|
Excavation Year |
2012 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period;
Late Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Citadel;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Cap Dolojman |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Orgame/Argamum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Costea |
Sorin |
|
Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Honcu |
Ştefan |
|
Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Iacob |
Mihaela |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mocanu |
Marian |
|
Universitatea Dunării de Jos, Galaţi |
| Nuţu |
George |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Paraschiv |
Eugen Dorel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Rusu |
Vera |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Stan |
Diana |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Topoleanu |
Florin George |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Turică |
Ciprian |
|
|
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
|
|
Report |
Sectorul Extra muros
S 10
În anul 2012, obiectivul prioritar al cercetării noastre l-a constituit stabilirea planimetriei edificiului surprins în S 9 în campaniile anterioare. Pentru aceasta, a fost trasată o nouă secţiune (S 10), orientată E – V, plasată la 1 m S de S 9, fiind orientată la capătul de est al acesteia din urmă. S 10 are dimensiunile de 16 x 4 m, fiind împărţită în patru carouri de 4 x 4 m, care, la rândul lor sunt împărţite în câte 4 carouri de 2 x 2 m.
Zidul de N fusese surprins, aproape în totalitate, în campaniile anterioare, în S 9.
Zidul de E a apărut la adâncimea de 0,20 m în profilul de N al S 10 (la 3,06 m V de colţul de NE al acesteia), respectiv la 0,12 m în cel de S (la 3,38 m V de colţul de SE al secţiunii). Grosimea acestuia e de 0,70 – 0,72 m.
Zidul de V a fost surprins la adâncimea de 0,75 m în profilul de N al S 10 (la 5,10 m E de colţul de NV al acesteia), respectiv la 0,40 m în cel de S (la 4,70 m E de colţul de SV al secţiunii). Acesta are grosimea de 0,68 – 0,70 m, fiindu-i surprinsă doar fundaţia. Chiar la nivelul părţii superioare a ceea ce se păstrează din fundaţie, lângă aceasta, a fost descoperit un urcior „cu disc” aproape complet (lipseşte doar toarta), datat în sec. II – III p.Chr.
Zidul de E e dispus, cu aproximaţie, pe centrul unui ring circular din pietre, ce încadrează un mormânt elenistic; a fost surprinsă doar porţiunea de la V de zid a acestuia. Ringul apare la adâncimea de 0,65 m, fiind, probabil, demontat parţial de cu prilejul amenajării nivelului de călare în interiorul edificiului. Diametrul interior al ringului e de cca. 4 m, iar grosimea maximă a pietrelor ce-l formează e de cca. 0,65 m. La V de ring, în jumătatea de N a secţiunii, pe o lungime de cca. 3 m, au fost descoperite mai multe pietre de mari dimensiuni ce au format mantaua movilei.
La E de zidul edificiului au fost două vârfuri de săgeţi cu trei muchii, ce ar putea să aparţină inventarului mormântului, acestea fiind scoase din context cu prilejul săpării fundaţiilor pentru edificiu. La V de zidul edificiului, chiar la exteriorul ringului a fost descoperit un vârf de săgeată cu două muchii şi cu spin, ce a făcut, probabil, de asemenea parte din inventarul mormântului. La 1 – 1,5 m V de zid, pe pietrele ce formează mantaua, a apărut o amforă de Thassos spartă şi alte câteva fragmente ceramice de epocă elenistică.
Tot din inventarului mormântului ar putea face parte cel puţin unele din numeroasele monede histriene „cu roata cu patru spiţe” descoperite pe toată suprafaţa secţiunii.
În colţul de NV al secţiunii, la adâncimea de 0,70 m faţă de actualul nivel de călcare, au apărut mai multe pietre fasonate de mari dimensiuni, dispuse pe trei laturi (N, E şi S) ce marchează un mormânt romano-bizantin (M 2/2012), orientat V – E. Dimensiunile mormântului, pe interior sunt de peste 1,60 m (latura V – E, surprinsă parţial) respectiv 0,72 m (latura N – S). „Cista” are grosimea de 0,60 – 0,70 m.
Deşi straturile arheologice sunt puternic bulversate (chiar div vegetal apărând monede histriene „cu roata cu patru spiţe”, ceramică attică cu firnis negru, amfore elenistice), putem reconstitui succesiunea stratigrafică astfel:
- tumul elenistic;
- nivel de călcare datat în sec. II – III p.Chr. (căruia-i corespunde ulciorul amintit, numeroase farfurii pontice fragmentare, vase de bucătărie şi amfore – în special heracleene Šelov C şi egeene Kapitän II);
- nivel de locuire datat în sec. IV (corespunzător edificiului, datat cu numeroase monede, încadrate până la domnia lui Valens, veselă de bucătărie, amfore LR 1 timpurii, LR 2, Kuzmanov 15 etc.);
- morminte datate după al treilea sfert al sec. IV.
S 9
În S 9 am continuat săpătura până la adâncimea maximă de 1 m. A fost surprins colţul de NE al edificiului, puternic afectat de intervenţiile ulterioare, până la adâncimea de 0,80 m faţă de actualul nivel de călcare. Chiar la E de zid, în profilul de S al secţiunii, la adâncimea de 0,78 m, a apărut un mormânt marcat de un rând de pietre cu lăţimea de 0,15 – 0,20 m. Mormântul (M 3/2010) este orientat perfect V – E. Lungimea acestuia e de 1,98 m la exterior (cu tot cu pietre), respectiv 1,60 m la interior, iar lăţimea a fost surprinsă pe 0,40, respectiv 0,20 m.
În colţul de NE al secţiunii, sub un mormânt cercetat în campaniile anterioare, a apărut un altul, orientat, de asemenea V – E, la adâncimea de 0,85 m. Mormântul (M 4/2012) e marcat de trei dale masive de calcar cu dimensiunile de cca. 50 x 40 x 8 cm, dispuse înclinat, pe latura de S a acestuia. La „îmbinarea dalelor a apărut câte un capac de dolium, unul din calcar iar altul din ceramică; acesta din urmă prezenta un buton tronconic. Diametrul capacului din ceramică e de 53 cm. Mormântul a fost surprins pe o lungime de 1,66 m; acesta intră în profilul de E al secţiunii.
La N şi NE de colţul edificiului, la adâncimea de 0,92 m faţă de profilul de N, a apărut un nivel cu numeroase ţigle, olane şi numeroase fragmente ceramice datate în sec. II – II (castroane, amforă Dressel 24 etc.), la care se adaugă un pumnal din fier.
S 8
În S 8 am continuat, de asemenea, săpătura până la adâncimea maximă de 1 m. În colţul de NV al edificiului, pe interior, la adâncimea de 0,85 m faţă de actualul nivel de călcare, a apărut un mormânt de copil (M 5 / 2012), orientat tot V – E, marcat de dale din calcar dispuse pe cant, pe toate laturile; acesta a afectat latura de V a zidului edificiului. Dimensiunile exterioare ale mormântului sunt de 0,90 x 0,45 m, iar cele exterioare de 0,75 x 0,32 m.
S 11
La 1 m S de S 10 am trasat o altă secţiune, S 11, pentru conturarea laturii de S a edificiului. Aceasta a apărut la mijlocul secţiunii. Pe lângă numeroase descoperiri de ceramică şi monede datate în sec. IV, remarcăm o fibulă digitată, apărută în stratul vegetal.
Sectorul Extra muros II
La cca. 200 m V de sectorul Extra muros (mai exact de zona secţiunilor S 3 – S 5) se găseşte o mare aglomerare de pietre. În zona cu concentraţie maximă a fost trasată o secţiune de 20 x 2 m, orientată E – V.
Imediat sub stratul vegetal, cu o grosime de 0,20 m în zona de E a secţiunii şi de 0,40 m în cea de V, a apărut un strat de dărâmătură, mai compactă în zona de mijloc; aici aceasta are grosimea de 0,25 m. La cca 6 – 7 m V de capătul de E al secţiunii au apărut câteva pietre cu dimensiunile de 40 x 25 – 30 cm, ce par să facă parte dintr-un pavaj. La nivelul corespunzător pavajului, la V de acesta, am surprins un nivel de călcare cu numeroase fragmente ceramice datate în sec. IV – V (amfore LR 1, LR 2, Kuzmanov 15, oale, capace) şi trei monede din sec. IV. Săpătura s-a realizat până la steril, care a apărut la 0,65 m.
La sud de secţiune a fost descoperită o râşniţă.
La cca 50 m S de capătul de V al secţiunii se găseşte un mic sondaj, mai vechi (realizat de M. Coja?). Din pământul scos din această săpătură au fost recuperate câteva fragmente ceramice romane târzii şi două monede datate în sec. IV.
Punctul „La fântână”
La cca. 80 – 100 m S de casa paznicului şi la 15 m N de drumul ce duce la lacul Razelm, în anii trecuţi s-a realizat o casetă de 3 x 3 m, ce urma să aibă rol de groapă menajeră. După stratul vegetal, gros de cca. 0,50 m, a apărut un strat masiv de dărâmătură din pietre şi olane, care suprapune un nivel data cu ceramică romană târzie şi o monedă datată în sec. IV. Anul acesta, la curăţarea săpăturii, a apărut o altă monedă din aceeaşi perioadă şi un opaiţ fragmentar.
La adâncimea de 0,90 – 1 m a apărut o fântână realizată din blocuri masive, fasonate, de calcar. Fântâna are formă dreptunghiulară, dimensiunile interioare ale acesteia fiind de 0,64 x 0,52 m. În zona respectivă, pânza freatică e foarte aproape.
Conservare primară, Secţiunile 3 – 5
În această campanie a fost restaurat aproape integral edificiul situat în partea de N a secţiunilor amintite, edificiu cu cel puţin trei faze de funcţionare. Cu prilejul curăţării zonei în vederea restaurării, au fost descoperite câteva zeci de monede (cinci sau şase dintre acestea făcând parte dintr-un mic depozit), inele, catarame, fragmente ceramice etc.
Am constatat că unul dintre ziduri (cel de S al primei încăperi din S 5) fusese afectat de un mormânt (M 1/2012). Groapa nu a fost observată în campaniile anterioare. Scheletul a apărut la adâncimea cuprinsă între 60 cm (craniul) şi 75 cm (oasele membrelor inferioare), adâncime luată de la înălţimea maximă la care se mai păstra zidul. Mormântul este orientat V – E. Scheletul a fost surprins întins pe spate, cu mâna stângă pe bazin (oasele mâinii drepte n-au fost găsite). Craniul şi toracele erau uşor înclinate spre dreapta, datorită faptului că, săpătura în zid fiind dificilă, groapa a fost puţin mai scurtă decât defunctul, acesta fiind „înghesuit”. Starea de conservare a oaselor e precară. Lungimea scheletului e de 120 cm, ţinând cont şi de înclinarea părţii superioare a acestuia. Ca inventar, mormântul prezenta o cataramă din fier.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
