|
Excavation Year |
1997 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Zona sacră, Bazilica episcopală |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Histria |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Alexandrescu |
Petre |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Avram |
Alexandru |
Sector director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băjenaru |
Constantin |
|
Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa |
| Bâltâc |
Adela |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Bîrzescu |
Iulian |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Bounegru |
Octavian Nicolae |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Marcu |
Mihaela |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Muşeţeanu |
Crişan |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Panaite |
Adriana |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Suceveanu |
Alexandru |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Zimmermann |
Konrad |
|
Universität Rostock,Germany |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
I. Sector Zona sacră (T)
În continuarea campaniei din 1996, în august 1997 s-a dezvelit în întregime o bazilică databilă în sec. V p. Chr. adosată zidului de incintă post-gotic pe latura sa estică. Drept urmare, s-a degajat pe o porţiune de cca. 10 m un tronson din fundaţia zidului de incintă. S-a constatat că, spre deosebire de porţiunea cercetată în anii trecuţi, în afară de temelie, zidul mai păstrează pe alocuri şi urme din elevaţia paramentului interior. Bazilica, din care nu se mai păstrează decât fundaţia (şi doar într-o mică porţiune un fragment din elevaţie, cu urme de tencuială) este orientată SSE-NNV, prezintă o formă alungită şi este compusă din două încăperi (despărţite între ele de un zid transversal) şi un altar absidat. Nivelul de călcare al acestui edificiu suprapune o umplutură rezultată dintr-o nivelare efectuată probabil chiar în ajunul ridicării bazilicii. Sub această umplutură se observă deja trei monumente de mici dimensiuni (baze votive?) datând, foarte probabil, din perioada târzie de funcţionare a zonei sacre greceşti. Judecând după alinierea acestora în funcţie de bazele votive deja cunoscute din săpăturile vechi şi după orientarea unei străzi amenajate în epoca elenistică târzie, surprinse parţial în campaniile trecute, noile monumente par să se integreze unei alei de acces spre zona sacră dinspre sud (via sacra?). În campania viitoare urmează să adâncim săpătura până la nivelul căruia îi aparţin monumentele nou descoperite. De remarcat, că între nivelul de epocă elenistică târzie al zonei sacre şi momentul de construcţie al bazilicii din sec. V p. Chr. straturile arheologice au fost total deranjate de intervenţii succesive; nu au putut fi identificate decât două umpluturi conţinând material amestecat.
O altă realizare a campaniei din 1997 a fost executarea unei secţiuni (?/1997) în suprafaţa A7 care a prelungit secţiunea N-S ?/1993 până in interiorul "marii depresiuni" (adâncitura naturală a stâncii de şist din dreptul laturii de est a templului Afroditei). În această secţiune s-au descoperit două fragmente dintr-un trapezophoros de marmură, care se adaugă fragmentelor descoperite în aceeaşi zonă în 1974 şi 1994. Graţie noilor descoperiri, se poate reconstitui complet un trapezophoros databil în epoca elenistică, reprezentând, fără îndoială, perechea celui semnalat şi ilustrat odinioară de Vasile Pârvan (aflat astăzi în muzeul din Varna).
II. Sector Bazilica episcopală
În această campanie s-au epuizat casetele K11-13 şi s-a început caseta J13. Săpăturile au dus la identificarea atrium-ului bazilicii episcopale (sec. VI p. Chr.), în mijlocul căruia se afla un portic pavat cu dale de calcar. În exteriorul porticului s-au identificat toate cele patru niveluri surprinse în săpăturile de până acum şi anume: IV A (prima parte a sec. VI p. Chr. - momentul de construcţie a bazilicii), IV B (a doua parte a sec. VI p. Chr. - momentul de reparaţie a bazilicii), V A (sfârşitul sec. VI - începutul sec. VII p. Chr. - momentul dezafectării parţiale a bazilicii), V B (sec. VII p. Chr. - ultimul nivel de locuire la Histria).
De remarcat faptul că nivelul atrium-ului (inclusiv porticul) se află cu circa 0,30 m mai jos decât cel al narthex-ului, dar şi decât cel al străzii de la vest, cel puţin în partea ei sudică, ceea ce implică existenţa unor trepte dinspre stradă spre atrium, dar şi dinspre atrium spre narthex.
Unul din pilaştrii porticului poartă, pe partea sa superioară, o inscripţie din vremea lui Antoninus Pius, ridicată de un veteran - cu nume tracic - din ala I Flavia Gaetulorum, databilă după numele consulilor în 152 p. Chr.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
