|
Excavation Year |
2007 |
|
Epoch |
Neolithic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Medieval;
Modern
|
|
Periods |
Neolithic;
Roman Period;
Modern Age
|
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Urban settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Cluj |
|
Locality |
Cluj-Napoca |
|
Commune |
mun. Cluj-Napoca |
|
Site |
str. Iuliu Maniu, nr. 4 |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Cociş |
Sorin Ilie |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Daroczi |
Tibor |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Dobos |
Alpár |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Mustaţă |
Silvia |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu |
Adrian |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
54984.209
|
|
Report |
Săpăturile arheologice cu caracter preventiv desfăşurate în curtea imobilului de pe str. Iuliu Maniu, nr. 4, au fost prilejuite de construirea unei piscine de către Parohia romano-catolică, Cluj-Napoca. Lucrările au fost efectuate în perioada 15.10.2006-15.03.2007 de către IAIA Cluj.
Imobilul se află în zona centrală a oraşului, cuprinsă în perimetrul de rezervaţie arheologică, suprapunând o parte importantă a oraşului medieval şi a celui roman.
Cercetările au vizat două puncte, respectiv pivniţa unde a fost construit un lift şi curtea, afectată în totalitate de construirea piscinei.
Secţiune lift
Cu ocazia construirii liftului, în pivniţa clădirii a fost deschisă o casetă de dimensiuni 3,50 x 2,50 m şi ad. de 2,70 m. Pe latura sud-vestică a casetei a fost surprinsă o fundaţie modernă, construită din blocuri fasonate de gresie. Până la ad. de 1,30 m de la nivelul de călcare din pivniţă nu s-au putut surprinde straturi de cultură, acestea fiind distruse de amenajările ulterioare. Singurul nivel nedaranjat a fost cel neolitic, constând din trei straturi de cultură. Primul strat, format din pământ negru compact, a conţinut puţine fragmente ceramice neolitice. În celelalte două straturi, constând din pământ afânat de culoare maro închis, a apărut foarte mult material arheologic, reprezentat de asemenea de fragmente ceramice neolitice şi oase de animal. Concentraţia cea mai mare s-a observat în cazul ultimului strat, aflat deasupra pietrişului geologic. În acesta au apărut şi urme de chirpici.
Este de remarcat faptul că nu a putut fi identificat nici un fel de complex, materialul fiind împrăştiat pe toată suprafaţa casetei, fără vreo zonă de concentraţie.
Inventarul arheologic recuperat din acest nivel constă în mare parte din ceramică care se află într-o stare foarte fragmentară, câteva zeci de bucăţi de oase din care aprox. 20 tipice din punct de vedere arheozoologic, precum şi foarte puţin material litic.
Materialul ceramic din cauza stării fragmentare nu ne permite stabilirea precisă şi sigură a formelor în fiecare caz. Din aprox. 1200 de fragmente ceramice 250 de bucăţi pot fi considerate tipice. Marea parte a lor sunt buze şi funduri de vase. Cele mai caracteristice forme ale acestora sunt străchinile de diametrul mediu şi cu peretele drept şi oblic, ulcelele cu buză uşor evazată sau dreaptă aşezată pe un gât cilindric, cu umăr uşor pronunţat şi corp sferic sau sferic aplatizat.
Un capitol aparte pentru inventarul ceramic din acest punct sunt fragmentele cu decor plastic şi mai ales cele cu decor pictat. Decorul plastic constă în linii orizontale sau verticale incizate, romburi concentrice realizate în aceeaşi tehnică, împunsături succesive de formă eliptică.
Cele cu decor pictat prezintă suprafeţe mari umplute cu culoare roşie, suprafaţă care de obicei este asociată cu un sistem de linii incizate orizontale şi/sau verticale precum şi cu împunsături succesive. Alte elemente de decor pictat ar fi şirurile de triunghiuri alungite, roşii amplasate probabil pe o bază comună, precum şi umplerea unor spaţii mari cu alb mai ales dacă acestea se află pe interiorul vasului deschis, de mici dimensiuni. O ultimă tehnică de decor pictat este aplicarea unei picturi negre pe suprafaţa albă mai sus menţionată de-a lungul buzei şi la intervale de a aceeaşi mărime este realizat un decor care are forma unor picături.
Pe baza acestor câtorva elemente specifice ale inventarului ceramic se poate stabili o încadrare cronologică, respectiv culturală, la nivelul orizontului cultural Petreşti.
Secţiune fântână
Cercetarea arheologică a curţii a debutat o dată cu surprinderea în interiorul ei a unei fântâni moderne, care a fost secţionată printr-o casetă de dimensiuni 2,50 x 1,85 m şi ad. -1,80 m. Fântâna a avut o formă circulară şi a fost construită din blocuri de piatră refolosite. Cercetarea exhaustivă a acesteia nu a putut fi realizată din cauza pericolului apariţiei pânzei freatice. Într-un moment ulterior perioadei de folosire a fântânii, aceasta a fost dezafectată şi umplută cu moloz. Umplutura a conţinut relativ puţin material arheologic, fiind reprezentat de fragmente de ceramică şi de sticlă moderne. S-a conturat destul pe bine pe profilul sudic şi cel estic groapa de amenajare a fântânii care a tăiat toate straturile de cultură. Fântâna a fost prevăzută cu un canal de scurgere, în care s-au găsit fragmente de sticlă moderne.
