|
Excavation Year |
2011 |
|
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene;
Early Medieval;
Modern
|
|
Periods |
Late Bronze Age;
Hallstatt;
La Tène;
Early Medieval Period
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Timiş |
|
Locality |
Giarmata |
|
Commune |
Giarmata |
|
Site |
Canal irigaţie |
|
Site Sector |
km 50+140 - 50+310 |
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bârcă |
Vitalie |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cociş |
Sorin Ilie |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Dobos |
Alpár |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Lăzărescu |
Vlad Andrei |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Oprean |
Coriolan Horaţiu |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu |
Adrian |
Site director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
157255.08
|
|
Report |
Autostrada Timişoara-Lugoj, lot 1
Suprafaţa supusă atenţiei a oferit primele date arheologice concrete încă din primele zile ale cercetării de teren, din etapa de diagnoză efectuată începând cu data de 16 august 2011.
Ca o constatare generală am putut observa că practic suprafaţa ce va fi afectată de proiectul viitoarei autostrăzii pe tronsonul supus diagnozei nu dispune de un nivel arheologic, pe parcursul diagnozei fiind identificate doar urme sporadice de chirpici, diseminate in unele din secţiunile de control. A fost identificat insa un presupus „şanţ" ce a fost atribuit iniţial celui de-al treilea „val roman" ce traversează tronsonul ce constituie obiectul prezentului raport. Ca o concluzie primară am estimat că urmele vagi de pigment ar putea proveni din palisada valului care a fost purtată prin arături succesive.
La elaborarea diagnosticului pentru delimitarea limitelor sitului afectat de proiect au fost practicate 10 secţiuni, fiind identificat doar „şanţul" deja menţionat, ce părea că traversează oblic pe direcţia nord-vest, sud-est tronsonul. Datorită dimensiunilor mari nu s-a intrat in cercetarea acestuia in faza de diagnostic, „complexul" fiind decapat într-o casetă de 5 x 8 m şi conturat în grund.
Pentru cercetarea acestuia s-a practicat o decapare în suprafaţă pornind pe ductul şi direcţia indicată de şanţ. Iniţial pentru identificarea orientării acestuia, precum şi pentru verificarea urmelor de chirpic descoperite în grundul secţiunilor de diagnostic am practicat decaparea mecanică a două secţiuni pe latura de nord şi respectiv sud ale limitelor proiectului, secţiuni cu dimensiunile de 2,5 X 50 m. Acestea ulterior au fost incluse în suprafaţa decapată. „Şanţul", care in mod firesc odată identificat pe limita de nord ar fi trebuit să traversese axul proiectului de autostradă nu a mai fost surprins pe latura de sud. În aceste condiţii am continuat cu conturarea acestuia urmând ductul „complexului".
Deoarece în apropierea acestuia a fost identificat un complex de locuire modern datat cu monedă la inceputul sec. XVIII suprafaţa a fost extinsă în lungul axului pe întreaga ampriză a proiectului. Cu această ocazie au apărut un număr relativ mic de complexe arheologice aparţinând mai multor orizonturi cultural cronologice.
Cercetarea acestora a fost practicată în suprafaţă decapată cu un excavator cu cupă de taluz, fiind decapată integral zona din apropierea albiei pârâului antic precum şi o suprafaţă de control suplimentară cu o lungime de 30 m spre est (direcţia spre Remetea Mare) şi de lăţimea amprizei proiectului, în vederea stabilirii limitelor de extensie a sitului pe această direcţie. De asemenea, pe latura dreaptă a canalului contemporan de irigaţie aflat in imediata vecinătate a fost practicată între şanţurile de diagnostic o secţiune cu dimensiunile de 2,5 x 30 m şi adâncimea de pâna la 0,70 m cu scopul de a verifica dacă cumva la diagnostic nu au fost pierdute cumva complexe pe aceasă direcţie.
În urma identificării complexelor, afectate intr-o măsură mai mare sau mai mică de arăturile adânci spefice zonei, s-a trecut la raşchetarea manuală a zonelor de complex. Aceasta s-a putut efectua în condiţiile unui sol extrem de dur şi a unei perioade de secetă accentuată, doar prin udarea cu apă din abundenţă a zonelor de interes. Această procedură a fost aplicată pe parcursul intregii cercetări, inclusiv în investigarea complexelor, altfel materialul arhologic fiind imposibil de recoltat in starea lui antică de conservare.
Au fost identificate şi cercetate 13 complexe arheologice în perioada octombrie 2011, complexe aparţinând etapelor timpurii ale primie vârste a fierului (două gropi menajere şi o locuinţă), celei de-a doua vârste a fierului (o groapă menajeră şi două locuinţe) precum şi un complex modern de locuire, practic un bordei datat la începutl sec. XVIII. La acestea se adaugă un număr de 5 gropi fără inventar şi prin urmare imposibil de datat, precum şi o vatră de suprafaţă. Nu a fost identificat un nivel arheologic aferent acestor locuiri, fapt datorat pe de-o parte caracterului superficial al locuirii dar mai ales arăturilor care au erodat treptat stratul nivelul arheologic aferent locuirii afectând grav şi partea superioară a complexelor.
Materialul arheologic recoltat aparţine orizontului cronologic al primei vârste a fierului respectiv orizontului Gornea-Kalakaca, cu elemente specifice de decor. Alături de acestea, celei de-a doua vârste a fierului, unui orizont cultural cronologic aparţinând sec. IV-III, unui grup cu elemente materiale celto-dacice îi aparţin descoperiri specifice din care menţionăm podoabe de sticlă şi bronz.
Următoarea secvenţă cronologică este marcată de complexul modern aparţinând sec. XVIII, practic o locuinţă semiadâncită modestă, datată cu monedă de la împăratul Josef al II-lea.
Mai adăugăm şi meandrul antic ce în mijlocul suprafeţei decapate face o întoarecere, un cot dinspre direcţiea nord-sud spre vest şi practic intră într-o zonă de mlaştină identificată la decapare şi marcată în grund printr-o argilă gri, compactă.
Punctul respectiv a fost inedit din punct de vedere arheologic, până la data începerii lucrărilor pe tronsonul autostrăzii Timişoara-Lugoj.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
