|
Excavation Year |
1997 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Early Medieval
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Defence;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Camp;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Alba |
|
Locality |
Alba Iulia |
|
Commune |
mun. Alba Iulia |
|
Site |
Castrul roman Apulum, str. Brânduşei, Dealul Furcilor |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Apulum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ciobanu |
Radu |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Drâmbărean |
Matei |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Gligor |
Adrian |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Moga |
Vasile |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Rodean |
Nicolae |
|
Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
|
|
National Arch. Record Site Code |
1026.01
1026.09
1026.04
|
|
Report |
I. Castrul roman Apulum
Cercetarea sistematică a porţii de sud - Porta Principalis Dextra - a castrului Legiunii XIII Gemina, ridicat la începuturile stăpânirii romane în Dacia pe cea de a treia terasă a Mureşului, a intrat cu cel de al patrulea an de investigaţii, menite să ducă, după degajarea integrală a acestui obiectiv unic, la lucrări de consolidare şi restaurare.
A fost pus în evidenţă pilonul central al porţii, relativ bine conservat. S-a stabilit cu precizie lungimea acestuia (5,40 m), grosimea zidurilor in opus quadratum (1,75 m la capetele de nord şi sud, 1,10 m pe restul traiectului), precum şi elevaţia actuală a pilonului (1,10 - 1,20 m) ce delimita cele două intrări.
Aşa cum am avut ocazia să arătăm şi cu alte prilejuri, întreaga suprafaţă a primei fortificaţii de la Alba Iulia a suferit, după încetarea rolului ei strategic, readaptări la condiţiile impuse de noua etapă istorică, fostul castru devenind, aşa cum o dovedesc câteva planuri cartografice medievale prima cetate medievală a oraşului Alba Iulia (sec. XII - XVII). Locul porţii antice şi al altor edificii din interiorul lagărului roman a fost utilizat pentru alte scopuri.
În această idee, săpăturile recente (1997) au constatat că fosta poartă din veacurile II - III a fost blocată cu monumente romane de mari dimensiuni: elemente arhitectonice, monumente sculpturale şi chiar inscripşii provenind fie de pe teritoriul castrului, fie de la una din necropolele romane aflate dincolo de latura sudică a fortificaţiei antice.
Spre această concluzie ne-a condus descoperirea, în poziţie secundară, a unor materiale tegulare dislocate cu siguranţă de la cele două turnuri de flancare (printre tipurile de ştampilă se pot aminti cele cu însemnele LEG XIII G; LEG XII (I) IVLI SER/ENI; LEG XIII GE/AVR MENA (NDER) înşiruite pe două sau trei rânduri şi aplicate retrograd şi ca o noutate printre meşterii officinei militare semnalarea unui subofiţer necunoscut de noi până acum (LEG XIII GEM/AV(R) TESTIUS).
Alături de materialele utilizate la construcţii ar mai fi de menţionat recuperarea din pământul de umplutură din vecinătatea pilonului central al porţii un masiv altar votiv cu inscripţia IOM/SACRUM şi nu în ultimul rând un perete lateral de aedicula, decorat pe ambele feţe cu secvenţe din mitologia greco - romană (Leda, Chloto, etc.).
II. Str. Brânduşei
Au fost executate săpături arheologice de salvare, pentru descărcare de sarcină istorică, a terenului situat pe str. Brânduşei (f. n., fişă cadastrală nr. 28834), aparţinând familiei Ştef Gheorghe.
În acest perimetru urmează să fie construită o locuinţă familială. Perimetrul cercetat cuprinde 2 suprafeţe: una de 14 x 12 m şi cealaltă de 12 x 7 m şi se situează la aproximativ 34 m faţă de axul drumului ce duce spre localitate Pâclişa. Zona construită a fost investigată prin săparea în totalitate a suprafeţei de 14 x 12 m şi executarea unor sondaje în perimetrul celei de a doua suprafeţe.
Cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa unei necropole feudale (sec. X - XI) concretizată în teren prin degajarea a 24 morminte de înhumaţie.
