Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Cârlomăneşti | Commune: Verneşti | County: Buzău | Site: Cetăţuia | Excavation Year: 2009

Excavation Year   2009 Epoch Bronze Age; Latene Periods Bronze Age; La Tène; Early La Tène; Middle La Tène Site Category Defence; Civil; Domestic; Unassigned Site Types Habitation; Open settlement; Fortified settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Buzău Locality   Cârlomăneşti Commune   Verneşti Site  Cetăţuia Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Babeş Mircea Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti Costache-Bolocan Daniel Muzeul Judeţean Buzău Măgureanu Despina Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti Matei Sebastian Muzeul Judeţean Buzău Ştefan Călin Dan SC Digital Domain SRL Bucureşti Ştefan Maria Magdalena SC Digital Domain SRL Bucureşti National Arch. Record Site Code 50148.01 Report Cercetările din campania 2009 au avut drept scop epuizarea subarealului V4bN şi continuarea cercetării în marginea platoului, pentru a obţine date noi privind sistemul de fortificare. Totodată, au mai fost deschise două secţiuni noi (S4 şi S5), cu scopul de a verifica existenţa unor posibile urme de locuire „extramurană". Epoca bronzului În campania arheologică din anul 2009 au fost descoperite 16 complexe aparţinând epocii bronzului. Dintre acestea, majoritatea aparţin locuirii timpurii, etapelor Ic3 şi Ic2 ale culturii Monteoru. Astfel, amintim descoperirea unei locuinţe incendiate (cpl. 56) de formă probabil rectangulară, surprinsă parţial sub forma unor aglomerări compacte de lipitură arsă, la adâncimea de -1,79/1,84 m. Grosimea stratului de dărâmătură avea pe alocuri peste 0,20 m, nivelul de călcare al locuinţei fiind surprins la adâncimea de -2,08/2,10 m. Suprafaţa cercetată a fost de cca. 5 x 4 m. Fragmentele ceramice precum şi raporturile stratigrafice ne îndreptăţesc să atribuim locuinţa primului nivel de locuire de epoca bronzului identificat în arealul V4bN, respectiv etapei Ic3 a culturii Monteoru. Locuinţa a fost mobilată cu o vatră (cpl. 59) construită pe pat de pietre şi cioburi, grosimea crustei fiind de 1,5 - 2 cm. Avea formă relativ ovală cu dimensiunea de 0,50 x 0,60 m. Fragmentele ceramice recoltate din patul ei aparţin etapei Ic3 a culturii Monteoru. O altă instalaţie de ardere, de această dată de tip cuptor (cpl. 58), a fost descoperită la N de locuinţă, relaţia stratigrafică dintre aceste două complexe nefiind pe deplin lămurită. Cuptorul, puternic afectat de două gropi dacice, avea cupola realizată din lut galben şi vatra pe pat de pietre şi fragmente ceramice. În apropierea locuinţei, dar într-o poziţie stratigrafică superioară se afla o „platformă" rectangulară cu o suprafaţă de cca. 1,50 x 1,50 m (cpl. 57). Pe suprafaţa acesteia s-a descoperit o cantitate însemnată de nuclee de silex, resturi provenite de la prelucrarea materialului litic, percutoare, două cuţite curbe din piatră (Krummesser), dintre care unul fragmentar, şi un fragment de topor cu gaură de înmănuşare. Alături de acestea au mai fost descoperite fragmente ceramice precum şi resturi osteologice. Alături de complexele amintite menţionăm că au fost descoperite mai multe gropi tronconice, cu o umplutură săracă în materiale arheologice. Remarcăm o groapă/alveolare, săpată în pământul viu, din primul nivel de locuire, ce avea umplutura constituită din cenuşă şi cărbune, iar pereţii aveau culoarea roşie. E posibil ca acest complex să fi reprezentat o instalaţie de ardere, fără a putea spune mai multe în acest sens. Atât din complexele cercetate cât şi din stratul de cultură au fost recoltate mai multe materiale de interes arheologic. Cantitativ primul loc îl ocupă ceramica. Fragmentele ceramice recoltate provin de la ceşti cu una sau două toarte supraînălţate, castroane, boluri, amfore, pixide, capace etc. Acestea sunt decorate cu cercuri concentrice incizate, linii dispuse în zig-zag, triunghiuri incizate sau în relief, brâuri aplicate, cu sau fără alveolări, impresiuni cu degetul în pasta moale, cusături, ghirlande şiruri de împunsături etc., motive aparţinând stilurilor ceramice specifice culturii Monteoru. Cel mai bine reprezentată este ceramica lucrată din pastă semifină, cu pietricele şi cioburi pisate în compoziţia pastei. Formele grosiere aparţin în principal borcanelor şi vaselor „sac". Dintre obiectele de inventar arheologic amintim cuţitele curbe din piatră întregi sau fragmentare, un pandantiv şi bile din piatră, împungătoare din os, jetoane, fusaiole, precum şi o rotiţă de car miniatural. A doua epocă a fierului În subarealul V4bN au fost cercetate integral sau parţial 13 complexe descoperite în campaniile trecute, dar şi 6 complexe noi. Dintre acestea remarcăm cpl. 49, 50 şi 55, care constituie, după părerea noastră, un ansamblu unitar, ce reprezintă o locuinţă (cpl. 55) cu cuptor (cpl. 49) şi groapa sa de acces (cpl. 50). Cpl. 55 reprezintă un complex adâncit de mari dimensiuni, observat parţial pe o lungime de aproximativ 4 m. Are o formă aproximativ ovală, fiind săpat de la adâncimea de -1,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Baza locuinţei se afla la -2 m, atingând puţin pământul viu. Acest complex nu a putut fi cercetat integral deoarece o parte importantă din el intra în profilul de E al părţii cercetate din subarealul V4bN, fiind de asemenea puternic afectat şi de 3 gropi dacice. Materialul ceramic recoltat din umplutura acestuia, destul de sărac, poate fi încadrat fără rezerve în sec. IV-III a.Chr., după cum o demonstrează mai multe fragmente de la un castron specific acestei perioade. Din punct de vedere stratigrafic, acest complex se observă a fi săpat de undeva din stratul de humus antic, format in perioada scursă dintre epoca bronzului şi cea dacică „clasică", reprezentând un argument pentru o datare foarte timpurie. De altfel, această locuinţă nu este o descoperire singulară. În cursul săpăturilor anterioare au fost descoperite mai multe gropi, cu materiale încadrate aproximativ în aceeaşi perioadă. Având în vedere unele importuri greceşti şi celtice descoperite în aceste complexe, putem restrânge datarea locuirii respective, fără îndoială una de scurtă durată şi de mică intensitate, doar la sec. III a.Chr. Cpl. 49 reprezintă un cuptor menajer, construit prin săpare (cotlonire), după care s-a amenajat vatra, cupola fiind lutuită, cu o argilă nisipoasă, fără a se folosi material organic. Forma este uşor ovală cu dimensiunile de 1,24 x 1,14 m. Vatra a fost amenajată pe un pat de pietre plate de râu, aşezate una lângă alta. Groapa de acces reprezenta de fapt o uşoară alveolare, de formă semicirculară, cu un diametru de aproximativ 1,10 m, în care se afla o umplutură cenuşiu-negricioasă, puternic pigmentată cu cărbune. Relaţia stratigrafica cu cpl. 55 a fost surprinsă în grund şi s-a putut deduce ca această nişă de acces a fost săpată în peretele de N al locuinţei. În afara acestor complexe, în V4bN au fost cercetate parţial sau integral 16 gropi, toate datate în sec. II - I a.Chr. Majoritatea gropilor au forme cilindrice, sau uşor tronconice, umplutura lor fiind foarte afânată, plină de resturi menajere (fragmente ceramice, bucăţi de lipitură arsă sau nearsă, crustă de vatră, oase, cărbune, cenuşă, resturi vegetale) sau pietre. Dintre acestea remarcăm gropile cpl. 1 şi 51 ce aveau adâncimi faţă de nivelul de săpare a lor, de 2,50 m, sau cpl. 4 care avea o adâncime de peste 3,25 m şi un diametru de 2,25 m spre bază. Din aceste trei gropi au fost recoltate cantităţi foarte mari de fragmente ceramice şi vase întregi sau parţial întregibile (borcane, chiupuri, căni, fructiere, ceşti opaiţ, boluri cu decor în relief, vase în miniatură, ş.a.), precum şi piese metalice (cuţite, vârf de săgeată) din lut (fusaiole) sau piatră (cute). Alte săpături au fost executate pe panta vestică a Cetăţuii ca o continuare a cercetărilor începute în 2005 în sectorul Terasa 1. Au fost continuate şi parţial finalizate secţiunile S2 şi S3 (2 x 10 m fiecare), trasate la 1 m distanţă, de o parte şi de alta a carourilor superioare ale magistralei S1, ce a secţionat (2005-2008) printr-un profil lung de 58 m Terasa 1, panta Cetăţuii şi o mică parte din platoul superior. Extinderea spre S şi N faţă de S1 a săpăturii a fost considerată necesară pentru a verifica anumite ipoteze privind prezenţa unei palisade în acest sector şi lipsa stratului de epoca bronzului pe platou în aceeaşi zonă. Totodată, au mai fost deschise două secţiuni noi: S4 (8 x 4 m) la cca. 24 m S de S2, pe o mică proeminenţă a reliefului, şi S5 (2 x 10 m) pe terasa aflată dincolo de viroaga care mărgineşte Terasa 1 înspre SV. Săpătura în aceste două noi secţiuni s-a oprit la mică adâncime şi va fi continuată în campania viitoare. În săpătura de pe panta de V a Cetăţuii cele mai importante rezultate au fost înregistrate în secţiunile S2-S3. Coroborând rezultatele de anul acesta, cu contextele identificate în S1 încă din 2007, se poate afirma că platoul superior al Cetăţuii, mai uşor accesibil în perioada dacică clasică, a fost împrejmuit cu o palisadă, cel puţin în sectorul vestic. În acelaşi timp trebuie să precizăm că anumite detalii (în special legate de perioada de funcţionare şi simultaneitatea elementelor arheologice descoperite) rămân încă neclare până la efectuarea de noi săpături şi prelucrări de material. Principalul element de fortificaţie clarificat în această campanie este şanţul dublu - notat cpl. 55 (cu profil în forma literei „w") descoperit în partea sa inferioară ce străbate toate cele 3 suprafeţe investigate (S1, S2, S3). Interpretăm acest şanţ dublu ca putând reprezenta fundaţia unei palisade. Şanţul a fost pus în evidenţă pe o lungime de 7,70 m, doar în partea sa inferioară. Lăţimea sa superioară măsoară cca. 1 m. A fost surprins doar pe o adâncime de 0,30-0,50 m, orientarea fiind NNV-SSE. În exteriorul acestui şanţ, în imediata sa apropiere, au fost identificate patru gropi,dintre care două erau căptuşite cu lut verde bătut. La E de şanţul în „w" (adică spre platou), la distanţe variabile de acesta, au fost identificate mai multe complexe adâncite dispuse pe un aliniament paralel, ce ar putea fi de asemenea interpretate ca a vând legătură cu sistemul de fortificare al platoului superior. Presupunem că palisada a fost construită pe pantă, profitându-se astfel de diferenţa de nivel pentru a se crea o platformă sprijinită de pantă (prin stâlpi). Piesele descoperite au intrat în patrimoniul MJ Buzău, unde vor fi restaurate şi expuse publicului. Observaţiile de săpătură au fost înregistrare în jurnalul de şantier, iar materialul arheologic descoperit, a fost spălat şi ambalat. Înregistrarea materialelor arheologice descoperite a fost făcută în Registrul de evidenţă a pachetelor şi pieselor. În vederea documentării grafice cât mai complete a fost realizat un număr de 20 planuri şi 30 de profile, la scara 1:10 şi 1:20 (planuri generale şi de detaliu), precum şi numeroase fotografii. Abstract other lang. Abstract   During the 2009 archaeological campaign the research aimed: to conclude the excavations of the surface V4bNorth; to continue the investigations of the Cetăţuia plateau’s western edge in order to obtain additional data about the fortification system. Approximately two thirds of the V4bNorth surface were excavated, resulting in the complete or partial documentation of 16 Dacian pits (2nd-1st centuries BC) which contained a rich and varied inventory. We remind here the discovery of the first known until now dwelling complex from Cârlomăneşti, dated in the 4th-3rd centuries BC, dug in the soil of the pit-dwelling type. The dwelling included a kiln. The archaeological deposit dated to the Bronze Age period (Monteoru culture) was completely investigated. There were found 16 archaeological features, among which we notice a burnt dwelling, a kiln, a fireplace and several pits with truncated profile. In the western side of the superior plateau’s edge the excavations continued in the S2 and S3 surfaces. New fortification elements belonging to the Dacian period were identified: a palisade ditch and post holes. In addition, new trenches were opened: S4 and S5, which will be completed next year. Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO