Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Corabia | County: Olt | Site: Sucidava - Celei | Excavation Year: 2013

Excavation Year   2013 Epoch Bronze Age; Hallstatt; Latene; Late Roman (4th - 7th cent.); Late Medieval Periods Early Bronze Age; Hallstatt; La Tène; Roman-Byzantine Period; Medieval Age Site Category Defence; Domestic Site Types Fortified settlement; Citadel Map it   Find it on the Romanian map County / District  Olt Locality   Corabia Commune   or. Corabia Site  Sucidava - Celei Site Sector Site name   Sucidava Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Amon Lucian Universitatea Craiova Cojoc Mirela Muzeul de Arheologie și Etnografie Corabia Gheorghe Petre Site director Universitatea Craiova Stoica Onoriu Societatea Numismatică Română Vasiliţă Ştefan Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti National Arch. Record Site Code 125551.01 Report Campania din anul 2013 de la Sucidava, a avut loc în perioada 8-19 iulie, în arealul cetăţii romano-bizantine, a fost executată fără finanţare, cu ajutorul studenţilor Universităţii din Craiova şi sprijinul Primăriei oraşului Corabia. Săpăturile au fost localizate în două sectoare: primul este situat în zona centrală din interiorul fortificaţiei romano-bizantine, delimitată spre vest de clădirea cu hipocaust, la nord de bazilica paleocreştină, iar la sud de horreum şi fântâna „secretă”; al doilea este situat extra muros , în apropierea colţului sud-vestic al cetăţii. În primul sector, obiectivul urmărit a vizat continuarea investigării a patru, din cele 18 casete deschise aici anterior, mai precis a casetelor C8, C9, C17 şi C18, situate la extremitatea nordică a sectorului. Aici, cu ocazia campaniilor precedente, în casetele C9 şi C18 au fost identificate amenajări (un pavaj şi un jgheab pentru drenarea apei) din sec. VI d.Hr., în caseta C9 temeliile şi o parte din suprastructura zidurilor de piatră ale unei construcţii din sec. IV d.Hr., iar în caseta C8 urmele podelei unei locuinţe databilă în perioada sfârşitului sec. III - debutul sec. IV d.Hr. Sub nivelul zidurilor din caseta C9 au fost surprinse parţial o serie de elemente (printre care o vatră de cult cu decor) de factură geto-dacă. Cu prilejul actualei campanii, la adâncimi care oscilează în funcţie de aspectul nivelului actual de călcare, în jurul valorii de -2,00 m, au fost identificate noi elemente care aparţin aceluiaşi nivel geto-dac târziu (sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr.). Pe lângă numeroase fragmente de ceramică – în cea mai mare parte lucrate cu mâna dintr-o pastă semigrosieră cenuşie, prevăzute cu butoni aplatizaţi şi decorate cu brâuri alveolate – două fusaiole de lut (cu diametrele de 7 cm, respectiv 5 cm) şi o mică groapă menajeră (diametru 0,33 m, adâncime 0,20 m) care conţine multă cenuşă împreună cu un fragment de vas prezentând urme de ardere secundară, prevăzut cu un buton decorat la capăt cu două şănţuiri, se remarcă urmele unei locuinţe incendiate (fig. 1). Locuinţa a fost doar parţial surprinsă, la limita vestică a casetei C9, motiv pentru care atât forma cât şi dimensiunile ei complete nu pot fi încă precizate. Din structura acesteia sunt vizibile o porţiune din lutuiala podelei şi două grinzi din lemn ars, prăbuşite în unghi aproape drept peste aceasta. Pe podea, pe lângă urme de cenuşă, se păstrează şi un os de bovină. Mica groapă menajeră, descrisă mai sus, aparţine stratigrafic aceluiaşi nivel. Deasupra locuinţei, pe o înălţime de 0,65 m, se observă un strat compact de pământ, conţinând pigmenţi de cărămidă, care probabil provine de la nivelarea platoului cetăţii, în faza premergătoare edificării fortificaţiei romane. În acest strat compact a fost săpate şi şanţurile temeliilor construcţiei cu ziduri de piatră din sec. IV. Deasupra nivelului acestora urmează un nou strat de incendiu, cu grosimea de circa 10 cm, peste care au fost realizate amenajările amintite, din sec. VI. În cel de-al doilea sector, pe escarpa estică a şanţului de a cetăţii, în apropierea turnului A (situat în colţul sud-vestic al acesteia) şi la o distanţă de 1,30 m faţă de turnul-pasarelă descoperit în urmă cu câţiva ani, am constatat că eroziunea naturală a solului a scos la iveală câteva urme osteologice umane. Pentru a obţine informaţii suplimentare am procedat la deschiderea unei casete cu dimensiunile de 2,00 x 2,00 m. Săpătura a fost mult îngreunată de panta accentuată a terenului. S-a constatat existenţa urmelor directe ale înhumării a două persoane (un adult şi un copil), cât şi indicii indirecte ale prezenţei unui al treilea mormânt: - de la persoana adultă, amplasată cel mai la vest, nu s-a conservat decât partea inferioară a tibiilor şi peroneelor, împreună cu oasele labelor picioarelor, orientate spre est. Aici se observă şi urmele gropii, cu colţurile uşor rotunjite, având o lăţime de circa 0,50 m; - la circa 0,15 m faţă de limita estică a gropii mormântului precedent a fost descoperit un alt mormânt căruia nu i s-a putut preciza forma şi dimensiunile gropii. În el s-au păstrat craniul, fragmente disipate de coaste şi clavicule aparţinând unui copil care avea vârsta de sub un an. Defunctul păstrează aceeaşi orientare, spre est; - la distanţa de 0,80 m, spre est de ultimele urme descrise, a fost descoperit un mic monument funerar anepigraf (fig. 2), poziţionat vertical, sculptat în calcar. Acesta are înălţimea de 31 cm şi lăţimea de 24 cm. Pe partea faţetată, orientată spre vest, este figurată prin adâncire o cruce cu laturile aproape egale (13-14 cm), uşor lăţite la extremităţile braţelor, ceea ce îi conferă un aspect oarecum asemănător cu tipul crucii de Malta. Poziţia monumentului sugerează că acesta aparţinea unui alt mormânt, situat mai spre est, care nu a fost surprins de caseta noastră. În toate cazurile, înhumările par a fi fost făcute la adâncimi mici. În lipsa unor elemente de inventar, nu ne putem pronunţa cu precizie asupra datării mormintelor. În literatura de specialitate este semnalată prezenţa, în această zonă, a unei necropole medievale din sec. al XVI-lea1. În concluzie, cu ocazia campaniei din anul 2013, în zona din centrul cetăţii au fost descoperite noi urme de locuire aparţinând nivelului geto-dacic târziu (sec. I î.Hr. - sec. I d.Hr.), iar în afara acesteia, în sectorul vestic al şanţului de apărare, au fost identificate câteva morminte medievale. Abstract other lang. Abstract   Pendant les dernières recherches archéologiques, dans l’intérieur de la forteresse romano-byzantine, nous avons découvert les traces d’une modeste construction (une partie du plancher en terre battue, des éléments de la superstructure du bois brûlé et des nombreux fragmentes de poterie), qui appartiennent au niveau dacique tardive (le I e siècle av. JC – le I e siècle ap. JC). A l’extérieur de la forteresse nous avons identifié les traces des trois tombeaux médiévales (le XVI-e siècle). Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO