Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Capidava | Commune: Topalu | County: Constanţa | Site: Cetate | Excavation Year: 2008

Excavation Year   2008
Epoch
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Medieval;
Late Medieval
Periods
Roman Period;
Roman-Byzantine Period;
Byzantine Period;
Early Medieval Period
Site Category
Defence;
Civil;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Open settlement;
Fortified settlement;
Citadel;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Capidava
Commune   Topalu
Site  Cetate
Site Sector
Site name   Capidava
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Ene Daniel Lucian Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Opriş Ioan Carol Site director Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
National Arch. Record Site Code 63063.01
Report Sector I intra muros
Daniel Ene, Ioan Carol Opriş, studenţi FIB
Suprafaţa pe care s-a efectuat cercetarea în sectorul I, în bazilică şi în vecinătatea acesteia (inclusiv curăţarea preliminară) este de 350 mp, acoperind careurile J-K-L-M-N 51-53. În paralel cu aceasta s-a procedat şi la demolarea martorilor O-P 51, respectiv P-Q 51 (5 x 1 m x 2 = suprafaţa totală de 10 mp).
În sectorul I, la V de basilica paleocreştină, au fost demontaţi doi martori: martorul O/P 51 şi P/Q 51. Aceştia au rezultat din cercetările anterioare în sectorul I ale dr. Cristian Matei; martorii au fost documentaţi fotografic şi prin desene (profile), anterior operaţiunii de demontare propriu-zisă.
Martorul O-P 51 este perpendicular pe laturile lungi ale unui edificiu romano-bizantin cu laturile de NE şi SV sunt perpendiculare pe zidul de incintă, latura de NV fiind zidul de incintă romano-bizantin. Zidurile edificiului se păstrează pe o înălţime de aproximativ 1,40 m. Acestea sunt ziduri din piatră refolosită şi cărămidă, ţigle, olane folosite pentru orizontalizare. Se observă maniera neîngrijită de ridicare a zidurilor, a căror grosime atinge cca 0,60 m. În martor au apărut multe cuie şi scoabe, ceea ce indică un schelet de lemn rezistent, masiv pentru susţinerea acoperişului, ţigle, chirpici. Pentru acoperiş s-au utilizat tegulae păstrate fragmentar, de bună calitate. Pentru fundaţie şi baza elevaţiei s-a utilizat piatră iar pentru elevaţie s-a utilizat chirpiciul gros de circa 0,10 m, lung de 0,32 m şi lăţime de până la 0,20 m. Blochetele de chirpici se păstrează fragmentar, sunt dure, uscate bine; se observă urmele lăsate de paiele folosite pentru fabricarea chirpicului. Piatra din fundaţie şi partea inferioară a elevaţiei ferea chirpiciul de deasupra de acţiunea distructivă a umezelii. Zidurile edificiului sunt legate cu pământ. Chiar dacă zidurile sunt neglijent lucrate se observă grija pentru a da o faţă pe fiecare parte. Edificiul se situează la V de basilică şi la E de canalul de scurgere. Materialul ceramic colectat în urma curăţării martorului şi a pământului scurs din martor este fragmentar, puţin, de perioadă romano-bizantină. Fragmentele de ceramică medievală sunt căzute din stratul vegetal, din stratul bordeiului ce suprapune edificiul. Cantitatea de oase este foarte mică, în parte carbonizate. Au apărut şi fragmente de sticlă, din care şi un fragment de la un pahar de sticlă. Sticla este oxidată. Au mai fost recoltate şi multe cuie şi scoabe. În martor apare multă arsură, probabil bârne carbonizate; mult praf de culoare roşiatică ce pare să fie de la chirpicul şi teracota (cărămizi, olane, ţigle) descompuse şi/sau arse. De sus în jos avem următoarele straturi: nivelul de călcare actual care se arcuieşte în jos spre zidul de incintă; un strat vegetal cu pământ prăfos, pigment de mortar, resturi de cărămizi, olane, ţigle şi chirpici - toate fragmente mici; urmează un strat gros de dărâmătură, de culoare roşiatică, cu mult chirpici, bucăţi mari şi mici, mult praf roşiatic de la chirpiciul descompus, fragmente de olane şi ţigle, cel mai probabil de la elevaţia edificului căzută în interior; între stratul denumit mai sus vegetal şi stratul de dărâmătură de chirpic, pe o porţiune restrânsă şi subţire apare o concentrare de mortar descompus; după stratul de chirpic roşiatic urmează un strat subţire de arsură; apoi un strat de chirpic ars după care care urmează o peliculă de arsură mai concentrată, probabil de la o bârnă carbonizată/arsă; sub nivelul de arsură urmează un nivel de mortar dur, bine păstrat; dedesubtul nivelului cu mortar urmează un nivel de pământ galben bine bătătorit – podeaua edificiului. Lângă zidul edificului paralel cu zidul de incintă de la stratul vegetal şi până în podea este concentrată o cantitate mare de pietre de dimensiuni medii folosite pentru o compartimentare sau pentru o vatră (în interiorul compartimentării respctive s-a descoperit, la acelaşi nivel cu şapa de mortar, pământ galben ars-vatră cel mai probabil). Şapa de mortar şi vatra au fost tăiate de săpăturile anterioare.
Zidurile edificiului au o grosime de 0,60-0,70 m, mai puţin zidul de incintă care are 2,90 m. Se observă pigmenţii de cărbune surprinşi în desenul martorului O/P 51 dinspre SV (de fapt diferenţa de nivel a podelei surprinse în O 51 şi nivelul la care s-a ajuns cu săpătura în P 51. Pigmenţii de cărbune sunt de fapt urmele unor materiale lemnoase arse care au căzut pe podea s-au care se aflau deasupra podelei; alternanţa acestor straturi de lutuială cu pigment de cărbune presupune refacerea podelei.
În caroul O 51, în interiorul edificiului, pe podea, se află o râşniţă fragmentată cu diametrul de 57 de cm iar diametrul orificiului este de 12 cm. A mai fost descoperită şi o monedă pe podeaua din caroul O 51 (din interiorul edificiului).
Martorul P-Q 51. După terminarea demontării martorului O/P 51 s-a continuat cu demontarea martorul P/Q 51. Demontarea martorului a continuat până la un strat de pământ galben bătătorit – o podea – care se regăseşte peste o altă dărâmătură. Podeaua are în profil o grosime de 0,05 m. Spre capătul de SE al martorului (în dreptul zidului de SE al edificiului dar care se păstrează ceva mai jos) podeaua nu se păstrează, ori nu a fost lutuiala continuată, ori a fost spartă. Podeaua a fost realizată peste un strat de dărâmătură din chirpic cu ţigle, olane, cărămizi – toate fragmentare – stratul de dărâmătură ce suprapune un strat subţire de lemn ars. Stratul vegetal suprapunea un strat de dărâmătură (romano-bizantin: conţinea mult praf cărămiziu, chirpic descompus, fragmente de chirpic, ţigle, olane, cărămizi fragmentare. Cele două straturi fiind prăfoase (având o consistenţă moale) s-au întrepătruns, stratul vegetal contaminând stratul romano-bizantin de dărâmătură cu material ceramic medieval. Materialul recoltat conţine ceramică medievală dar majoritatea este ceramică romano-bizantină, 2 monede, străpungătoare din os, o fusaiolă fragmentată, oase, oase de peşte, fragmente de sticlă de geam dar şi de pahar, cuie, piroane, scoabe.
Sub lutuiala (podeaua) subţire de 0,05 m se regăseşte un strat de dărâmătură şi probabil urmele unei instalaţii la care s-a folosit pământ galben pentru construire dar şi lemn carbonizat probabil utiilizat în această instalaţie. Din dărâmătură a fost recoltat material ceramic (o jumătate de vas probabil tipul Hinog), 2 fusaiole, sticlă, cuie, piroane scoabe, solzi de peşte, străpungător, oase de animale, oase de peşte, fragmente de sticlă. Dărâmătura aceasta dintre cele două podele conţinea praf cărămiziu, chirpici, ţigle, olane şi cărămizi fragmentate, lemn ars.
De menţionat că şi la curăţarea şi demontarea martorului O/P 51 s-a recoltat material ceramic medieval şi roman, oase de animale, oase de peşte, cuie, piroane, scoabe, fier, sticlă.
Laturile edificiului din carourile P 51 şi Q 51 au grosimea de 0,60-0,70 m, lungimea de 6 m, lăţimea de 6,20 m (laturile perpendiculare pe zidul de incintă). A patra latură este zidul de incintă.
Zidurile edificiului sunt construite din piatră legată cu pământ. Piatra este neregulată, de dimensiuni mici şi medii, se utilizează cărămidă pentru orizontalizare asizelor. Elevaţia nu se păstrează decât pe înălţimi de până la 1 m. Pe latura de NE se observă şi plinta zidului care iese aproximativ 0,12 m în exterior faţă de zidul elevaţiei. [Daniel Ene]
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
01-ilustratie-sector-I
Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 13, Capidava, Cetate.<br /> Sector 01-ilustratie-sector-I.<br /><a href='CronicaCAfotografii/2008/013/01-ilustratie-sector-I/fig-1-planul-bisericii-romano-bizantine-de-la-capidava.JPG' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 13, Capidava, Cetate.<br /> Sector 01-ilustratie-sector-I.<br /><a href='CronicaCAfotografii/2008/013/01-ilustratie-sector-I/fig-2-biserica-romano-bizantina.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 13, Capidava, Cetate.<br /> Sector 01-ilustratie-sector-I.<br /><a href='CronicaCAfotografii/2008/013/01-ilustratie-sector-I/fig-3-suprafata-de-sv.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 13, Capidava, Cetate.<br /> Sector 01-ilustratie-sector-I.<br /><a href='CronicaCAfotografii/2008/013/01-ilustratie-sector-I/fig-4-suprafata-de-v.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a> Chronicle of the Archaeological Excavations in Romania, 2008 Campaign. Report no. 13, Capidava, Cetate.<br /> Sector 01-ilustratie-sector-I.<br /><a href='CronicaCAfotografii/2008/013/01-ilustratie-sector-I/fig-5-anexa-trapezoidala-de-pe-latura-de-n-a-bisericii.jpg' target=_blank>Display the same picture in a new window</a>



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu