Excavation Year |
2010 |
Epoch |
Late Medieval
|
Periods |
Late Medieval Period
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Church
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Cluj |
Locality |
Turda |
Commune |
mun. Turda |
Site |
Turda Veche - Biserica reformată |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Florescu |
Cristian |
|
SC Damasus SRL Braşov |
Groza |
Horaţiu |
|
Muzeul de Istorie Turda |
Izdrăilă |
Gabriel |
|
SC Damasus SRL Braşov |
Marcu-Istrate |
Daniela Veronica |
Site director |
SC Damasus SRL Braşov |
|
National Arch. Record Site Code |
55268.11
|
Report |
Istoriografia modernă identifică biserica reformată din Turda Veche cu mănăstirea augustiniană menţionată prima dată în 1331. Biserica monumentală se ridică la capătul sudic al pieţei centrale, din fosta mănăstire păstrându-se doar nava bisericii şi arcul de triumf. Investigaţiile arheologice au avut loc în perioada 01.11 – 13.11. 2010, în contextul cercetărilor preliminare pentru întocmirea unui proiect de reabilitare şi restaurare a monumentului. Au fost trasate trei unităţi de cercetare, în puncte de interes stabilite împreună cu proiectantul principal: S1 pe latura de S a bisericii, perpendicular pe aceasta, cu dimensiunile de 1,5 x 6 m; S2 pe latura de S a corului, cu dimensiunile de 2 x 2,5 m; S3 pe latura de N a casei parohiale, cu dimensiunile de 2,5 x 2,5 m. Obiectivul principal al acestei cercetări a fost acela de a furniza echipei tehnice informaţii despre structura şi starea fundaţiilor şi despre evoluţia nivelelor de călcare. De asemenea, s-a avut în vedere posibilitatea localizării limitei estice a corului bisericii (astăzi complet dispărut) precum şi identificarea unor posibile ruine ale mănăstirii. Săpătura foarte restrânsă a furnizat răspunsuri parţiale, urmând ca pe viitor acestea să fie completate şi detaliate prin investigaţii de suprafaţă. Au fost cercetate un număr de patru structuri zidite (Z) şi au fost descoperite 39 de morminte de inhumaţie (M). Fundaţia navei bisericii este construită din piatră de dimensiuni medii şi mari, legată cu un mortar de culoare alb-gălbuie; pentru egalizare s-au folosit rare fragmente de cărămizi romane. Partea inferioară a zidului coboară la –3,16 m. La –1,40 m fundaţia prezintă un decroş cu o lăţime de 0,40 m, dar nu am reuşit să stabilim dacă acesta corespunde unui nivel de construcţie sau doar unei etape tehnologice. Stratigrafia, foarte răscolită de morminte, nu a păstrat urmele unui astfel de nivel. Pe de altă parte, portalul sudic al navei, aparent in situ, are limita superioară a pragului la –0,56 m, astfel că un nivel de construcţie la –1,40 m ar fi greu de acceptat. În S2 a fost dezvelită fundaţia corului, cu o structură asemănătoare celei a bisericii dar cu un decroş lat de 0,46 m la –2,44 m. De la acest nivel până aproximativ la cota de –0,90 m se observă o zidărie neregulată, din pietre mari şi medii, legate cu un mortar gălbui, foarte sfărâmicios, ceea ce ne face să credem în stadiul actul al cercetării, că această zonă a fost la un moment dat refăcută. La –0,50 m a fost identificată limita inferioară a soclului compus din blocuri de calcar fasonate. Pe latura de S a bisericii solul viu este reprezentat de balast, la partea superioară amestecat cu un lut gălbui cu multe concreţiuni calcaroase. Acesta este suprapus de un pământ negru compact, fără materiale arheologice, în care s-au adâncit gropile mormintelor cimitirului dezvoltat în jurul bisericii. În special în dreptul portalului sudic s-a înregistrat o mare densitate de înhumări (35 de schelete), care au transformat stratigrafia într-o umplutură uniformă. În apropierea corului densitatea de înhumări este mai scăzută, dar straturile au fost distruse prin amenajarea unei gropi de var. În S3 a fost descoperit un fragment dintr-o absidă poligonală, constând din latura de E, pornirea laturii de NE şi un contrafort. Ruina, demolată neregulat (între –0,68 m şi –1,08 m) păstrează un fragment de elevaţie netencuită aşezat pe o fundaţie decroşată cu 0,10 m, la –1,46 m. Absida pare să fi fost construită în sistem emplecton, cu un miez din piatră de diferite dimensiuni şi un parament din blocuri ecarisate. În zidărie se observă de asemenea rare fragmente de tegulae, iar mortarul conţine mult pietriş, fiind totuşi destul de compact. Dacă considerăm această absidă ca aparţinând corului bisericii medievale, atunci rezultă o lungime totală a acestui compartiment al clădirii de 18,80 m – ceea ce corespunde de altfel, cu ştirile istorice despre acest monument. Dacă dimensiunile ar fi astfel de acceptat, situaţia stratigrafică în care se găseşte ruina pune această ipoteză sub semnul întrebării. În primul rând avem în vedere faptul că şanţul de fundare a tăiat un mormânt orientat V-E, a cărui groapă avea o umplutură cu mult pigment de mortar - ceea ce arată că înainte de absidă pe acest amplasament a existat un alt lăcaş de cult. În al doilea rând folosirea blocurilor ecarisate la o adâncime de –1,46 m nu este în concordanţă cu situaţia înregistrată pe latura de S a corului, sugerând o altă etapă de construcţie. În stadiul actual al cercetărilor suntem înclinaţi să presupunem că biserica medievală a avut un cor mai mic, structura identificată în săpătură aparţinând unei etape ulterioare. Mormintele sunt întinse pe spate cu braţele în general de-a lungul corpului. După umplutura gropilor se deosebesc două orizonturi, primul cu o umplutură curată, fără mortar, al doilea cu o umplutură afânată conţinând în proporţii variabile resturi de materiale de construcţie. Materialul arheologic descoperit este sărac, constând în principal din fragmente ceramice de vase şi cahle databile în sec. XVI-XVII.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|