|
Excavation Year |
2008 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic
|
|
Periods |
Ancient Times;
Greek Age;
Hellenistic Period
|
|
Site Category |
Defence;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Citadel;
Tumular cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Necropola tumulară greacă (NT) |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Orgame/Argamum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Lungu |
Vasilica |
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.04
|
|
Report |
Săpătura din 2008 a avut ca obiectiv identificarea unor noi morminte şi amenajări funerare, databile în perioade încă neatestate în necropola Orgamei (a doua jumătate a sec. VI a.Chr., sec. V a.Chr., sec. II-I a.Chr.). Pentru aceasta, au fost efectuate mai multe secţiuni de control:
Secţiunea S1.vest 08 (10 x 2 m) a fost deschisă la 60 m V de centrul mormântului TI88, cercetat parţial în 1988. La adâncimea de 0,60/0,80 m a fost atins pământul viu fără a fi fost identificate morminte sau alte amenajări; până la -0,40 m au fost adunate fragmente de amfore de Thasos şi de Chios (sec. IV a.Chr.), rulate de arăturile practicate ani la rând în zonă.
Secţiunea SIw08 (10 x 1 m) a fost deschisă pentru a verifica o zonă de pe platoul de N, la 320 m V de Heroon, marcată prin fragmente ceramice. Stratul de pământ săpat nu a fost mai gros de 0,10/0,18 m, oprindu-se pe nivelul stâncii. Din pământul degajat au fost recoltate câteva fragmente de amfore de Thasos.
Secţiunea SIIw08 (10 x 1 m). Săpătura, amplasată la 10 m N de SIw08, a atins adâncimea de 0,15, fără a fi epuizat depunerile. Cercetarea va continua în anul 2009.
Tumul TS07. A fost reluată cercetarea, începută în anul 2007. În vederea degajării complete a amenjărilor funerare, în 2008 s-au deschis 3 noi casete (respectiv una de 5 x 3,5 m şi două de 5 x 5 m), realizându-se decopertarea totală a mormântului principal amplasat în centrul unei zone cu diametrul de aproximativ 10 m, protejate de un ring de pietre mari, nefasonate. In zona centrala s-a atins adâncimea de 0,72 m, la nivelul stâncii, fără a se descoperi resturi umane. In schimb, la nivelul pietrelor din ring, au fost recuperate fragmentele mai multor vase de ofrandă, sparte şi împrăştiate printre pietre. Printre acestea pot fi identificate un kantharos elenistic de tip West Slope, o lekane cu decor incizat pe buză, un fish-plate, o oinochoe elenistică cu firnis negru şi bazin canelat de la începutul sec. III a.Chr. şi mai multe fragmente de amfore greceşti, în special de Thasos, printre care şi o ştampilă. Absenţa resturilor umane sugerează prezenţa unui cenotaf. Latura de V a ringului de piatră al acestui mormânt suprapunea parţial ringul unui mormânt mai vechi, degajat complet şi marcat ca TS07m5. Acesta era, de asemenea, protejat de un ring de pietre mai mici decât cele din mormântul principal. Din centrul suprafeţei protejate au fost recoltate, la 0,30 m adâncime, foarte puţine resturi de oase arse şi de cărbuni de lemn ars, câteva fragmene dintr-un lekythos elenistic, dintr-o cană elenistică, iar de pe laturile ringului mai multe fragmente de amfore aduse ca ofrandă la mormânt şi două fragmente dintr-o farfurie de peşte.
În apropierea TS07, spre E, au fost deschise două noi casete (C7.08, C8.08 ; ambele de 6 x 4 m) pe direcţia E-V şi o secţiune N-S (S8.08). S-au atins adâncimi diferite, cuprinse între 0,20 şi 0,40 m. La -0,20 m a fost identificat un mormânt (sec. IV a.Chr.), distrus în proporţie de 80% de arături. Printre fragmentele ceramice, recuperate într-o cantitate destul de importantă, se remarcă: o cană elenistică, un fish-plate cu angobă roşie, un kantharos cu firnis negru, o amforă de Chios şi alta de Thasos, cu ştampila lui Telefanes.
Tumulul Tα08. Pe platoul de N al Capului Dolojman am început investigarea unui mormânt marcat în suprafaţă de o cuvertură de pietre mărunte. Au fost deschise 4 casete cu laturile de 3 x 3 m, care au fost săpate până la adâncimea de 0,60 m pe centru, fără a se găsi mormântul central. Absenţa resturilor funerare poate indica un cenotaf.
