|
Excavation Year |
1997 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Jurilovca |
|
Commune |
Jurilovca |
|
Site |
Capul Dolojman |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Gendăoanu |
Cecilia |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Lungu |
Vasilica |
Sector director |
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mănucu-Adameşteanu |
Mihaela |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Marcu |
Mihaela |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mihăilescu-Bîrliba |
Lucreţiu |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Oţa |
Liana Loredana |
Sector director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Stoian |
Cecilia |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Tudorache |
Vera |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Vizauer |
Iulian |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160653.02
160653.05
160653.04
|
|
Report |
Sector F.E.
a. Ep. greacă: Un sondaj efectuat pe latura de sud-est a locuinţei LH 1, identificată în anul 1996 a confirmat că LH 1 aparţine unei reţele de locuire de tip urban, marcată prin orientarea similară a zidurilor, vecinătatea unor străzi pavate cu dale de calcar şi exploatarea diferenţelor de nivel pe care le prezintă terenul în pantă. Totodată s-a putut observa că amplasamentul LH 1 este nou, neexistând urmele unei ocupări anterioare a acestuia de către un alt edificiu. LH 1 se datorează în prima jumătate a sec. III a. Chr.
b. Ep. romană: S-au deschis casetele C 18 - C19, orientate către zidul de incintă romano-bizantin. În C 18 a fost dezvelită o amenajare târzie, aparţinând, probabil, nivelului N 1 (sfârşitul sec. VI - Heraclius). Ea consta dintr-un pavaj din cărămizi, încadrat de o amenajare semicirculară, din acelaşi material. În aceeaşi casetă a apărut un fragment de zid care pare să aparţină edificiului masiv ER, remarcat în casetele C 9 - C 12 şi C 15 - C 17. În partea de nord a casetei a fost descoperit un dalaj din calcar, anterior zidului. Acelaşi dalaj a fost surprins şi în secţiunea S 1. Prin trasarea S 1 s-a urmărit dezvelirea parţială a zidului de incintă al cetăţii târzii şi stabilirea unor raporturi stratigrafice între acesta şi edificiile existente în acest sector. În caseta C 19 a fost degajat un pavaj amenajat tip fals "coccio pesto", care aparţine, probabil, fazei N2b (Anastasius - Justinian). Tot aici a mai fost identificat şi un zid arcuit, care secţionează pavajul. Alături de zid, pe pavaj, a fost degajată o mică amenajare cu depozit de amfore.
II. Sectorul intervalar
S-a executat o extindere a S/1995 spre nord, prin trasarea a trei casete (C 1 - 3), având dimensiunile de 5 x 5 m fiecare. Cele trei ziduri din piatră legată cu pământ identificate în S/1995 continuă spre nord, pe un traseu rectiliniu. Ele se păstrează pe înălţimi variind între 0,37 m şi 0,40 m şi au grosimi cuprinse între 0,63 m şi 0,70 m. După poziţia stratigrafică par să aparţină epocii romano-bizantine, fiind dezafectate în cursul secolului al VI-lea cum indică o monedă de la Justinian descoperită în S/1995. Sub stratul romano-bizantin a fost identificat unul arhaic, semnalat prin fragmente ceramice tipice, între care se remarcă bolurile cu păsări.
III. Necropola tumulară greacă
Au fost efectuate cercetări arheologice asupra următoarelor obiective din necropola tumulară de la Orgame-Argamum:
TA95: au fost deschise 32 de secţiuni cu dimensiunile de 2 x 10 m, perpendiculare pe martorii N-S E-V, în vederea cercetării şanţului de ofrande aflat în exteriorul ringului de piatră. Diametrul total al turnului este de 42 m. Cercetarea nu a fost epuizată, urmând ca în anul acesta să fie cercetaţi martorii păstraţi între aceste secţiuni. Din şanţul de ofrande a fost recoltată o impresionantă cantitate de material arheologic, format în special din amfore din centrele Thassos, Rhodos, Sinope etc., o monedă de bronz de la Alexandru cel Mare şi mai multe vârfuri de săgeţi din bronz.
TB95: a fost epuizată cercetarea pe un segment din ringul tumului (segmentul estic), după care a fost restaurat şi consolidat. Într-o secţiune de control, deschisă în exteriorul mantalei de la tumulul TB95 - m2, a fost descoperit un alt mormânt de incineraţie, numerotat de noi TB95 m7, amenajat direct pe sol, pe o suprafaţă arsă de cca. 0,75 m în diametru şi acoperit cu un strat de pământ. Din inventar fac parte mai multe fragmente de amforă, un guttus elenistic, un bol cu firnis negru şi o cană. Datare: începutul sec. III a. Chr.
TD97: este un tumul între două sectoare cercetate până acum din aria necropolei tumulare. Scopul dezvelirii sale a fost urmărirea evoluţiei cronologice a ocupării cimitirului grec între cele două limite obţinute anterior: sec. VII / VI - sec. IV / III a. Chr., precum şi obţinerea unor date privind studiul demografic. Cercetarea sa s-a efectuat în patru sectoare cu dimensiuni de 8 x 8 m şi s-au descoperit două morminte de incineraţie (m1 şi m2), amenajate într-un mod asemănător cu cele cercetate până acum în cadrul necropolei: incineraţia s-a produs în afara tumulului, urmată de o depunere simbolică de resturi cinerare şi ofrande pe o suprafaţă înconjurată de un ring de piatră şi acoperită apoi cu pietre şi pământ. Materialul arheologic descoperit se compune din fragmente ceramice de la mai multe vase acoperite cu firniş negru, cu decor canelat sau pictat, vase din ceramică cenuşie lucrate la roată, amfore, o monedă elenistică din bronz. Datare: prima jumătate a sec. III a. Chr.
Pentru campania din 1998, ne propunem continuarea săpăturilor la TA95, pentru definitivarea cercetării acestui important monument. Totodată, este necesară deschiderea unor secţiuni de control între obiectivele cercetate până acum, pentru urmărirea ocupării spaţiului necropolei.
* * *
Cu finanţare din cadrul proiectului de conservare şi punere în valoare (Ministerul Culturii - Direcţia Monumentelor Istorice) s-au realizat ridicarea topografică de ansamblu a sitului şi studii asupra provenienţei pietrei de construcţie utilizată în zidăria antică (Sorin Anghel, Marian Malagean, Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină, Bucureşti).
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