Pe latura vestică a secţiunii a fost surprins un zid, foarte probabil roman, orientat E-V şi tăiat de fântână.
Sub nivelul de umplutură modernă, din partea estică a secţiunii, a fost observat un strat de cultură roman, în care s-au găsit fragmente ceramice. Între nivelul roman şi cel neolitic au fost surprinse două straturi de depunere fără material arheologic. Este de observat că nivelul neolitic este mult mai subţire şi mult mai sărac în material arheologic în comparaţie cu situaţia din pivniţă.
Groapa G1
În interiorul curţii, lângă zidul sudic al clădirii a fost descoperită o groapă, care a putut fi cercetată doar parţial, datorită faptului că aceasta continua spre S sub fundaţia clădirii moderne. Groapa a avut două straturi de umplutură, bogate în fragmente ceramice, o concentraţie mai mare fiind observată în cazul stratului de deasupra.
Secţiunea S01
Secţiunea S01 a fost trasată în interiorul curţii, la V de fântână, de-a lungul zidului vestic al clădirii, şi a avut dimensiunile de 13 x 2,75 m. Între m. 5-6,50 a fost surprinsă continuarea zidului amintit, descoperit în momentul secţionării fântânii. Pe partea vestică a secţiunii acesta a fost scos. Între m. 8,50-10,50 s-a conturat un nivel de construcţie modern. Pe latura estică a secţiunii, între m 3,5-4,70 au fost descoperite părţi dintr-un schelet uman în poziţie secundară: sub calota craniană s-au aflat câteva coaste, vertebre etc.
Din secţiunea S01 provine relativ puţin material arheologic, acesta fiind reprezentat de fragmente ceramice romane, descoperite în stratul aflat sub umplutură.
Secţiunea S02
Secţiunea S02 s-a trasat la E de fântână, şi a avut dimensiunile de 4,5 x 1,75 m şi ad. de -1,90 m. La capătul nordic al secţiunii a fost surprinsă continuarea în direcţia estică a zidului din secţiunea fântânii şi din S01, iar lângă zid s-a descoperit nivelul de construcţie al acestuia.
În secţiunea S02 s-a conturat o groapă romană de dimensiuni destul de mari (cu diametrul aprox. 4,50 m) care s-a extins aproape pe toată suprafaţa secţiunii, capătul ei fiind surprins cu siguranţă doar pe partea sudică. Pe partea vestică a secţiunii, groapa a fost tăiată de o groapă menajeră modernă, respectiv de zidul menţionat şi de nivelul de construcţie al acestuia. În groapă a fost descoperită o foarte mare cantitate de fragmente ceramice romane. Formele cele mai des întâlnite sunt cănile, străchinile, ulcioarele etc. Printre descoperirile din acest complex se remarcă două fragmente din capul unei statuete de teracotă. Este de menţionat numărul relativ mare al rebuturilor ceramice găsite în groapă. Prezenţa rebuturilor ceramice, cât şi cantitatea foarte mare de ceramică ne determină să considerăm că avem de a face, foarte probabil, cu o groapă în care au fost aruncate rebuturile din preajma unui atelier ceramic necunoscut deocamdată. Fundul gropii a fost amenajat cu un strat de lemn, a cărui grosime atinge în unele locuri 8 cm. Cercetarea gropii romane a fost îngreunată atât de natura cercetării arheologice preventive, cât şi de intervenţiile ulterioare, medievale şi moderne, suferite de nivelul roman în această parte a oraşului antic Napoca. Aşa cum am specificat mai sus, limita gropii a putut fi surprinsă numai pe latura de S, pe o distanţă destul de redusă. În partea de N complexul a fost grav afectat de intervenţiile ulterioare, astfel încât nu a fost posibilă decât cercetarea fundului gropii.
Sub nivelul roman, la capătul sudic al secţiunii s-a aflat un strat de pământ negru compact, în care a apărut relativ puţin material arheologic constând din fragmente ceramice romane şi neolitice amestecate. Sub acesta, deasupra pietrişului geologic s-a aflat un strat de pământ brun deschis care a conţinut sporadic fragmente ceramice neolitice.
Secţiunea S03
Secţiunea S03, de dimensiuni 4,5 x 2 m, a fost trasată la E de S02. Exceptând straturile de umplutură, rezultate din activităţile moderne, situaţia stratigrafică a secţiunii era similară cu cea a S02. Pe latura vestică a secţiunii a fost surprinsă continuarea gropii romane din S02, fiind tăiată pe partea nordică şi cea estică de un nivel de construcţie modern. Ca şi în cazul secţiunii precedente, în groapă au fost găsite foarte multe fragmente ceramice, iar pe fundul ei a fost surprins stratul de lemn. Sub groapă, la capătul sudic al secţiunii a fost găsit acelaşi strat de pământ negru compact cu fragmente ceramice romane şi neolitice amestecate, urmat de stratul de pământ brun deschis cu puţine fragmente ceramice neolitice şi de pietrişul geologic.
Descoperirile neolitice întregesc imaginea asupra întinderii culturii Petreşti pe teritoriul actual al oraşului Cluj Napoca, iar cele romane sunt de o importanţă extremă atât din punct de vedere a producţiei meşteşugăreşti a oraşului antic, cât şi în ceea ce priveşte topografia acestuia.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
