Excavation Year |
2007 |
Epoch |
Neolithic;
Hallstatt;
Latene;
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.);
Late Migrations Period (7th - 11th cent.)
|
Periods |
Early Neolithic;
Eneolithic;
La Tène;
Migrations Period
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Open settlement;
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Sibiu |
Locality |
Miercurea Sibiului |
Commune |
Miercurea Sibiului |
Site |
Petriş |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Beldiman |
Corneliu |
|
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Biagi |
Paolo |
|
Universitatea Ca’Foscari Veneţia, Italia |
Ciută |
Beatrice |
|
Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
Ciută |
Marius Mihai |
|
|
Diaconescu |
Dragoş |
|
Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
El Susi |
Georgeta |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Georgescu |
Adrian |
|
Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu |
Luca |
Sabin Adrian |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Spataro |
Michela |
|
British Museum, London, UK |
Suciu |
Cosmin Ioan |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
|
National Arch. Record Site Code |
144937.06
|
Report |
Situl arheologic se află la 50 m N de DN 1 şi la aprox. 3,5 km de centrul localităţii, spre V, în Depresiunea Secaşelor, la aprox. 250 m spre N de râul Secaş, datele obţinute prin programul GoogleEarth pentru zona în care s-au desfăşurat cercetările noastre fiind 45º53'51.49" N, 23º45'31.71" E, cu elevaţia de 296 m. Prima cercetare este din anul 1997. De atunci s-au cercetat mai multe secţiuni şi suprafeţele SI-II, parţial SIII şi parţial SIV. Toate acestea au fost amplasate în zona de E a sitului. Situaţia stratigrafică identificată în cadrul acestui sit (remarcabil prin stratigrafia orizontală) este următoarea: Nivelul Ia-c, şi cel mai vechi, aparţine culturii Starčevo-Criş (locuinţe adâncite, gropi rituale şi gropi: fazele IB; IC; IC/IIA). Nivelul IIa1-2 - b aparţine culturii Vinča (sub nivelul cel mai vechi, locuinţe adâncite, sfârşitul fazei A a culturii cu două niveluri succesive de săpare a gropilor-locuinţă şi o palisadă ţinând de faza mai nouă – IIa1-2; subnivelul mai nou, locuinţe de suprafaţă). Nivelul II/IIIeste reprezentat prin gropi de mari dimensiuni şi aparţine culturii Lumea Nouă. Nivelul III se încadrează culturii Petreşti (locuinţe de suprafaţă, faza AB). Nivelul IV este reprezentat de gropi izolate, nelegate între ele ca sistem de locuire aparţinând civilizaţiei celto-dacice (sec. II-I p.Chr.). Nivelul V este un orizont de îngropări gepidice de sec. V-VI p.Chr. Campania de cercetare sistematică din anul 2007 a avut drept scop cercetarea complexelor adâncite din suprafaţa SIII/2005-2007 şi decopertarea suprafeţei SV/2007. SIII (20 x 10 m) a fost pregătită pentru cercetare începând cu anul 2005. Ea se află la extremitatea de S a suprafeţei SI. În campania 2006 s-au cercetat parţial structurile 2 şi 3 (ultima a fost surprinsă în partea sudică a suprafeţei) aparţinând nivelului III (cultura Petreşti). În anul 2007 au fost cercetate complexele G37, G39, G40, G 2, şanţul 2, B22 şi cuptorul 4 (aparţin nivelului II, cultura Vinča) şi G38, G43, G45, G46, G47 şi B9 (aparţin nivelului I, cultura Starčevo-Criş). Cpl B22 se prezintă ca o groapă de formă ovală, cu axa lungă de 3,80 m şi cea scurtă de 2,20 m şi ad. de 0,90 m (faţă de nivelul grundriss-ului), cu pereţii aproape verticali. Pe marginea acestui complex au fost surprinse gropi de stâlp circulare cu d. de cca. 10 cm, fapt ce indică o structură de acoperire relativ uşoară. Totodată cercetarea acestui complex ne-a relevat faptul că instalaţia de foc casnică (numită de noi cuptorul C3, cercetat în 2006) deservea acestei unităţi arheologice. În colţul de SE al suprafeţei SIII a fost identificată parte din cpl B9 (cercetat parţial în anul 2001, în cadrul suprafeţei SI. Având în vedere importanţa acestei unităţi arheologice pentru evaluarea cât mai corectă a nivelului Ic de la Miercurea Sibiului – Petriş a fost deschisă în colţul de SE al SIII o casetă cu dimensiunile de 5 x 2 m (latura lungă a acestei casete suprapune ultimii 5 m din latura estică a suprafeţei SIII). Deschiderea acestei casete ne-a permis cercetare în întregime a structurii 2 (cultura Petreşti, nivelul III) şi stabilirea dimensiunilor acestei podele de locuinţă (4,30 x 2 m). De asemenea s-a putut observa clar faptul că distrugerea părţii mediane a acestui complex arheologic s-a datorat tasării capetelor acestei podele în două complexe adâncite situate dedesubt (B22 şi G44), fapt ce a produs fracturarea în zona mediană a structurii, partea superioară a acestei fracturi fiind afectată ulterior de lucrările agricole moderne. Cercetarea nivelurilor de sub structura 2 din această casetă ne-au relevat existenţa aici a unui complex vinčian (G44) ce „taie” intersecţia a trei gropi aparţinând nivelului I (G43 şi G46 - subnivelul Ic şi G47 - posibil subnivelul Ib) precum şi complexul B9. Complexele G44 şi G41 sunt deosebit de importante deoarece analiza preliminară a ceramicii provenite din aceste structuri precum şi descoperirea în G44 a unui vas fragmentar cu pictură tipică grupului Lumea Nouă, ne demonstrează existenţa unei alte unităţi stratigrafice în cadrul stratigrafiei din acest sit, în speţă nivelul II/III, reprezentată de asemenea de complexe adâncite. Din complexele B9, G44, G41, B22 s-au prelevat probe de cărbune de lemn precum şi resturi osteologice în vederea obţinerii probelor necesare datării absolute. Materialele ceramice au fost introduse în baze de date în paralel cu desfăşurarea cercetării în teren, ele fiind la acest moment în curs de prelucrare statistico-matematică prin sistemul ArheoTechSib (proiect IPTCE Sibiu - Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu). Probele de obsidian şi silex se prelucrează la Veneţia (proiect Paolo Biagi). Din anul 2005 s-a pornit analiza datelor osteologice (proiect Georgeta El Susi), a resturilor paleo-botanice (proiect Daisa Ciută) şi a uneltelor de os şi corn (proiect Corneliu Beldiman şi Diana Sztancs). Până în acest moment am reuşit să facem studii de arhitectură, tipologie şi analize calitative şi cantitative pe ceramică, studii privind realizarea şi funcţionalitatea uneltelor de os, analize spectrale pe obsidian, analize arheo-zoologice şi analize radio-carbon. În campania 2008 se doreşte cercetarea suprafeţelor deja pregătite SIV/2006 (14 x 10 m) şi SV/2007 (20 x 10 m), în speţa cercetarea nivelurilor I şi II din prima suprafaţă şi a subnivelui IIb şi eventual III din cadrul celei de a doua. Datorită caracterului locuirii din acest punct nu avem propuneri concrete pentru conservarea in situ a obiectivelor arheologice descoperite. Vasele ceramice şi celelalte artefacte urmează cursul firesc pentru conservare şi restaurare în laboratoarele MN Brukenthal. Toate materialele arheologice sunt depozitate la MN Brukenthal, parte din ele fiind deja restaurate şi introduse în cadrul expoziţiei permanente Evoluţia habitatului uman în sudul Transilvaniei din cadrul aceluiaşi muzeu.
Industria preistorică a materiilor dure animale Corneliu Beldiman (UCDC Bucureşti), Diana-Maria Sztancs (ULB Sibiu) În anul 2007 au continuat cercetările sistematice în situl arheologic de la Miercurea Sibiului, punctul Petriş (MSP). În cadrul acestui sit s-a pus anterior în lumină existenţa a trei secvenţe de ocupare în decursul preistoriei (neo-eneolitic), aferente culturilor Starčevo-Criş, Vinča şi Petreşti (vezi supra, raportul de cercetare pe anul 2007)1. Din unele complexe aferente primelor două culturi, ca şi din nivelurile respective s-a recuperat o cantitate importantă de materiale osteologice, ca şi un lot de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA). Acesta din urmă face obiectul prezentului raport de analiză. Lotul este compus atât din piesele recuperate în cursul săpăturilor, cât şi din cele identificate de noi în masa materialului osteologic. Este vorba de un efectiv redus, compus din 19 artefacte. Alături de acestea au fost selectate, pentru alcătuirea unei colecţii de referinţă, numeroase piese osteologice diverse prezentând urme ilustrative de intervenţie tehnică (depesare, impact, fracturi şi deplasare involuntară prin lovire, călcare etc.) şi urme produse de alţi agenţi taphonomici (coroziunea datorată acţiunii rădăcinilor şi acizilor humici; fracturarea prin deshidratare, prin presiunea solului, sub acţiunea variaţiei sezoniere a umidităţii şi temperaturii, îngheţ/dezgheţ, prin expunere la soare etc.). Materialele provin din S III, Casetele 1 şi 2, adâncite până la cca 0,80-0,90 m, fiind explorate nivelurile aparţinând culturilor Starčevo-Criş, fazele II-III şi Vinča, fazele A-B. Complexele care au livrat artefacte IMDA sunt: pentru cultura Starčevo-Criş: locuinţă – B 9, N = 4; gropi – G 43, N = 1; strat, N = 2; pentru cultura Vinča: locuinţă – B 22, N = 5; gropi – G 41, N = 3; G 44, N = 4. Unele date relative la provenienţa din complexe a artefactelor şi la încadrarea culturală, furnizate de autorii cercetărilor în august 2007, pot face obiectul revizuirii după epuizarea cercetării S III şi după analiza şi interpretarea tuturor datelor înregistrate şi a materialelor recuperate. În analiza de faţă s-a inclus, în mod excepţional, datorită rarităţii sale, şi o piesă litică de podoabă, atribuită culturii Starčevo-Criş, descoperită în campania 2007; este vorba de o rondelă din calcar perforată central, tip care se realiza şi din os, cu parametri identici; piesele de acest gen sunt semnalate în mai multe situri aparţinând culturii Starčevo-Criş. Ca şi în anul anterior2, demersul nostru urmăreşte să ofere o sistematizare a datelor privitoare la artefactele din materii dure animale descoperite la MSP în campania 2007. Piesele ne-au fost puse la dispoziţie, pentru o analiză detaliată, de către prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, directorul general al Muzeului Naţional Brukenthal, de drd. Cosmin Suciu şi de drd. Dragoş Diaconescu; le exprimăm şi cu acest prilej mulţumirile noastre. Studiul artefactelor se face în mod unitar, conform reperelor metodologice actuale ale domeniului3. Între obiectivele vizate de analiza IMDA de la MSP menţionăm: definirea unor tipuri/subtipuri noi ale IMDA preistorice; augmentarea loturilor studiate şi formularea unor consideraţii asupra tipologiei artefactelor şi a paleotehnologiei specifice începuturilor neoliticului în spaţiul intracarpatic; augmentarea loturilor studiate aparţinând culturilor Starčevo-Criş şi Vinča; obţinerea diagnozei arheozoologice şi corelarea datelor cu parametrii IMDA; definirea unor repere specifice – metodologice, tipologice, paleotehnologice, paleoeconomice, crono-culturale, la care să se raporteze datele similare din alte situri, publicate sau inedite; augmentarea lotului prin dezvoltarea săpăturii în următorii ani şi explorarea a noi complexe; cercetarea extinsă – exhaustivă şi multidisciplinară a sitului, implicit corelarea concluziilor legate de IMDA cu alte seturi de date. Aspectele metodologice ale demersului care vizează studiul complex al IMDA au fost prezentate în mod detaliat cu mai multe ocazii recente4. Este vorba de: criteriile şi structura tipologiei (categorii/ grupe/ tipuri/ subtipuri/ variante/ subvariante); structura repertoriului descoperirilor, a fişei individuale, a vocabularului etalonat; coordonatele analizei, care urmăresc etapele «lanţului operator»: elementele debitajului şi ale fasonării; amenajările specifice; înregistrarea şi interpretarea urmelor macro- şi microscopice ale procedeelor de fabricare, precum şi a urmelor generate de utilizare. Tratamentul statistic al datelor în formulă tabelară stă la baza formulării concluziilor legate de specificul IMDA studiate, permiţând, în cadrul culturilor şi al fazelor acestora, sesizarea unor aspecte importante, care se constituie în obiectivele analizei diacronice: prezenţa elementelor comune şi a situaţiilor puţin frecvente sau rare în cadrul culturilor şi fazelor/subfazelor acestora; aportul tradiţiei şi al inovaţiei; specificul cultural şi definirea «fosilelor indicatoare»; difuziunea influenţelor etc. Materialele provin din SIII, Casetele 1 şi 2, nivelurile aparţinând culturilor Starčevo-Criş, faza a III-a şi Vinča, fazele A-B. Lotul IMDA de la MSP din campania 2007 are un efectiv total de 19 piese (N total = 19), care se păstrează în colecţiile ULB Sibiu şi ale Muzeului Naţional Brukenthal. Artefactele provin din nivelurile atribuite culturilor Starčevo-Criş, faza a III-a (N = 7); Vinča, faza A (N = 5); Vinča, faza B (N = 7). Astfel, distribuţia pe culturi arată dominarea cantitativă a artefactelor aparţinând culturii Vinča (N = 12). Nu am avut la dispoziţie, până la momentul elaborării prezentului raport, informaţii asupra restului materialelor şi artefactelor recuperate din complexele respective, care ne-ar putea completa tabloul ambianţei paleoeconomice şi paleotehnologice în care s-a fabricat şi utilizat IMDA (diagnoza materialului arheozoologic; industria litică şlefuită şi cioplită; alte elemente de utilaj litic: lespezi/plăci pentru prelucrarea prin abraziune, percutoare, polizoare pe galeţi etc.). Pentru repertorierea provizorie a artefactelor (singura soluţie aplicabilă în această etapă a studiului şi permisă de datele disponibile) am adoptat următoarele convenţii: situl a primit abrevierea MSP; piesele au primit numere de la 1 la 19: 1 – 7 = cultura Starčevo-Criş; 8 – 12 = cultura Vinča, faza A; 13 – 19 = Vinča, faza B. După departajarea stratigrafică definitivă a artefactelor pe culturi şi niveluri/subniveluri, piesele vor putea fi renumerotate conform normelor deja aplicate în cuprinsul raportului din 2005, iar fişele lor incluse în repertoriul constituit. În repertoriul descoperirilor din 2007 au fost inserate cele 19 fişe-tip ale artefactelor, reunind, în formulă sintetică, observaţiile şi prelevările referitoare la totalitatea parametrilor cuantificabili semnificativi în plan tipologic, morfometric şi paleotehnologic. Pe baza datelor din fişele de repertoriu (neincluse aici) se formulează concluziile analizei din prezentul raport. Datele relative la structura tipologică a fiecărui lot pe culturi şi faze sunt redate sintetic în tabelele nr. 1-2, 5. Artefactele aparţin unui număr de 2 categorii tipologice (I Unelte; V A Diverse), 5 