Excavation Year |
1996 |
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age
|
Periods |
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Covasna |
Locality |
Zoltan |
Commune |
Ghidfalău |
Site |
Dealul Bisericii |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Cavruc |
Valeriu |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Kavruk |
Galina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
|
National Arch. Record Site Code |
64381.02
|
Report |
În anul 1996 Secţia Carpaţilor Răsăriteni a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei a reluat cercetările în aşezarea Zoltan (comuna Ghidfalău, jud. Covasna) descoperită şi cercetată în anii 1971-1972 de Székely Z. Aşezarea se află la marginea de nord a satului Zoltan-Etfalva, în faţa bisericii reformate şi şcolii primare, pe un bot de deal, la cca 500 m est de Olt. Partea ei de sud a fost distrusă de lucrările de exploatare a carierei de nisip în anii 1960. Resturile aşezării sunt răspândite pe o suprafaţă de cca 600 x 300 m. Au fost practicate trei secţiuni A (55 mp), B (416 mp), C (32mp), toate în partea de sud a şezării. Secţiunea A a fost deschisă lângă malul abrupt al fostei nisipării. Aici în stratul de cultură au fost găsite fragmente ceramice aparţinând fazei finale a perioadei timpurii a epocii bronzului (tip Iernut după H. Chiugudean) şi cultura Noua. Perioadei timpurii a epocii bronzului îi aparţin două complexe: o vatră acoperită din prundiş acoperit cu un strat subţire de lut ars şi o mică groapă cu oase de animale şi fragmente ceramice, majoritatea dintr-o pastă nisipoasă în asociere cu ceramica ornamentată cu esenschtrich. Culturii Noua aparţine o groapă menajeră cu umplutura cenuşoasă. Secţiunea B a fost deschisă la 68,5 m vest de secţiunea A în imediata apropiere de secţiunile practicate de Székely Z. În anii ´70, acolo unde în malul fostei nisipării se observă un strat consistent de cenuşă în amestec cu ceramica culturii Noua, oase de animale bucăţi de zgură de bronz, ş.a. În stratul de cultură au fost găsite materiale din diferite epoci: - fragmente ceramice răzleţe de tip Ariuşd; - fragmente ceramice de tip Iernut; - fragmente ceramice din bronz mijlociu de un aspect inedit în asociere cu elemente Wietenberg; - fragmente ceramice, obiecte de os, bronz şi lut ars aparţinând culturii Noua; - un număr redus de fragmente ceramice din sec. XVII-XVIII. {Complexe}: Fazei finale a perioadei timpurii a epocii bronzului îi aparţine complexul nr. 1, al cărui destinaţie în stadiul actual al cercetării rămâne sub semnul întrebării. Este vorba de o groapă mare (în porţiunea cercetată 16 x 8m, adâncă peste 2,1 m) de formă ovală cu pereţii în pantă. Alături dde groapă, din partea sa de est, la nivelul antic de calcare şi în umplutura gropii, mai ales în partea sa de jos, se aflau multe pietre neprelucrate. Se pare că ele provin de la un zid ridicat la est de groapă şi căzut înainte de umplerea acesteia. În umplutura gropii a fost descoperit un material arheologic bogat: fragmente ceramice, oase de animale, câteva piese de lut ars şi os. Ceramica din groapă se împarte în două categorii: grosieră şi semifină. Ceramica grosieră provine de la vase lucrate din pastă având ca degresant nisip, cioburi pisate şi - mai rar - scoici pisate. O bună parte din această ceramică este ornamentată. Ornamente întâlnite pe ceramica grosieră sunt următoarele: "Besenschtrich", "textil", "boabe de linte", "schnur", brâuri în relief simple, crestate sau alveolate. Cantitativ predomină ceramica ornamentată cu Besenschtrich şi cu brâuri în relief. Adeseori elementele ornamentale menţionate se întâlnesc pe aceleaşi exemplare.Ceramica semifină reprezentată de un număr mult mai redus de fragmente ceramice a fost lucrată din pastă în amestec cu nisip mărunt, are slip şi este bine netezită sau, uneori, lustruită. Din această categorie menţionăm mai multe fragmente de torţi cu proeminenţe ("melc", "corniţe" etc.), un picior de fructieră ş.a. Ceramica semifină de regulă nu este ornamentată. Doar un singur fragment are ornament incizat compus din triunghiuri haşurate oblic, având la bază un şir de împunsături succesive, la vârfuri - câte un punct, iar deasupra - "arcuri" formate din împunsături succesive realizate cu vârful unui obiect ascuţit. Printre piese individuale menţionăm un fragment de "toporaş" votiv, din lut