|
Excavation Year |
2010 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
|
Periods |
Greek Age;
Hellenistic Period;
Roman Period;
Late Roman Period;
Roman-Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Urban settlement;
Citadel;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Cetate, Zimbru, Tumulul Ivan Bair |
|
Site Sector |
Sector NT |
|
Site name |
Orgame/Argamum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Dolea |
Alexandra |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Giosanu |
Bogdan |
|
Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Lungu |
Vasilica |
|
Institutul de Studii Sud-Est Europene, Bucureşti |
| Micu |
Simona |
|
Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi |
| Muşat |
Alina |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
160653.06
160653.07
|
|
Report |
Campania arheologică 2010 din acest sector a avut ca scop salvarea informaţiei arheologice din unele morminte aflate la periferia vestică a necropolei greceşti, afectată de reluarea lucrărilor agricole în anul 2008. Un alt obiectiv a fost completarea studiului asupra limitei vestice a necropolei (în zona bazilicii 4). Cercetările noastre şi-au propus, în general, completarea informaţiilor privind organizarea mormintelor în necropolă, dar şi verificarea şi completarea unor observaţii mai vechi, referitoare la Heroon.
Pe teritoriul necropolei tumulare de epocă greacă, situat la V de cetatea romano-bizantină, s-au desfăşurat, începând din anul 1990, cercetări sistematice care au dus la identificarea mai multor complexe funerare, datând din sec. VII-VI şi IV-III a.Chr. Cercetările arheologice au mai arătat că spaţiul necropolei greceşti este ocupat de morminte tumulare de incineraţie, organizate în loturi familiale. Deşi complexele deja explorate sunt distribuite în zone diferite ale spaţiului funerar, până în prezent nu au putut fi identificate înmormântări din sec. V şi II-I a.Chr. Între anii 1995-1997 a fost identificat şi cercetat Tumulul-Heroon (TA’95), cel mai vechi mormânt grecesc atestat până în prezent în bazinul pontic.
În vederea realizării proiectului din 2010, au fost efectuate mai multe secţiuni de control în jurul unor nuclee de pietre amestecate cu fragmente ceramice, amplasate într-o zonă a necropolei aflată în exploatare agricolă, ca urmare a acordării de titluri de proprietate pe terenuri aflate în interiorul sitului propus ca rezervaţie arheologică. Săpăturile arheologice s-au efectuat în următoarele puncte:
Tumul T1-V10 amplasat la jumătatea pantei ce coboară de la bazilica 4 spre lacul Goloviţa, în direcţia S; au fost efectuate 2 secţiuni cu dimensiunile de 10 x 2 m şi martori de 0,30 m; s-a săpat până la adâncimea de -0,20/0,25 m până la nivelul ringului şi al platformei de pietre afectate de arătură, şi până la-0,45 m, adică până la stâncă în zona presupusă a centrului mormântului; din primele straturi au fost adunate mai multe fragmente de amfore de Thasos şi de Chios (sec. IV a.Chr.) şi câteva fragmente de la vase mici cu firnis negru (solniţe, kantharos) rulate în timpul arăturilor.
Tumul T2-V10 amplasat la S de Tumul T1-V10; aici au fost deschise 2 casete de 5 m x 5 m fiecare, cu martor de 0,30 m între ele. Identificarea acestui tumul s-a făcut pe baza numeroaselor fragmente de ceramică (amfore, boluri cu firnis negru, crater cu figuri roşii, cană etc.) culese din suprafaţă şi din stratul de arătură. În prima casetă de la V s-a degajat până la nivelul stâncii, identificat la 0,45 m. În caseta de vest a apărut la 0,20-0,30 m o zonă marcată cu fragmente de cărbune şi cenuşă asortate cu fragmente ceramice care, în unele cazuri, fac parte din aceleaşi vase cu cele din stratul de arătură şi din suprafaţă. Stratul marcat de vestigii arheologice cobora într-o groapă săpată în stâncă. S-a săpat până aproape de -0,70 m, degajându-se complet groapa şi recuperându-se integral ceramica. Din umplutură au rezultat mai multe fragmente de amfore greceşti, de vase cu firnis negru (fish-plate, cană etc.). Ringul acestui mormânt pare să fi fost complet distrus de arătură.
Tumul T3-V10 era semnalat printr-o aglomerare de pietre şi rare fragmente de amfore în suprafaţă (amfore de Thasos, de Chios etc.). Pentru cercetarea acestuia s-a deschis o secţiune E - V (6 x 2 m). S-a degajat stratul de arătură fără să se identifice alte amenajări.
Tumul T4-V10 ca şi celelalte prezentate mai sus, a fost identificat pe baza materialului arheologic (fragmente ceramice şi pietre) adus la suprafaţa actuală a solului de-a lungul anilor, prin arături repetate. Aici au fost trasate mai multe secţiuni pe direcţia E - V cu următoarele dimensiuni: S1= 16 x 2 m; S2 = 11 x 2 m; S3= 6 x 2 m. Secţiunile 2 şi 3 au fost trasate în funcţie de situaţia arheologică reperată în S1, în care am intersectat 4 morminte. De-a lungul secţiunilor ne-am adâncit între 0,20 şi 0,70 m, în funcţie de situaţia arheologică întâlnită. Mormintele sunt asemănătoare celor întâlnite până acum în necropola de la Orgame. Ele au dimensiuni variabile, cu diametre cuprinse între 2 m (T4-V10m1) şi 5,20 m (T4-Vm2). Au fost săpate integral mormintele T4-V10m1, T4-Vm2 şi T4-Vm4. T4-Vm3 a fost săpat parţial, adică s-a degajat aproape jumătate din ringul de pietre (aproximativ 6 m în diametru) şi din platforma protectoare pe care se aflau foarte multe fragmente de amfore, sparte pe loc, la 0,22-0,25 m. Mormintele sunt toate de incineraţie şi se grupează într-un lot familial de tipul celor deja cunoscute din necropola cetăţii. Cronologia lor se înscrie între sfârşitul sec. IV – începutul sec. III a.Chr. şi este asigurată de materialul ceramic reperat în cantităţi importante. Cel mai important este T4-Vm2, cu un mormânt de incineraţie în groapă peste care s-a adăugat o cantitate impresionantă de vase ceramice cu ofrande, printre care am identificat două tipuri diferite de boluri cu firnis negru, un askos cu firnis negru, o pelike pictată cu figuri roşii, o amforă, o cană, un castron, un fish-plate, doi kantharoi etc. Toate aceste obiecte, descoperite în stare fragmentară, se pot întregi complet.
În sectorul Heroon, lipsa mâinii de lucru ne-a împiedicat să trasăm secţiunea propusă, în schimb, s-a efectuat punerea în plan a tumulului principal împreună cu toate amenajările şi secţiunile efectuate în anii trecuţi.
În sectorul bazilica 4 s-au efectuat recunoaşteri de teren în vederea amplasării unor secţiuni de control. Pentru că situaţia complexă din tumulul T4-Vm2 a necesitat concentrarea tuturor forţelor şi pentru că nu am avut suficienţi muncitori pentru efectuarea de săpături în zonă, am pus în plan toate secţiunile din anii trecuţi (12) împreună cu toate amenajările descoperite între timp. Din această zonă, remarcăm prezenţa unor blocuri de piatră de dimensiuni mari şi o cantitate impresionantă de material arheologic în suprafaţă.
Toate etapele de săpătură sunt fotografiate, iar situaţia finală a fost şi desenată, realizându-se 163 de fotografii şi 9 planşe cu desene pe hârtie milimetrică. Întreaga documentaţie, ca şi notele de săpătură, se află în posesia autoarei cercetărilor. Parte din materialul ceramic a fost spălat pe loc (6 pungi). Cea mai mare a ceramicii presupune condiţii speciale din cauza depunerilor de calcar şi, prin urmare, va fi spălată şi restaurată în laboratorul ICEM Tulcea de către Vera Rusu, restaurator expert.
Situaţia arheologică întâlnită în tumulul T4-Vm2, remarcabilă prin dimensiunile mormintelor, prin complexitatea situaţiei şi prin bogăţia de material arheologic, impune luarea unor măsuri imediate de amânare a lucrărilor agricole în zonă, până la epuizarea cercetării. [Vasilica Lungu]
Conservare primară
Scopul lucrărilor de conservare primară executate pe şantierul arheologic Orgame/Argamum este protejarea minimală a vestigiilor descoperite sau/şi punerea lor în valoare până la intervenţia definitivă printr-un proiect de restaurare şi punere în valoare, executat de specialişti atestaţi în domeniul monumentelor istorice.
În campaniile precedente s-a intervenit asupra unor vestigii romano-bizantine şi greceşti aflate în sectorul Central, în colţul de SE al cetăţii (extra muros) şi asupra unui tronson al incintei greceşti, descoperit pe latura de S a cetăţii.
În continuarea activităţii din anii trecuţi, în anul 2010 s-au efectuat intervenţii de conservare primară numai în sectorul SIG, intervenindu-se pentru amenajarea unei protecţii provizorii pentru cuptorul Cpt. 1 şi pentru consolidarea pereţilor săi. Cuptorul a fost acoperit cu folie termorezistentă şi hidroizolantă tip Winter cu memorie şi carton bituminat, fixate pe un schelet uşor, din de lemn. Pereţii cuptorului, în partea superioară, au fost consolidaţi prin demantelare superficială şi rezidire. Lucrările s-au executat în regie proprie, cu muncitori necalificaţi, localnici, sub îndrumarea Verei Rusu, restaurator I A (arheologie) în cadrul ICEM Tulcea. Materialele puse în operă în cadrul activităţii de conservare primară au fost: piatră de calcar local, lut, nisip, ciment, folie Winter cu memorie, carton bituminat. [Mihaela Mănucu-Adameşteanu].
Proiectul franco-român „Orgamè – nécropole et territoire”
Cercetări de evaluare a terenului realizate în proximitatea oraşului greco-roman Orgame/Argamum în anul 201017.
La începutul anului 2010, între Université de Provence Aix Marseille I – CNRS MMSH (Centre Camille Jullian), pe de o parte, şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” (Academia Română) şi Institutul de Studii Sud-Est Europene (Academia Română), pe de altă parte, s-a semnat o Convenţie de colaborare de cercetare cu tema „Orgamè – nécropole et territoire”. Colaborarea se va derula în perioada 2010-2012, are în vedere cercetări pluridisciplinare asupra teritoriului cetăţii Orgame şi face parte din programul „Géoarchéologie des cités grecques du ouest et du sud de la Mer Noire”, care mai include alte două situri pontice: Apollonia Pontica (Bulgaria) şi Heracleea Pontica (Turcia). Programul este coordonat de Alexandre Baralis (Université de Provence Aix Marseille I – CNRS MMSH-Centre Camille Jullian) şi finanţat integral de Agence Nationale pour la Recherche (Franţa),
Proiectul franco-român este aşezat sub responsabilitatea a trei co-directori: Alexandre Baralis, Mihaela Mănucu-Adameşteanu şi Vasilica Lungu, reprezentând cele trei instituţii asociate, şi reuneşte echipe de cercetători francezi şi români din diverse domenii. În acest cadru, în intervalul 28 august-20 septembrie 2010, au fost realizate prospecţiuni de teren în vederea reperării, identificării şi verificării unor markeri specifici ce s-ar putea constitui în indicii privind întinderea şi organizarea teritoriului Orgamei. Prospecţiunile au fost realizate atât prin metode tradiţionale (periegheze, sondaje de verificare), cât şi prin metode pluridisciplinare (interpretarea fotografiilor satelitare combinată cu reperajul anomaliilor la nivelul solului, cartografierea siturilor reperate, tomografie electrică a solului, analize sedimentologice, pedologice, macrobiologice, antropologice şi de paleopatologie, analize arheometrice ale produselor ceramice etc.). Parte din probele recoltate sunt supuse analizelor în laboratoarele afiliate proiectului.
În urma perieghezelor efectuate de directorii proiectului la începutul campaniei 2010, în zona „Zimbru”, situată pe malul lacului Razelm, la aproximativ 5 km NV de Orgame, între localităţile Jurilovca - Sălcioara, din teritoriul administrativ al com. Jurilovca, au fost reperate câteva puncte şi perimetre cu urme arheologice la suprafaţa solului18. Asupra unora dintre ele au fost practicate sondaje arheologice, pe alocuri extinse, în vederea determinării caracterului şi cronologiei urmelor identificate prin periegheză. [Mihaela Mănucu-Adameşteanu]
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
