|
Report |
Comandată de dl. Mâţiu Ioan şi a autorizată cu nr. 446/2007, săpătura arheologică s-a efectuat în perioada 9.11 - 16.11.2007, cu prelungire în februarie 2008. Terenul nu are un potenţial arheologic deosebit. Din acest motiv, proiectul de cercetare arheologică, minimal realizat din motive de timp sau de forţă de muncă, a însumat o secţiune magistrală şi una de control pe o latură a curţii.
Limitarea cercetării arheologice şi rezultatele ei incomplete fac necesare observaţii în perioada săpăturilor de construcţie.
Terenul cercetat este legat de casa din strada Mitropoliei nr. 23 care, prin dezmembrare, a fost atribuită străzii A. D. Xenopol. Intrarea actuală în curte se face din parcarea de lângă Împăratul Romanilor. Terenul şi casa nu au importanţă istorică. Strada A. D. Xenopol, inclusiv parcarea, au fost săpate anterior manual pentru cablarea electrică. Nu am remarcat cu acel prilej straturi de cultură consistente sau amenajări umane. În apropiere sunt clădiri importante istoric: Palatul Brukenthal, Împăratul Romanilor, Catedrala Ortodoxă. Nici una nu se învecinează direct cu terenul cercetat.
Planul cercetării arheologice:
SI are o L de 13,50 m şi l de 1,50 m.
SII are 4,50 x 1,50 m şi a fost plasată pe latura dinspre parcare, pe direcţia NE-SV.
Observaţii stratigrafice:
SI malul de SV
Solul viu este format dintr-un amestec de pământ lutos, de culoare brună, cu pete galbene. Deasupra lui s-a depus un strat de pământ brun cu pigmenţi de arsură. El este mai consistent spre N. Un singur fragment de lut ars a fost găsit în acest strat.
Deasupra solului cu arsură este un strat de depunere cu pietriş, pământ brun, pete de nisip galben şi lut. Din acest strat au fost recuperate fragmente ceramice medievale.
Nivelele superioare sunt formate din pietriş. Cel inferior este lipsit de material arheologic, cel superior are pigmenţi de arsură, suprapus la rândul lui de alt strat de pământ brun cu pigmenţi de arsură. Nivelul superior de pietriş a fost afectat de o groapă cu pământ galben.
Stratul superior, cu l de 0,25-0,30 m, este marcat de resturi vegetale. El a fost depus peste o substrucţie din cărămizi.
SI, malul de NE
În stratigrafia şanţului ies în evidenţă gropi umplute cu nisip, cu pământ cu pietre sau nivelate de stratul superior. Exista un strat de nivelare cu pietriş, unul cu pământ galben şi cel superior, cu resturi vegetale peste care a fost întins un strat brun cu pietriş. Resturile construcţiei din zidărie au fost acoperite cu acest strat. În profil se regăseşte stratul inferior format din pământ brun cu pigmenţi de arsură, evident şi pe malul opus şi un al doilea nivel superior cu pigmenţi de arsură.
SII, malul de SV
Groapa de var a fost amenajată în solul viu. Deasupra solului viu a fost depus un strat de pietriş. El a fost suprapus de un nivel de pământ galben cu pigmenţi de mortar. În stratul superior cu pământ brun şi pietriş, aflat deasupra umpluturii gropii, a fost amenajată fundaţia din pietre de râu. Solul de grădină, marcat de rădăcini, măsoară 0,60-0,70 m.
Amenajări, substrucţii:
Groapa de var
Groapa de var a fost suprapusă de fundaţia din pietre de râu. Ea avea d de 2 m şi s-a ad. 0,50 m în solul viu. Pe fundul gropii se vedeau pigmenţi de lemn ars. La marginea ei a atras atenţia un fragment de scândură. Groapa a fost alimentată pe la S.
Construcţie din material durabil
În partea de NE a grădinii au fost dezvelite urmele unei construcţii cu fundaţie din pietre de râu, care s-a ad. 0,30 m în pământ. Elevaţia construcţiei era din cărămizi. Fundaţia avea lăţimea de 0,60 m.
Amenajări moderne
SI a înregistrat substrucţiile din material mixt ale unor amenajări moderne din cărămizi pe malul de SV şi ale alteia, pe malul opus, în care a fost folosit betonul.
Materialul arheologic se compune din fragmente ceramice moderne, smălţuite şi medievale, nesmălţuite şi un fragment de la o nervură de boltă din ceramică.
Oală-cahlă fragmentară; I 10,5 cm; d. fund 7,5 cm; d. gură 10,5 cm, ardere oxidantă; roşu-brun; ardere secundară.
Oală-cahlă fragmentară; I 10,5 cm; d. fund 7,5 cm; d. gură 10,5 cm, ardere oxidantă; roşu-brun; ardere secundară.
Oală-cahlă fragmentară; I 10,5 cm; d. fund 7,5 cm; d. gură 10,5 cm, ardere oxidantă; roşu-brun; ardere secundară.
Oală-cahlă fragmentară; d. fund 7,5 cm; ardere oxidantă; roşu-brun; ardere secundară.
Oală-cahlă fragmentară; d. fund 6,5 cm; ardere oxidantă; roşu-brun; ardere secundară.
Fragment de oală-cahlă; d. gură 10,5 cm; ardere oxidantă; roşu-brun.
Fragment de cană cu toartă; ardere oxidantă; roşu-brun.
Stratigrafia grădinii ne arată două nivele de locuire medievale, marcate de pigmenţi da arsură şi straturi de nivelare cu pietriş. Urmele construcţiilor din material durabil au apărut în partea superioară a depunerilor stratigrafice menţionate, ceea ce le datează în sec. XVI-XVII.
Mai interesantă este groapa cu var aflată la nivelul construcţiilor medievale. Ea are o forma cvasicirculară, cu d. de 2 m. Pe fundul gropii s-au păstrat pigmenţi de lemn ars, urme probabile ale arderii varului.
Arheologia unei grădini trebuie să consemneze, dat fiind specificul sitului arheologic în perioada modernă şi contemporană, şi studii de paleofloră. Neavând specialişti în acest domeniu, rămâne să atragem atenţia asupra straturilor de pietriş depuse în curte, asupra anexei gospodăreşti şi a fragmentelor de oale-cahle aparţinând construcţiei medievale cu frontul spre strada Mitropoliei. În cursul sec. al XIX-lea curtea iniţială a fost transformată în grădină a unei noi locuinţe.
În planul oraşului din 1875 lotul nu era divizat, dar nici nu apărarea construcţia-anexă descoperită arheologic. Lotul de sine stătător, era legat de casa de pe Fleischergasse 23, situaţie ce reflectă transformările din sec. XVIII-XIX. [Petre Beşliu Munteanu]
|
