|
Excavation Year |
2011 |
|
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene;
Early Medieval
|
|
Periods |
Late Bronze Age;
Hallstatt;
La Tène;
Early Medieval Period
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Timiş |
|
Locality |
Giarmata |
|
Commune |
Giarmata |
|
Site |
Baraj |
|
Site Sector |
km 48+120 - 48+250 |
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bârcă |
Vitalie |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cociş |
Sorin Ilie |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Dobos |
Alpár |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu |
Vlad Andrei |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Oprean |
Coriolan Horaţiu |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu |
Adrian |
Site director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
157255.09
|
|
Report |
Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 1
Suprafaţa supusă atenţiei a oferit primele date arheologice concrete încă din primele zile ale cercetării de teren, din etapa de diagnoză efectuată începând cu data de 16 august 2011.
Ca o constatare generală am putut observa că practic suprafaţa ce va fi afectată de proiectul viitoarei autostrăzi pe tronsonul supus diagnozei nu dispune de un nivel arheologic şi cu atât mai puţin de o stratigrafie verticală, complexele identificate pe parcursul cercetării fiind descoperite aproape exclusiv la adâncimi mai mari de 0,50-0,60 m.
Diagnosticul efectuat pentru identificarea şi delimitarea limitelor sitului afectat de proiect a implicat 12 secţiuni pe suprafaţa sitului, fiind identificate şi cercetate 7 complexe arheologice. Complexele arheologice, fără a avea un nivel de cultură aferent, sunt dispuse pe circa 90 metri lungime în axul autostrăzii.
Situl se află amplasat pe o pantă lină, cu dispunere estică pe axa lungă, situată la circa 5 km est de localitatea Giarmata, pe malul canalului de evacuare a barajului de acumulare la dreapta drumului agricol ce leagă localitatea de casa paznicului şi la circa 300 metri sud de dig. Latura estică este marcată de un fost pârîu domol, actualmente canal de evacuare a barajului. Datorită agriculturii intensive practicate pe acest teren nivelul arheologic a fost afectat, practic distrus, la fel şi partea superioară a complexelor identificate.
Pentru cercetarea acestora a fost decapată integral întreaga suprafaţă afectată de proiect a sitului, decapare efectuată cu un utilaj cu cupă de taluz. A rezultat o suprafaţă de 130 x 75 m. În urma identificării complexelor, afectate intr-o măsură mai mare sau mai mică de arăturile adânci specifice zonei, s-a trecut la raşchetarea manuală a zonelor de complex. Aceasta s-a putut efectua în condiţiile unui sol extrem de dur şi a unei perioade de secetă accentuată, doar prin udarea cu apă din abundenţă a zonelor de interes. Această procedură a fost aplicată pe parcursul intregii cercetări, inclusiv în investigarea complexelor, altfel materialul arheologic fiind imposibil de recoltat in starea lui antică de conservare.
Au fost identificate şi cercetate 41 complexe arheologice în perioda octombrie 2011, complexe aparţinând bronzului târziu, celei de-a doua vârste a fierului precum şi un număr mai mare de complexe aparţinând evului mediu timpuriu. Nu a fost identificat un nivel arheologic aferent acestor locuiri, fapt datorat pe de-o parte caracterului superficial al locuirii dar mai ales arăturilor care au erodat treptat stratul arheologic aferent locuirii afectând grav şi partea superioară a complexelor.
Materialul arheologic, aparţine orizontului cronologic al bronzului târziu, cu elemente specifice Cruceni-Belegis (3 gropi menajere), izolat in marginea de sud-vest a fost cercetată o groapă menajeră cu materiale aparţinând momentului timpuriu al culturii Basarabi. Alături de acestea, celei de-a doua vârste a fierului, unui orizont cultural cronologic aparţinând sec. IV-III, unui grup cu elemente materiale celto-dacice îi aparţin 9 locuinţe şi alte patru gropi menajere cu inventare constând din obiecte specifice dar mai ales ceramică lucrată cu mâna asociată câtorva fragmente de ceramică fină, lucrată la roată, de factură celtică.
Următoarea secvenţă cronologică este marcată de complexele aparţinând sec. VIII-X, cu locuinţe de mari dimensiuni cu cuptoare „pietrar", 10 la număr la care se adaugă şi o groapă menajeră.
Alte 11 gropi prin conţinut şi formă nu au putut fi atribuite cronologic uneia sau alteia din secvenţele identificate in sit.
Mai adăugăm şi două şanţuri contemporane ce traversează oblic zona noastră de interes, şanţuri ce marchează amprenta unor foste conducte de irigaţie contemporane.
Punctul respectiv a fost inedit din punct de vedere arheologic, până la data începerii lucrărilor pe tronsonul autostrăzii Timişoara-Lugoj.
La cercetare au participat 24 de absolvenţi şi masteranzi in arheologie.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
