Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Alba Iulia | Site: str. Mihai Viteazul nr. 21, Catedrala romano-catolică | Excavation Year: 2009

Excavation Year   2009 Epoch Early Roman (1st - 3rd cent.); Late Medieval Periods Roman Period; Middle Medieval Period Site Category Religious, Ritual and Funerary Site Types Church; Cemetery Map it   Find it on the Romanian map County / District  Alba Locality   Alba Iulia Commune   Alba Iulia Site  str. Mihai Viteazul nr. 21, Catedrala romano-catolică Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Marcu-Istrate Daniela Veronica SC Damasus SRL Braşov Matiş Anca SC Damasus SRL Braşov Roman Delia Maria Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara National Arch. Record Site Code 1026.07 Report În perioada 3-24 august 2009 s-a desfăşurat o cercetare arheologică preventivă la Catedrala romano-catolică din Alba Iulia, la solicitarea Arhiepiscopiei romano-catolice. Cercetarea a fost necesară datorită dorinţei beneficiarului de a executa unele lucrări utilitare, respectiv: coborârea nivelului de călcare pe latura vestică a turnului sudic, pe o suprafaţă cu lăţimea de cca. 4 m (S74); realizarea unui racord de canalizare pe partea de S a bisericii (S75). Săpăturile au fost numerotate în continuarea celor din anii anteriori, ca dealtfel şi mormintele, iar adâncimile sunt raportate la pragul vestic al catedralei. Latura de V a turnului sudic a fost sondată cu trei unităţi de săpătură, numite S74, S74a, S74b. Scopul a fost acela de a coborî nivelul terenului până la cota decroşului fundaţiei şi de a verifica stratigrafia zonei, asigurând descărcarea suprafeţei de sarcină istorică. Punctul de pornire a fost S74, amplasată în colţul nord-estic al contrafortului sudic al turnului, cu dimensiunile: 2,70 m (E - V) x 1,50 m (N - S) x 1,06 m (E - V). S74a, trasată la N de S74 cu un martor de 0,90 m, măsoară 4,80 (N - S) x 2,70 (E - V). Cele două secţiuni acoperă latura de 6 m dintre cele două contraforturi ale turnului. S74b a fost trasată la S de S74 şi măsoară 1,06 (E - V) x 3,10 (N - S) x 2 (E - V) x 1,30 m (N - S), între cele două lăsându-se un martor de 1 m. Din punct de vedere stratigrafic cele trei unităţi de săpătură pot fi luate ca un tot unitar deoarece stratigrafia este foarte asemănătoare, fiind sesizate doar câteva mici diferenţe. Au fost descoperite 41 morminte, majoritatea conturându-se într-un strat negru lutos, cu pigment de mortar, cărbune şi oase umane rulate. Zidăria fundaţiei turnului este construită neregulat din material de construcţii roman refolosit, constând din fragmente de blocuri de calcar prelucrate (64 x 44 x 18) şi fragmente de cărămidă (? x 22 x 6) pentru egalizare, legate cu un mortar de culoare alb-gri, compact, de bună calitate, făcut din var amestecat cu pietricele şi nisip. Nu s-a observat şanţul de fundare pentru fundaţia turnului. În S74a zidăria decroşului se retrage cu aproximativ 0,40 m după prima asiză care este construită din blocuri masive de calcar egalizate cu fragmente de cărămidă romană, la o cotă de -1,30 m. Această retragere nu a mai fost observată şi la alte sectoare dezvelite. Fundaţia contrafortului de NV se ţese cu zidul turnului. Adâncimea finală S74 - S74a - S74b se încadrează între -2,44 -2,76 m. Din cele 41 de morminte doar nouă au avut inventare funerare, după cum urmează: 5 monede (M201, M207, M208, M238, M242), un cui din fier (M201), un inel cu chaton cu o montură din pastă de sticlă? (M232), şase inele de buclă cu extremitate în „S" (M221, M224 - două exemplare, M241 - două exemplare, unul din zona antebraţului stâng al lui M224). În afara inventarului mormintelor, alte piese descoperite în această zonă sunt: o lamă cuţit, un ac din bronz, un fragment de ac din os, o mărgică - probabil din pastă vitroasă. În S74 lângă decroş, aproape de profilul sudic, la adâncimea de -2,67 m a fost identificat un inel digital torsadat alături de o falangă. S75 a fost trasată în colţul pe care îl face turnul sudic cu nava catedralei din care s-a dus o lăţime spre E de 1,50 m iar o lungime spre S de 4 m. Scopul a fost acela de a racorda în sol sistemul de colectare a apelor pluviale la reţeaua generală de canalizare. Cu acest prilej s-au putut accesa informaţii arheologice cu privire la modul în care a fost legat turnul sud-vestic la catedrală. În S75 s-au conturat şase morminte notate cu M202, M206, M215, M216, M220, M239 în stadii diferite de păstrare în săpătură, cuprinse între adâncimile -2,10 -2,55 m. Stratul în care mormintele au apărut este caracterizat printr-o umplutură de pământ negru, lutos, umed cu pigment de mortar, cărbune, fragmente mici de cărămidă, piatră (nivelul de înmormântare medieval). A fost identificat colţul unui turn cercetat în campania anului 2007, prin care se realiza legătura între catedrală şi palatul episcopal. Fundaţia construită de materiale refolosite este legată cu lut şi aşezată într-un lut galben-maroniu, tasat, ce marchează o nivelare a suprafeţei la finalul epocii romane. Z1. Fundaţia zidului sudic al catedralei este realizată din fragmente de blocuri de calcar de epocă romană refolosite, alternând cu asize de cărămizi (? x 28 x 5; ? x 18 x 4) întregi sau fragmentare, de factură tot romană. Această structură este legată cu mortar gri-gălbui, cu aspect sfărâmicios, cu multe pietricele, nisip, bulgăraşi de var nestins. Structura zidită are două decroşuri. Primul se află la o adâncime de -0,96 m, are o lăţime aproximativă de 0,32 -0,34 m şi susţine soclul bisericii; probabil indică un nivel de călcare istoric. Cel de-al doilea decroş a fost identificat la o adâncime de -3,22 m şi are o lăţime de aproximativ 0,30 m. Luând în considerare stadiul în care s-a finalizat săpătura, despre această zidărie se poate spune că este diferită de restul deoarece pare mult mai regulată iar pietrele sunt mult mai bine aşezate în operă - dar, în stadiul actual al cercetărilor, este dificil să o atribuim unei anumite etape de construcţie. Z2. Fundaţia contrafortului turnului sud-vestic este construită din fragmente de blocuri de calcar de epocă romană refolosite alternând cu asize de cărămizi (? x 30 x 5; ? x 14 x 5) întregi sau fragmentare. Această structură este legată cu mortar gri-gălbui, aspect sfărâmicios, cu multe pietricele, nisip, bulgăraşi de var nestins. La cota de -2,38 m fundaţia turnului se lăţeşte cu 0,12-0,14 m formându-se un al doilea decroş, care are un aspect de zidărie înecată în mortar. La 2,55 m a fost identificat M215, cu capetele superioare ale femurelor prinse în mortarul zidăriei. Putem concluziona, în urma analizei săpăturii, că turnul a fost construit în acelaşi timp cu catedrala actuală. Săpătura s-a încheiat la o adâncime maximă de -3,42 m, pe un strat de pământ negru gălbui, lutos, umed, curat, fără material arheologic. Inventarul mormintelor descoperite a fost foarte sărac, doar M239 a avut un vârf de suliţă. În straturile de pământ au fost identificate două monede. Restul materialului arheologic este reprezentat prin fragmente ceramice romane, medievale timpurii, sporadic moderne, fragmente ale unor recipiente de sticlă de factură romană, oase de animale, fragmente din diferite piroane, cuie, lame de cuţit din fier, o mărgică de sticlă, un fragment dintr-un ac de os. Materialul ceramic este cel mai numeros dar este foarte fragmentar. Cel medieval a fost descoperit cu precădere în stratul înmormântărilor şi poate fi încadrat cronologic între sec. XI-XIV. Abstract other lang. Abstract    Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO