|
Excavation Year |
2010 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Neolithic
|
|
Site Category |
Civil;
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Bihor |
|
Locality |
Sălard |
|
Commune |
Sălard |
|
Site |
Valea Fărcaşului, traseul Autostrăzii Braşov-Borş, Km 54+150-54+350 |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Fazecaş |
Gruia Traian |
Site director |
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Popescu |
Mariana-Cristina |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Toma |
Corina |
|
Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
31020.10
|
|
Report |
La km 54+200 al ABB, pe malul stâng al văii Fărcaşului, în zona extravilană a satului Sălard, în faza de diagnostic, arheologul Sorin Bulzan a identificat fragmente ceramice aparţinând unor epoci diferite. Cercetarea preventivă a terenului cuprins între km 54+150–54+350 a debutat în primăvara anului 2009 şi a fost finalizată în vara anului 2010, interval în care au fost deschise 17 secţiuni şi suprafeţe.
În zece dintre aceste secţiuni de control (S 1, 3-9, 16-17) solul s-a dovedit a fi steril din punct de vedere arheologic, sporadic, la adâncimi de –0,20/40 m, fiind descoperite bucăţi de chirpici şi fragmente ceramice de mici dimensiuni, nedatabile. Stratigrafia generală a secţiunilor se prezintă astfel: 1. humus vegetal (aprox. 0-0,25/30 m grosime), 2. strat de pământ brun-cenuşiu (0,25/30-0,55/60 m), 3. strat de argilă galbenă, lutoasă (0,55/60-0,75/80 m).
S10 (40x1,5 m) a fost trasată în partea dreaptă a tronsonului, spre vale, în dreptul Km 54+150-54+200. În stratul vegetal (0-0,30 m) au fost găsite urme sporadice de chirpici, care au continuat să apară şi în stratul următor de pământ brun-cenuşiu (0,30-0,65 m). În acest strat în dreptul metrilor 15,10-16,70 m, la o adâncime de aproximativ -0,45 m, s-a conturat o groapă (C3) care conţinea fragmente ceramice (neolitice), bucăţi de chirpici, cărbune, bucăţi provenite de la o vatră de foc, obsidian, fragmente de os şi piatră. Groapa de formă uşor tronconică se adâncea încă aproximativ 0,35 m, străpungând stratul de argilă galbenă.
În S2 (40x1,5 m), trasată în partea dreaptă a tronsonului în dreptul Km 54+300-54+350, au apărut două complexe arheologice, care s-au dovedit a fi două şanturi paralele, contemporane, de dimensiuni diferite (C1 şi C2). Complexele amintite au fost surprinse, în dreptul metrilor 18,20-21,50 m (C1) şi 23-24,20 m (C2), în stratul de pământ brun-cenuşiu, la aproximativ -0,55 m, ele adâncindu-se în straturile argiloase până la aproximativ -1,95 m (C1), respectiv -1,45 m (C2). În umplutura celor două şanţuri au fost descoperite fragmente ceramice corodate, greu de atribuit tipologic sau cronologic, şi urme slabe de cărbune şi chirpici.
Pentru a urmări traseul acestor şanţuri au fost deschise două suprafeţe, S11 (12 x 5 m) şi S12 (8,5 x 4 m). Profilurile secţiunilor S2, S11, S12 prezintă patru straturi: pământ vegetal (0-0,25 m), pământ brun-cenuşiu (0,25-0,60/70 m), strat de argilă galbenă (0,60/70-1,65/70 m) şi un strat de argilă roşcată (1,65/70-1,90/2,20 m).1
În suprafaţa S11, trasată în partea dreaptă a secţiunii S2, în stratul de pământ brun-cenuşiu, la o adâncime de -0,70 m, în dreptul m. 4,50-8,80, s-a conturat deschiderea şanţului C1, şi, paralel cu acesta, în dreptul m. 10,20-11,40 şanţul C2. Şanţurile se adâncesc În suprafaţa S12, trasată în partea stângă a secţiunii S2, şanţurile au apărut de asemenea în stratul de pământ brun-cenuşiu, la o adâncime de -0,65 m; deschiderea şanţului C1 fiind surprinsă în dreptul metrilor 1,25-5,50, iar a şanţului C2, în dreptul m. 6,55-8,25 m. Şanţul C1 se adânceşte până la -1,95 m, iar şanţul C2 străpunge stratul de argilă, până la aproximativ -1,35 m. Material arheologic descoperit în umplutura celor două şanţuri, în perimetrul suprafeţelor S11 şi S12, este identic cu cel descris pentru secţiunea S2.