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; I F Linguri-spatule; I I Lustruitoare; V A Piese tehnice) şi 9 tipuri (I A = Vârf curb pe tibia proximală de pasăre; I A1 = Vârf pe fragment diafizar de os lung; I A7 a = vârf pe semimetapod distal de ovicaprine; I A14 = Vârf (cârlig) de pescuit curb; I A15 = vârf pe fragment de corp costal; I B1 = netezitor pe fragment de os lung; I F10 = Lingură-spatulă cu partea proximală subţire (convex-concavă); I I1 = netezitor/lustruitor pe metapod; V A2 a = Materii prime – os). Se constată caracterul auster al gamei tipologice, marcat de predominarea vârfurilor diverse (grupa tipologică I A, N = 8), realizate pe fragmente de metapodii (I A7) şi pe fragmente de corpuri costale (I A15). Trebuie menţionată prezenţa rară a vârfului curb de pescuit (cârlig, I A14), realizat din fragment de defensă de suid. Urmează lustruitoarele/netezitoarele (grupa tipologică I I, N = 4; grupa tipologică I B, N = 3) şi piesele tehnice (V A2 – materii prime, N = 2). Sunt prezente artefacte nesemnalate anterior, precum vârful curb pe tibia de pasăre (MSP 19) sau rare (cârligul curb pentru undiţă, MSP 6) în raport cu lista tipologică aplicată în studiul IMDA preistorice din România5. Cultura Starčevo-Criş. Structura tipologică a lotului atribuit culturii Starčevo-Criş (N = 7) include un număr de 2 categorii (I Unelte; V Diverse), 3 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B Netezitoare; V A Piese tehnice) şi 6 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 6 piese, între care domină vârfurile. Cultura Vinča. Structura tipologică a lotului atribuit culturii Vinča (N = 12) include un număr de 2 categorii (I Unelte; V Diverse), 5 grupe tipologice (I A Vârfuri; I B şi I I Netezitoare/lustruitoare; I F Linguri-spatule; V A Piese tehnice) şi 7 tipuri. Cel mai bine reprezentată este categoria uneltelor (I); aceasta include 12 piese, între care domină netezitoarele şi vârfurile. Date fiind efectivul redus şi fragmentarea artefactelor, elementele dimensionale sunt lipsite de expresivitate şi nu permit conturarea unor concluzii pe baze statistice. Analiza parametrilor paleotehnologici (de la identificarea specifică şi anatomică a materiei prime şi până la decelarea urmelor de uzură şi formularea ipotezelor legate de rolul funcţional) se va derula distinct pentru fiecare cultură. Expresivitatea IMDA analizate sub raport paleotehnologic marchează specificul culturilor neo-eneolitice Starčevo-Criş şi Vinča, generat de aplicarea unor scheme de fabricare standardizate, în general simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare6. Sunt atestate patru specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); bovinele domestice (Bos taurus); suidele – porc mistreţ (Sus scrofa ferus); păsările acvatice (gâscă?). Sub raportul ponderii speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (13 piese), urmate de ovicaprine (4 piese). Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi – 13 piese (metapodii, 10 cazuri; oase lungi neidentificabile, 2 cazuri; tibia, un caz), provenind de la mamifere domestice şi de la păsări. Urmează oasele plate (corpuri costale) de mamifere domestice (5 cazuri, bovine) şi dinţii de mamifere sălbatice – defense de mistreţ (un caz). Situaţia statistică generală a materiilor prime (identificarea specifică şi scheletică) este redată în tabelul nr. 3, iar parametrii fiecărei piese sunt inseraţi în tabelul nr. 5. Cultura Starčevo-Criş. Sunt atestate 3 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); bovinele domestice (Bos taurus); suidele – porc mistreţ (Sus scrofa ferus). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (4 piese). Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi – 5 piese (metapodii, 3 cazuri; oase lungi neidentificabile, 2 cazuri), oasele plate (corpuri costale) de bovine sunt semnalate într-un singur caz, ca şi dinţii de mamifere sălbatice – defense de mistreţ. Cultura Vinča. Sunt atestate 3 specii care au furnizat materii prime pentru artefacte: ovicaprinele (Ovis aries/Capra hircus); bovinele domestice (Bos taurus); păsări acvatice (gâscă?). Ca pondere a speciilor, menţionăm prezenţa dominantă a bovinelor domestice (9 piese), urmate de ovicaprine (2 piese); păsările sunt prezente în mod excepţional cu o piesă. Se constată frecvenţa utilizării oaselor lungi – 8 piese (metapodii, 7 cazuri; tibia de pasăre, un caz); oasele plate (corpuri costale) de bovine sunt atestate cu 4 piese). Fabricarea – Debitajul. Această prim etapă a procesării urmăreşte prelevarea unui fragment de materie primă şi schiţarea formei brute a artefactului. Se înregistrează aplicarea unui număr de 6 procedee distincte: percuţia directă/despicarea; percuţia directă/fracturarea; percuţia directă/cioplirea; abraziunea axială; şănţuirea axială; perforarea. Domină în mod absolut recurgerea la procedee simple, cu grad redus de precizie, precum percuţia directă/despicarea, percuţia directă/fracturarea; percuţia directă/cioplirea; şănţuirea axială. Procedeele au fost aplicate ca unică soluţie de debitaj sau sunt complementare şi se combină în scheme de debitaj cu două etape distincte: Şa + PD/D; PD/D + Pf; Aa + Şa). Utilizarea uneltelor litice cioplite în debitajul materiilor dure animale este sesizabil prin analiza urmelor specifice păstrate pe artefacte, mai ales în cazul aplicării Şa. Datele relative la etapa debitajului în cadrul lotului analizat sunt redate sintetic în tabelul nr. 5. Nu se pot formula consideraţii asupra specificului debitajului pe culturi. Remarcăm doar aplicarea curentă a debitajului prin Şa şi a debitajului special, rar atestat, care optează pentru perforare la fabricarea cârligului din fragment de defensă de mistreţ (cultura Starčevo-Criş). Fabricarea – Fasonarea. Fixarea în suport. În această etapă a «lanţului operator» se urmărea atât obţinerea formei definitive a obiectului, cât şi amenajarea unor detalii morfo-tehno-funcţionale specifice. Observăm recurgerea la procedee simple: abraziunea multidirecţională (Aa/Am) – procedeu de bază al fasonării, generalizat în realizarea artefactelor din materii dure animale începând cu neoliticul; percuţia directă/cioplirea (PD/C) şi retuşarea (Rt). Remarcăm ca procedeu rar de fasonare aplicarea modelării/deformării la cald/tratamentului termic (TrT, încălzirea la flacără sau coacerea în cenuşă fierbinte) în cazul vârfului curb pe tibia de pasăre, MSP 19. Procedeele decelate sunt aplicate în formulă unică sau combinate în scheme cu 2-3 componente (PD/C + Am; Rt + Am etc.). În ceea ce priveşte fixarea în suport, remarcăm frecvenţa redusă a pieselor compozite, prevăzute cu mâner. Netezitoarele realizate pe fragmente de oase lungi (tipul I B1, 3 piese) se utilizau fixate axial pozitiv în mânere de lemn sau de corn de cerb. Datele relative la procedeele fasonării şi la fixarea în suport sunt sintetizate în tabelul nr. 5. În urma examinării sistematice a suprafeţelor artefactelor (cu ochiul liber, cu lupa şi în microscopie optică de mică putere) care compun lotul IMDA de la MSP s-a relevat prezenţa singulară sau combinată a mai multor tipuri de urme de uzură, care, cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate, sugerează funcţionalitatea pieselor respective. Au fost decelate mai multe tipuri de urme de folosire, prezente ca indicii unice sau indicii combinate câte 2-3 pe acelaşi artefact: tocire, lustru (Tc, L); tocire, lustru, abraziune funcţională – striuri specifice (Tc, L, AF); tocire, lustru, abraziune funcţională, fracturi de presiune şi de impact (Tc, L, AF, FP, FI). Frecvente sunt urmele de tocire şi de lustru (Tc, L), intense sau superficiale; fracturile curente, rezultate prin aplicarea unor forţe laterale (FL) şi urmele de abraziune funcţională (AF). Funcţionalitatea prezumată. Ocupaţii documentate. Aspecte ale paleoeconomiei ilustrate de IMDA. Analiza urmelor de uzură, ca şi comparaţiile cu situaţiile decelate prin studiile paleoetnologice detaliază aspectele în conexiune cu ocupaţiile documentate de artefactele IMDA şi implicarea acestora în alte sectoare ale ambianţei paleotehnologice: pentru vârfuri: perforarea şi asamblarea pieilor şi a materialelor textile (cusutul); împletitul fibrelor vegetale şi animale; pentru netezitoare: prelucrarea pieilor şi a lemnului; pentru netezitoare/lustruitoare: fasonarea vaselor ceramice; materiile prime (os, metapodii de vită abandonate în etapa incipientă a debitajului prin Şa) atestă fabricarea curentă în sit a vârfurilor, netezitoarelor etc. Fabricarea artefactelor din materii dure animale se făcea în contextul domestic şi nu ilustrează practicarea unui meşteşug specializat. Gama tipo-funcţională a lotului IMDA analizat este compatibilă cu specificul activităţilor ipotetice derulate într-un sit de ocupare permanentă; creşterea animalelor şi prelucrarea continuă a produselor rezultate din această ocupaţie de bază par să aibă un reflex preponderent în seria artefactelor discutate de noi: prelucrarea materiilor dure animale, a pieilor, a fibrelor de origine animală. La acestea se adaugă ocupaţiile complementare: vânătoarea, prelucrarea materialelor litice, a lemnului, a argilei, a fibrelor vegetale etc. Aşadar, gama ocupaţiilor ilustrate de IMDA include: procesarea pieilor, a materialelor textile vegetale şi animale – perforare, împletire; pescuitul cu undiţa (cârlig curb din fragment de defensă de mistreţ); finisarea pieilor, fasonarea lemnului (netezitoare); finisarea vaselor ceramice (lustruitoare/netezitoare pe metapodii de vită); consum alimentar (preparate păstoase din cereale fierte), linguri-spatule din fragmente de coaste de vită. Expresivitatea relativ scăzută a lotului IMDA analizat din perspectivă paleotehnologică marchează specificul culturilor neo-eneolitice şi se datorează aplicării unor scheme de fabricare standardizate, simple, recurgând la procedee elementare, cu grad mic de combinare. Efectivele reduse şi absenţa tuturor datelor definitive asupra contextului de provenienţă restricţionează încheierile formulabile. Au fost atestate tipuri noi (vârful curb pe tibia de pasăre) sau rare pentru culturile respective (cârligul curb de undiţă realizat pe fragment de defensă de mistreţ). Datele etalate au valoare prin faptul că augmentează importanta masă documentară relativă la descoperirile IMDA aparţinând culturilor Starčevo-Criş şi Vinča din spaţiul intracarpatic7. [Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs].
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
The archaeological campaign which started in 2007 had as a purpose to research the levels I and II from the surface S III / 2005-2007 and to uncover the surface SV / 2007. The discoveries confirm the remarks made in previous years regarding the layering of the Ic-III levels (Starčevo-Criş, Vinča and Petreşti Culture) from Miercurea Sibiu-Petriş and bring us new data about a new layer called II / III.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|