealul Măgura Uroiului şi a Terasei a III-a, cu poziţionarea unităţilor de săpătură. Se va continua activitatea de cercetare pluridisciplinară în situl arheologic de la Măgura Uroiului, adăugându-se faze noi prin care să fie posibilă cunoaşterea cât mai în detaliu a fiecărei secvenţe de locuire: - cercetarea exhaustivă a terasei pe care a fost identificat complexul de natură funerară; - continuarea înregistrării topografice şi a prospecţiunilor nondistructive; - sondaje pe terasa a II-a, în zona unde s-a observat o posibilă construcţie de piatră şi secţionarea unei movile artificiale; - preluări de imagini fotogrammetrice în scopul imortalizării imaginii reale a dispunerii descoperirilor; - reconstituirea ulterioară a poziţiei metrice relative între piesele descoperite; - întocmirea de fotoplanuri de detaliu în coordonate spaţiale; - editarea unor modele 2D solid şi 3D ale zonei cercetate topografic, pentru determinarea actuală a configuraţiei terenului şi reconstituirea unor elemente geomorfologice.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The systematic research aimed at two sectors.
First Sector: On the third terrace we traced two sections, S. VI and S. VII, as a research continuation of the Dacian level and of the First Iron Age funerary complex.
Second Sector: On the upper plateau of the Magura Uroiului was traced the S. VIII section perpendicular on the fortification. It could be noticed that the fortification had two stages of building, first made during the First Iron Age and the second one in the Dacian Period.
Geophysical research (the electric resistivity) was carried out.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