Secţiunea S1nord07. S-a continuat degajarea acestei secţiuni (30 x 1 m), amplasată în 2007 în apropierea TB95. S-a săpat până la nivelul stâncii, care a fost atins la adancimea de 1,10 m în capătul sudic şi de 0,50 m în capătul nordic. Cercetarea acestui perimetru sugerează că de aici s-a extras piatra folosită la construirea ringurilor mormintelor din apropiere, degajate în anii precedenţi, în special a celor aflate în conexiune cu tumulul TB95.
Sectiunea S1.sud 08. Amplasarea acestei secţiuni s-a făcut în raport de situaţia de la suprafaţa terenului, marcată de pietre aranjate în structura unui zid şi de câteva fragmente ceramice identificate la suprafaţa terenului, în special panse de amfore greceşti şi romane. Pentru verificarea zonei, s-a deschis o secţiune cu dimensiunile de 8 x 1,5 m pe direcţia N-S. Incă de la curăţarea superficială a terenului, în extremitatea de N a secţiunii a apărut un segment de zid cu grosimea de 0,62 m, orientat aproximativ E-V. La 3,90 m spre S a apărut un alt segment de zid, paralel cu primul. Intre cele două tronsoane de zid s-a observat o concentrare masivă de pietre şi ţigle, rezultate din dărâmarea unei construcţii. Aceste elemente aparţin probabil unei locuinţe al cărei nivel a fost identificat la -0,30 lângă zidul de N şi la -0,45 m spre centrul zonei dintre cele două ziduri. Zidul de N, mai bine conservat, este format în partea superioară din 3 asize de plăci de calcar, uneori fasonate pe latura exterioară, cu grosimea de 0,04 m şi 4 asize de pietre mai groase (0,15 - 0,18 m), care fac parte din fundaţie. Înălţimea maximă păstrată a zidului este de 0,67 m, din care aproximativ 0,30 din elevaţie şi 0,37 m din fundaţie. Baza acestui zid a fost reperată la adâncimea de -0,48 m, adâncimea totală a secţiunii coborând până la 0,67m. Fundaţia zidului nu are mai mult de 0,28-0,30 m, stratul de dărâmătură, destul de masiv, distribuindu-se pe o suprafaţă ce marchează nivelul de călcare de o parte şi de alta a zidului. Se remarcă prezenţa abundentă a ţiglelor de acoperiş precum şi cantitatea, nu foarte mare, de material ceramic din inventarul locuinţei, în special amfore romane târzii (LR2) şi vase de bucătărie. Câteva fragmente mici din vase de sticlă şi altele din metal, provenind probabil de la încuietoarea unei uşi montate pe latura de S, completează inventarul acestei locuinţe incomplet degajate [Vasilica Lungu].
În ambele sectoare, inventarul mobil rezultat din săpături, constând în fragmente ceramice preistorice, greceşti şi romano-bizantine, cărămizi şi ţigle romane, a fost spălat pe şantier şi este depus la sediul IAB unde va prelucrat (marcat, fotografiat, desenat, eventual întregit).
Obiectivele cercetărilor viitoare (2009) în cele două sectoare vor fi: pe latura de vest: degajarea completă a curtinei zidului de incintă romano-bizantin, determinarea funcţiei, tehnicii de realizare şi a cronologiei valului 3, degajarea celor două complexe artizanale (cuptoare) identificate pe latura de S, în cadrul sectorului incita greacă; identificarea şi degajarea unor complexe funerare din sec. VI-V şi II-I a.Chr., completarea observaţiilor de teren şi a analizei tipologice a complexelor funerare cu studii antropologice şi paleopatologice pe materialul osos recuperat din morminte, în sectorul necropolei tumulare greceşti.
După epuizarea cercetării, în sectorul incintei greceşti va fi necesară conservarea şi protejare in situ a tronsoanelor de fortificaţii şi a instalaţiilor artizanale degajate, în vederea punerii în valoare; aceleaşi măsuri se impun şi în cazul vestigiilor degajate în necropola tumulară greacă, unde prin conservarea corespunzătoare a complexelor funerare ar putea fi pusă în valoare organizarea specifică a spaţiului funerar, care singularizează Orgame printre alte centre greceşti pontice. Este imperios necesară asumarea de către autorităţile locale a semnalizării şi marcării sitului, conform OMCC 2237/2004, pentru a opri distrugerile antropogene în curs, inclusiv prin excavaţii clandestine şi rapt de bunuri cu potenţială valoare de patrimoniu [Mihaela Mănucu-Adameşteanu].
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
