|
Excavation Year |
2012 |
|
Epoch |
Neolithic;
Hallstatt;
Free Dacians;
Modern
|
|
Periods |
Neolithic;
Early Neolithic;
Eneolithic;
Late Eneolithic;
Hallstatt;
Early Hallstatt;
Modern Age
|
|
Site Category |
Water Supply and Drainage;
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Open settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Alba |
|
Locality |
Oarda |
|
Commune |
Alba Iulia |
|
Site |
Vărăria |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Anghel |
Călin |
|
|
| Borşan |
Tudor |
|
|
| Ciută |
Beatrice |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Ciută |
Marius Mihai |
Site director |
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Luca |
Sabin Adrian |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Poienaru |
Paul |
|
|
| Suciu |
Cosmin Ioan |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Totoianu |
Radu |
|
Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş |
|
|
National Arch. Record Site Code |
1053.02
|
|
Report |
Cercetarea arheologică sistematică s-a desfăşurat în perioada 17. 09 – 7. 10. 2012, în baza Autorizaţiei de cercetare arheologică sistematică, cu nr. 55, emisă la data de 07.07.2012 de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. Cercetarea arheologică face parte dintr-un proiect amplu, început în anul 2009 şi întrerupt în 2011 - din motive independente de preocupările cercetării ştiinţifice, pe care le-am expus pe larg în raportul din anul 20101 - şi reluat în anul 2012, sub o nouă formulă, aceea cu Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş, în poziţia instituţiei organizatoare a cercetării arheologice2.
Lipsa fondurilor, timpul scurt rămas pentru cercetare (datorat primirii târzii a autorizaţiei, după data de 4 septembrie 2012!), începutul anului universitar, au fost factorii care au limitat amploarea cercetării proiectate pentru campania 2012, astfel că obiectivul acestui an a fost unul proporţional, rezumat la deschiderea unei suprafeţe de 10 x 10 m. respectiv săparea manuală, integrală a stratului de sol afectat (deranjat) de lucrările agricole, până la o adâncime de cca. 0,50-0,60 m, în scopul recuperării integrale a materialelor ceramice preistorice, amestecate de plug, astfel încât, în campania viitoare cercetarea să fie reluată direct din nivelul nederanjat corespunzând locuirii Vinca B1, caracterizat prin prezenţa locuinţelor de mari dimensiuni, pe pat de piatră de râu. Această strategie de abordare avea menirea de a elimina riscul de a pierde materiale arheologice, fie chiar lipsite de context. Această decizie a fost luată şi deoarece situl de la Limba-Oarda de Jos a oferit în mod constant la cercetarea de suprafaţă materiale arheologice deosebit de importante (piese de plastică neolitică, antropomorfă şi zoomorfă, unelte litice cioplite şi/sau şlefuite, piese IMDA, fragmente de râşniţe etc.
Suprafaţa XVI/2010, deschisă anterior în sectorul Bordane3, nu a putut fi continuată în această campanie datorită culturii de porumb care nu a fost recoltată de proprietar până la începerea săpăturii. Ca atare, sectorul abordat şi cercetat a fost cel cunoscut sub numele Vărăria (sector situat între Vărar, la est şi Bordane la vest, delimitat la sud de DJ 107C iar la nord de fruntea terasei dinspre Mureş). Acesta a mai fost abordat prin sondaje de informare şi control stratigrafic în cadrul campaniilor 19964, 19975, 19986 şi 20017. A fost identificat proprietarul terenului corespunzând sectorului Vărăria, în persoana d-lui Florin Dreghici8, domiciliat în Oarda de Jos (jud. Alba), care, extrem de amabil, şi-a dat acordul pentru efectuarea de cercetări arheologice pe terenul său.
În prima fază a fost efectuată activitatea de identificare a sistemelor de referinţă topografică din cadrul sitului, implementate cu ocazia efectuării ridicării topografice recente, în sistem Stereo 70, respectiv de identificare a sistemului de caroiere (grid) a sectorului/sitului.
ţinând cont de complexitatea şi natura lucrărilor arheologice care urmează a fi efectuate, suprafaţa arheologică de cercetare a fost proiectată în funcţie de gridul arheo-geofizic a cărui dispunere a fost deja stabilită. Dispunerea sa pe suprafaţa de interes arheologic a fost stabilită împreună cu topograful specialist9. S-a ales soluţia optimă atât din punct de vedere al cercetării potenţialului arheologic din zonă cat şi a materializării în teren a secţiunilor arheologice. S-a optat pentru zona aflată la est de unităţile de cercetare practicate în acest sector în anii 1998 şi 2001, în care s-a relevat o secvenţă stratigrafică şi culturală extrem de bogată şi complexă, care debutează cu locuirile sporadice ale fazei incipiente ale neoliticului timpuriu (Precriş), continuînd cu o locuire intensă Starčevo-Cris (IIIB), apoi cu locuiri Vinciene timpurii (Vinča A2-A3, A3. B1), în stratul deranjat de culturile agricole fiind surprinse materiale aparţinând eneoliticului târziu (cultura Coţofeni), epociii fierului (Halstatt – cultura Gava) precum şi materiale moderne. A fost trasată suprafaţa SXVII/20102, de 10 x 10 m corespunzând caroului din grid care se învecinează, la vest, direct cu extremitatea secţiunii XI/1998.
Colţurile secţiunilor arheologice de sondaj au fost fixate pot fi materializate în teren atât prin metoda trasării coordonatelor absolute cu ajutorul programului de trasare al staţiei totale cât şi prin metoda aliniamentelor, folosind ca bază de plecare oricare dintre laturile pătratului format. Ca măsură de siguranţă, fiecare punct de colţ al suprafeţei a fost fixat şi prin poziţionare satelitară, în acest scop fiind utilizat GPS-ul profesional Garmin Vista Etrex.
În funcţie de rezultatul cercetărilor arheologice preliminare, în zonele de interes se pot dezvolta secţiuni/suprafeţe de cercetare de diferite dimensiuni, plecând de la una dintre secţiunile de sondaj aflata în zonă. Materializarea colţurilor noilor secţiuni se poate face atât cu ruleta, cat şi cu staţia totală, folosind ca bază de plecare una din laturile lungi ale secţiunii existente.
Cum era de aşteptat, primul nivel de săpare - mai corect spus cel de îndepărtare a stratului superior de arătură - a dus la recuperarea unui material ceramic relativ bogat, atât preistoric, cât şi modern. A fost făcută selecţia materialelor, fiind reţinute doar fragmentele ceramice cu decor, buzele şi fundurile de vase sau acele elemente care prezentau relevanţă din perspectiva interpretării cultural-istorice, piesele litice cioplite şi şlefuite precum şi resturile faunistice. Dintre materialele selectate ca urmare a semnificaţiei lor istorice, remarcăm fragmentele ceramice decorate cu banda incizat punctată, fragmente decorate cu barbotină organizată, ceramică blacktopped, piese litice cioplite din silex şi obsidian, fragmente de râşniţe, resturi faunistice etc. aparţinând locuirii Vinča timpurii, dar şi fragmente ceramice aparţinând culturii Gava (cu decor canelat), Coţofeni, şi chiar epocii romane (un fragment de toartă). Printre materialele care nu au fost reţinute (şi care, în mod firesc, au fost abandonate!), s-au remarcat inclusiv ceramică modernă smălţuită, fragmente metalice provenind de la utilajele agricole dar şi fragmente ceramice preistorice fără relevanţă funcţională sau istorică.
Cel de-al doilea nivel de săpare, ultimul din această campanie, s-a remarcat prin duritatea extremă a pământului, consecinţă a celor doi ani de secetă. Dacă în campaniile anilor 1996, 1997, 1998, 2001 solul din acest sector s-a remarcat printr-o săpare deosebit de uşoară, în acest an consistenţa s-a dovedit a fi un impediment în efectuarea săpăturii manuale. Şi acest nivel s-a caracterizat prin prezenţa materialelor arheologice amestecate de lucrările agricole, doar în unele locuri, unde s-a atins stratul nederanjat, fiind relevate aglomerări mai compacte de materiale ceramice, fragmente de râşniţe şi resturi compacte de chirpici ars. Şi în acest caz s-a procedat la o selecţíe a materialelor, iar în zonele amintite mai sus, unde s-a atins stratul arheologic nederanjat, s-a procedat la colectarea integrală a materialelor. Constatăm aceeaşi prezenţă, majoritară de această dată, a materialului specific locuirii neolitice: fragmentele ceramice decorate cu bandă incizat punctată (cu diferite dimensiuni şi dispuneri variate), fragmente decorate cu barbotină organizată, ceramică decorată cu incizii şi cu pliseuri, toarte perforate, butoni, piese litice cioplite din silex şi obsidian, fragmente de râşniţe fragmente de topoare şlefuite, piese de podoabă, chirpici ars etc.. Atrage atenţia fragmentul de buză de vas neolitic, rotunjită prin şlefuire şi perforată central, aparţinând probabil unei amulete, sau unui colier (brăţară) (fig. 7/5).
La atingerea adâncimii de 0,50-0,60 m, cercetarea a fost oprită, conform obiectivului iniţial, fiind întinsă folie din material plastic pentru uşoara delimitare a stratului deja săpat, procedându-se la astuparea unităţii de cercetare10, în vederea conservării ei pentru continuarea cercetărilor în campania anului 2013.
Materialele arheologice rezultate în urma săpăturii au fost depuse, conform Protocolului de colaborare invocat la începutul raportului de faţă, la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş, urmând ca ele să fie prelucrate în vederea publicării şi valorificării lor muzeale.
În continuare se află în derulare demersurile pentru redactarea monografiei arheologice dedicate rezultatelor celor 7 campanii arheologice anterioare (din anii 1995-2001), care, putem preciza că se află în faza finală şi va vedea lumina tiparului în viitorul foarte apropiat.
În tradiţia deja binecunoscută şi în acest an am beneficiat de sprijinul neprecupeţit din partea conducerii Direcţiei pentru Cultură Alba, care, cu ocazia vizitei de lucru efectuate pe situl arheologic, a insistat asupra respectării neabătute în cadrul şantierului a principiilor ştiinţifice cuprinse în Standardele şi Procedurile din Arheologia Românească, a atenţionat asupra necesităţii înştiinţării personale cu privire la luna şi ziua începerii săpăturii arheologice dar şi a încheierii acesteia, asupra necesităţii irefutabile a afişării unei table indicatoare cu privire la şantierul arheologic, precum şi, nu în ultimul rând, asupra evitării pericolului abandonării materialelor arheologice pe marginea săpăturii... Am avut astfel ocazia să rememorăm ABC-ul arheologiei ştiinţifice moderne, bazată exclusiv pe principii deontologice şi morale, desfăşurate în baza unei autorizaţii de cercetare arheologică, de această dată!10
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
1. Ciută Marius-Mihai, Cosmin Suciu, Sabin Adrian Luca, Beatrice Ciută, Călin şuteu, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), CCA 2011, p. 77-78.
2. Conform Protocolului de colaborare semnat între această instituţie şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu (24-29. 02. 2012).
3. Ciută Marius-Mihai, Cosmin Suciu, Sabin Adrian Luca, Beatrice Ciută, Călin şuteu, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), CCA 2011, p. 77-78‚
4. Iuliu Paul, Ciută Marius-Mihai et alii, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), CCA 1997, p. 2-3.
5. I. Paul, M-M Ciută et alii, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), CCA 1998, . 41-42.
6. I. Paul, M-M Ciută et alii, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), CCA 1999, p. 113-115.
7. I. Paul, M-M. Ciută, C. Florescu, P. Mazăre, M. Gligor, B. Daisa, M. Breazu, C. Şuteu, CCA 2002, p. 517-518, http://archweb.cimec.ro.
8. Dacă la nivelul anilor 90 şi în 2001 terenul corespunzând sectorului Vărăria s-a aflat în posesia Parohiei Ortodoxe din Oarda de Jos, odată cu recentele puneri în proprietate, acesta a revenit în proprietatea d-lui Dreghici Florin.
9. Ing. dr. Tudor Borşan, din cadrul Univ. Alba Iulia
10. Mulţumim pe această cale Primăriei comunei Ciugud, în mod special domnului Primar Gheorghe Damian, care ne-a sprijinit substanţial la operaţiunile acoperirii mecanizate a suprafeţei, dar şi pentru sprijinul real, constant în ultimii 10 ani, acordat cu ocazia desfăşurării tuturor cercetărilor arheologice în arealul comunei Ciugud.
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