Mormântul 1. adâncime -0,90 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapă acoperită cu calcare şi materiale tegulare romane. Scheletul este întreg; mâna stângă pe lângă corp, mâna dreaptă pe bazin; oase friabile; picioarele întinse; capul căzut spre stânga. Fără inventar.
Mormântul 2. adâncime -0,50 m, înhumat, adult, orientat vest - est. Din schelet se păstrează: cutia craniană, primele opt vertebre şi patru perechi coaste. Fără inventar.
Mormântul 3. adâncime -0,90 m, înhumat, fetiţă, orientat vest - est, groapă acoperită cu pietre. Scheletul este întreg; mâinile sunt pe bazin; picioarele sunt întinse, adunate la nivelul gleznelor (probabil au fost legate); capul căzut spre dreapta şi uşor aplecat spre piept. Inventar: colier de fier, mărgele de sticlă, cinci inele.
Mormântul 4. adâncime -0,70 m, înhumat, adult, orientat vest - est. Scheletul este întreg mâinile sunt aşezate pe bazin; picioarele sunt întinse. Fără inventar.
Mormântul 5. adâncime -0,80 m, înhumat, adult, orientat est - vest, groapă acoperită cu pietre. Scheletul este întreg; mâna dreaptă este pe piept, mâna stângă întinsă pe lângă corp; picioarele sunt uşor adunate spre corp. Urme de cărbune în dreptul femurului de la piciorul drept. Fără inventar.
Mormântul 6. adâncime -1,10 m, înhumat, adult, orientat est - vest. Scheletul este întreg; mâna dreaptă întinsă pe lângă corp, mâna dreaptă aşezată pe lângă corp; picioarele întinse. Inventar: amnar, cremene, cuţitaş aşezate în dreptul palmei de la mâna dreaptă, inel.
Mormântul 7. adâncime -0,60 m, înhumat. Mormântul de faţă constituie un caz special datorită poziţiei scheletului în groapă. Capul mortului, coastele cu primele vertebre sunt orientate vest - est; bazinul şi picioarele sunt orientate haotic. Mortul a fost probabil aruncat în groapă. Inventar: patru inele, vârf de săgeată, cuţitaş de fier.
Mormântul 8. adâncime -0,60 m, înhumat, copil, orientat est - vest. Scheletul este întreg; mîinile întinse pe lângă corp; picioarele întinse; oase friabile. Fără inventar.
Mormântul 9. adâncime -0,80 m, înhumat, adult, orientat est - vest. Scheletul este întreg; mîinile sunt întinse pe lângă corp; capul căzut spre stânga; picioarele întinse. Inventar: vas ceramic. Groapa acoperită cu blocuri de calcar romane.
Mormântul 10. adâncime -0,95 m, înhumat, copil, groapa acoperită cu blocuri de calcar roman. Se păstrează doar craniul. Fără inventar.
Mormântul 11. adâncime -0,70 m, înhumat, copil, groapa acoperită cu fragmente de calcare şi tegule romane. Se păstrează capul şi o parte din coaste; oase friabile. Fără inventar.
Mormântul 12. adâncime -1,10 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită cu blocuri de calcar. Scheletul este întreg; mâinile sunt întinse pe lângă corp; picioarele întinse; capul căzut spre stânga şi adus spre piept. Inventar: două inele, vas ceramic.
Mormântul 13. adâncime -0,90 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită cu o lespede de marmură. Scheletul este întreg; mâinile sunt aşezate pe bazin; picioarele sunt întinse; capul căzut spre dreapta. Inventar: inel, vas ceramic.
Mormântul 14. adâncime -0,90 m, înhumat, copil, groapa acoperită. Se păstrează capul şi fragmente din coaste şi vertebre; oase friabile. Inventar: vas ceramic.
Mormântul 15. adâncime -0,70 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită cu calcare romane. Scheletul este întreg; mâinile sunt aşezate pe bazin; picioarele întinse; capul căzut spre dreapta. Inventar: vas ceramic umplut cu pământ şi coji de ouă.
Mormântul 16. adâncime -1,05 m, înhumat, adult, orientat orientat est - vest. Scheletul este întreg; mâna dreaptă este întinsă pe lângă corp, mâna stângă pe bazin; picioarele întinse; capul căzut spre stânga. Inventar: trei inele, vas ceramic.
Mormântul 17. Săpat în a doua suprafaţă, adâncime -1 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită cu o lespede de calcar. Scheletul este întreg; ambele mâini sunt pe bazin; picioarele întinse. Inventar: trei ouă puse în dreptul labei de la piciorul stâng. Lungimea scheletului este de 2 m.
Mormântul 18. Săpat în a doua suprafaţă, adâncime -1,10 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită cu blocuri de calcar romane. Scheletul este întreg; mâna dreaptă aşezată pe piept, mâna stângă pe pântec; picioarele sunt întinse. Fără inventar.
Mormântul 19. adâncime -0,90 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită. Scheletul este întreg; mâna dreaptă pe lângă corp, mâna stângă pe lângă bazin; picioarele întinse; capul căzut spre dreapta. Urmă de cărbune (probabil de la sicriu). Fără inventar.
Mormântul 20. adâncime -1,05 m, înhumat, adult, orientat vest - est, groapa acoperită cu mai multe rânduri de piatră, tegule, calcare romane. Groapa a fost conturată (căptuşită) cu fragmente de calcar, pietre de râu şi pietre romane. Scheletul este întreg; ambele mâini sunt pe bazin; picioarele sunt întinse. Inventar: două inele.
Mormântul 21. adâncime -0,95 m, înhumat, adult, orientat est - vest, groapa acoperită. Scheletul este întreg; ambele mâini sunt întinse pe lângă corp; picioarele întinse. Inventar: cataramă, 3 inele.
Mormântul 22. adâncime -1 m. Mormântul de faţă prezintă un caz particular fiind alcătuit din două schelete (femeie şi copil), orientate vest - est. Copilul a fost aşezat probabil în braţele femeii. Picioarele femeii sunt întinse, de la genunchi în jos fiind însă deranjate. Inventar: două inele.
Mormântul 23. adâncime -0,65 m, înhumat, copil. Se păstrează doar capul şi fragmente din coaste şi vertebre; oase friabile. Fără inventar.
Mormântul 24. adâncime -1 m, înhumat, adult, orientat est - vest. Scheletul este întreg; mâna dreaptă pe lângă corp, mâna stângă pe lângă bazin, picioarele întinse. Inventar: amuletă din colţ de mistreţ.
Cercetările vor continua având ca scop delimitarea pe teren a întregii necropole.
III. ''Dealul Furcilor''
Au continuat săpăturile arheologice de salvare, pentru descărcare de sarcină istorică, în două puncte.
Primul punct investigat a fost pe proprietatea d-nilor Hariton Pătraşcu şi Aurel Zarafu Nedeluş.
Perimetrul cercetat în această campanie cuprinde o suprafaţă de 20 x 12 m şi se situează la aproximativ 40 m est de monumentul ridicat în memoria răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan; terenurile în chestiune sunt situate la frontul stradal amintit. Dat fiind faptul că cele două terenuri se află unul lângă altul, cercetările arheologice le-au cuprins pe ambele, în cadrul aceleiaşi campanii.
Au fost deschise patru secţiuni de 20 x 2 (S 15); 19 x 2 (S 16); 19 x 2 (S 17) şi 18 x 1 (S 18), o parte a ultimelor două fiind transformată într-o suprafaţă, prin înlăturarea martorului dintre ele.
Cercetările arheologice au pus în lumină câteva aspecte demne de interes, legate de trama stradală a fostului oraş roman ce se întindea în această zonă. În primul rând, a fost identificat precis traseul unei străzi orientată NV-SE probabil un CARDINES - flancată de ziduri aparţinând unor locuinţe situate la frontul stradal. Din păcate, acestea, ca şi cele despre care va fi vorba în continuare, au fost în bună măsură distruse, fie în perioada postromană, prin amenajarea unor bordeie, fie în epoca modernă, prin diverse lucrări agricole. Pe de altă parte, zidurile în chestiune, câte s-au mai păstrat, sunt alcătuite din blocuri de calcar sau gresie, extrem de fragilizate, datorită mediului umed din sol. Câteva ziduri păstrau în elevaţie doar una sau două asize, iar altele fuseseră înlăturate în întregime, în stratigrafie putându-le descifra numai amprenta.
În al doilea rând, cercetările arheologice au pus în lumină o parte dintr-un sector termal, şi el destul de afectat de amenajări ulterioare perioadei romane. Este vorba de un mic complex, construit parţial peste fundaţiile unor ziduri romane anterioare, care conform unei tipologii recente stabilită de Ilse Nielsen - se înscrie în categoria termelor cu încăperi dispuse în şiruri paralele. Una dintre încăperi probabil un CALDARIUM - terminată în absidă fusese decorată cu picturi murale şi stucatură, o parte din fragmentele acestui décor fiind recuperate. Jumătate din încăperea în chestiune, ca şi cea alăturată, fuseseră distruse, putând identifica doar amprenta zidurilor ce le delimitau. Există însă numeroase indicii ce fac posibilă stabilirea planimetriei acestui edificiu. În esenţă este vorba de un tip de terme foarte răspândit în lumea provincială romană de regulă de dimensiuni modeste, şi care se caracterizează prin dispunerea încăperilor încălzite şi neîncălzite, în două şiruri distincte. Asemenea tipuri de terme se mai cunosc în Dacia la Slăveni şi Buridava, de exemplu.
În ceea ce priveşte restul edificiilor descoperite cu acest prilej, s-a pus în evidenţă o locuinţă destul de extinsă ce suprapune parţial sectorultermal amintit, încăperile acesteia fiind pardosite cu plăci neregulate de gresie. Asemenea tip de pardoseală este foarte cunoscut, în special, în zona Dealului Furcilor, la locuinţele de epocă romană deja cercetate până acum aici.
În sfârşit, există un bogat inventar arheologic, alcătuit în special din ceramică, ce completează, imaginea descoperirilor semnalate.
În marea lor majoritate structurile de construcţie descoperite în această zonă au o stare proastă de conservare. O parte din zidurile descoperite aici au fost scoase de-a lungul timpului putându-se surprinde doar amprenta lor în cadrul secţiunilor şi profilele acestora.
Al doilea punct investigat este situat pe proprietatea d-nului Petraş Ion, pe str. Izvorului, f. n., nr. Top. 4. 381/2/1.
Perimetrul cercetat în această zonă cuprinde o suprafaţă de 20 x 7 m şi se situează la aproximativ 100 m sud de monumentul ridicat în memoria răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan, terenul fiind situat la frontul stradal amintit.
Perimetrul construibil de 20 x 7 m a fost investigat prin executarea a două secţiuni S 19 şi S 20 de 20 x 2 m dispuse est - vest.
Cercetarea arheologică a pus în lumină existenţa unui edificiu compus din cel puţin 5 încăperi probabil o casă. Edificiul în chestiune păstra aceiaşi orientare ca şi celelalte construcţii semnalate până acum în zonă. Din păcate o bună parte a zidurilor acestei case fuseseră distruse astfel încât urma lor a putut fi reperată în stratigrafie.
O altă problemă a ridicat-o prezenţa în perimetrul lui S 20 a două gropi, una menajeră ce a prezentat la degajarea ei un bogat material ceramic şi osteologic, cealaltă groapă de dimensiuni mari prezintă o situaţie stratigrafică complexă cu suprapuneri succesive de dărâmături în care au fost identificate câteva fragmente sculpturale şi blocuri de construcţie separate.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