ars, o dăltiţă de os ş.a. Materialul ceramic descoperit în umplutura gropii are cele mai apropiate analogii în depunerile inferioare de la Toszeg A, după A. Mozsolics), în grupurile Gornea - Vodneac în Banat (după Gh. Lazarovici), Silea - Orleşti în Oltenia (după Gh. P. Govora), Iernut în Transilvania (după H. Ciugudean). Această descoperire, pe de o parte, contribuie la precizarea ariei de răspândire a cercului cultural caracterizat prin ceramica cu ornamente "textile" şi "Besenschtrich", pe de altă parte impune modificări în ceea ce priveşte cronologia relativă a epocii bronzului timpuriu în Sud-Estul Transilvaniei. Orizontul descoperit se încadrează între cultura Schnekenberg şi începutul bronzului mijlociu. Se pare că la scurt timp după abandonarea complexului nr. 1, în partea centrală a gropii rămasă la acea dată doar parţial umplută, s-a depus un strat din bronz mijlociu (complexul nr. 1 a) El se caracterizează prin ceramica grosieră, semifină şi fină. Ceramica grosieră este de obicei lucrată din pastă având ca degresant nisip sau cioburi pisate, are de obicei culoare cenuşiu - cărămizie şi este rar ornamentată (striuri şi brâuri în relief). Ceramica semifină şi fină este lucrată din pastă având ca degresant nisip mărunt, întotdeauna are slip, este bine netezită sau lustruită şi este de obicei de culoare neagră, mai rar galbenă sau cenuşie. Ea este relativ bogat ornamentată, de cele mai multe ori prin tehnica inciziei asociată uneori cu încrustarea cu alb. Motivele ornamentale întâlnite pe ceramica fină şi semifină sunt următoarele: linii orizontale şi verticale, uneori în "T", "spic", "brăduţ", romburi haşurate, triunghiuri, şiruri paralele de puncte dispuse de regulă vertical şi delimitate de linii incizate. O parte din fragmente ceramice au ornament canelat. Canelurile de regulă sunt late, oblice, orizontale sau verticale, uneori sunt asociate şi cu alte tehnici ornamentale (incizie, împunsături succesive ş.a.). Din acelaşi context provine şi o ceaşcă "de tip Wietenberg" cu două tortiţe urechiuşe, deasupra cărora din buză sunt trase câte două "corniţe", ornamentată cu caneluri late oblice, uşor lustruită şi având culoarea cărămizie. Deşi toate elementele specifice acestui complex ceramic au multe analogii în mai multe culturi din bronzul mijlociu Carpato - Dunărean, în prezent nu cunoaştem analogii suficiente pentru tot ansamblul elementelor prezentate. În stadiul actula al cunoaşterii considerăm că acest orizont prefigurează nemijlocit începutul culturii Wietenberg în sud-estul Transilvaniei şi, probabil, este contemporan cu grupul Ciomortan. Din perioada târzie a epocii bronzului fac parte două "cenuşare" şi şase gropi menajere. "Cenuşarul" nr. 1 a suprapus în cea mai mare parte depunerea din bronz mijlociu. La baza "cenuşarului" a fost descoperit un strat de puternică arsură, apoi urmează două sau trei depuneri succesive de cenuşă delimitate uneori cu urme de "lutuieli" mai mult sau mai puţin arse. Grosimea "cenuşarului" nr. 2 este de 1 m.Deasupra ultimei depuneri a cenuşarului a fost descoperită o "construcţie" reprezentând o aglomerare de bucăţi de lut ars, majoritatea provenind probabil de la bolta unui cuptor. Din partea de vest "construcţia" a fost delimitată de un rând de pietre neprelucrate. Printre resturile "construcţiei" s-au găsit fragmente ceramice aparţinând culturii Noua. Cenuşarul nr. 2 în parte a fost cercetat încă din anii ´70 de Székely Z. În porţiunea cercetată în anul 1996 cenuşarul avea maxima grosime de 1,3 m şi din câte s-a putut urmări după profile, s-a format în două etape. Sub primul nivel al cenuşarului, pe panta accentuată a terenului a fost sesizată o lutuială puternic arsă, apoi după ce s-a format primul strat de cenuşă, într-o parte a fost urmărit un strat consistent de lut ars urmat de un al doilea strat de cenuşă.Din ambele cenuşare provine material arheologic bogat: obiecte de piatră (râşniţe, percutoare, ş.a.) de bronz (ace), de os (omoplaţi crestaţi, diferite tipuri de săgeţi, ace ş.a.) din lut ars (fusoile, rotiţe, "capete de beţe" ş.a.), câteva mii de fragmente ceramice. În secţiunea C, aflată la marginea de sud-vest a aşezării, stratul de cultură a fost foarte sărac. S-a descoperit doar o groapă mică cu fragmente ceramice Noua. Cercetările vor fi continuate în anul 1997.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|