Şanţurile C1 şi C2 continuă dincolo de suprafeţele S11 şi S12. Urmărirea traseului lor a fost posibilă doar spre S - V, în continuarea suprafeţei S12, unde, în acest scop, au fost trasate suprafaţa S13 şi secţiunile S14 şi S15. Dincolo de suprafaţa S11, traiectul şanţurilor nu a putut fi urmărit, ele depăşind limita autostrăzii.
S13 rezultată prin decopertarea mecanică a solului vegetal, a ajuns în urma îndreptării profilelor la o formă neregulată (29,20 x 9,20 x 14,20 x 18 m). Stratigrafia prezintă aceeaşi structură cu secţiunile S2, S11, S12. Şanţurile au apărut în strat de pământ brun-cenuşiu, la o adâncime de -0,60/65 m. Deschiderea şanţului C1 este de aprox. 2,20 m, iar a şanţului C2 este de cca. 1/1,10 m; distanţa dintre ele fiind de 0,45/50 m. Şanţul C1 străpunge stratul de argilă galbenă şi se adânceşte până la -1, 90 m în stratul de argilă roşcată. Şanţul C2 se afundă până la aproximativ -1,35 m în stratul de argilă galbenă. Umplutura şanţurilor constă în pământ negricios, uşor de scos, care conţine bucăţi infime de chirpici şi fragmente ceramice atipice, dar care pot fi atribuite, de această dată, după pastă, epocii neolitice.
Secţiunea S14 (3 x 11,60 m), trasată în partea stângă a tronsonului, în continuarea suprafeţei S13, urmează şanţurile în traiectul lor spre S - V. Şanţurile au fost surprinse la o adâncime de -0,75 m, unde aveau o deschidere de 2,80 m pentru şanţul C1 şi 0,95 m pentru şanţul C2; distanţa dintre ele fiind de 0,40/45 m. Stratigrafia general este aceeaşi, şanţurile adâncindu-se aici până la -2,10 m (C1) şi -1,45 (C2). În umplutura şanţurilor nu au fost găsite resturi arheologice.
S15 (9x2,5 m) urmăreşte direcţia şanţurilor, dincolo de suprafaţa S14, până la marginea autostrăzii. Aici, şanţurile au fost surprinse la o adâncime de -0,80 m, unde aveau o deschidere de 2,90/3 m pentru şanţul C1 şi 1,20/25 m pentru şanţul C2, distanţa dintre ele fiind de 0,45/50 m, Aici, şanţurile se adâncesc până la -2,09/15 m (C1) şi -1,48/50 m (C2). În umplutura şanţurilor nu au fost găsite resturi arheologice.
În urma cercetării arheologice efectuate s-a constatat că şanţurile C1 şi C2 traversează oblic autostrada, în dreptul km 54+300-54+400, pe direcţia NE - SV. Raritatea urmelor de cultură materială şi continuarea traseului lor dincolo de suprafaţa supusă cercetării preventive, ne determină să fim rezervaţi în ceea ce priveşte funcţionalitatea şi încadrarea cronologică a celor două şanţuri descoperite.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The preventive investigation of the site that is situated along the Transylvania Highway, between km 54+150 - 54+350 started in the spring of 2009 and was finalized in the summer of 2010. During this time, 17 sections and digging sites have been unearthed.
In ten of these sections, no object of archaeological interest was found. In the section S 10, drawn along km 54+150 - 54+200, a pit was discovered (C3) which contained pottery fragments, adobe pieces, coal, remains from a fire hearth, obsidian, bone fragments and stone.
The sections S2, S11-15, opened along km 54+300 - 54+400, revealed two contemporary parallel ditches that obliquely cross the width of the highway, following a NE-SW direction.
These ditches were observed at a depth of approx. -0.65/0.80m, where C1 had a span of 2.20 – 4.10m while C2 had a span of 1 - 1.70m. The distance between the two ditches is 0.40/0.45m. In the filling of the ditches that go as deep as -2.10m for C1 and -1.45m for C2, we found few pottery fragments belonging to the Neolithic period.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
