|
Excavation Year |
2014 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Early Roman period (1st cent. BC - 1st cent. AD);
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Archaic Greek Period;
Classical Greek Period;
Hellenistic Period;
Early Roman Period;
Late Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Citadel;
Temple
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Histria A |
|
Site Sector |
T (Templu) |
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Apostol |
Virgil |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Avram |
Alexandru |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bîrzescu |
Iulian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dumitriu |
Ciprian |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Horbaniuc |
Monica-Maria |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Liţu |
Alexandra |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Manea |
Elena-Brândușa |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Mărgineanu-Cârstoiu |
Monica |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Mătrescu |
Eliza-Alexandra |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Nica |
Cristina |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Panait-Bîrzescu |
Florina |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Petreuș |
Ion |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Plăcintă |
Tiberiu |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Pomîrleanu |
Sergiu-Iulian |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Istorie |
| Talmaţchi |
Gabriel |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
Perioada desfăşurării campaniei: 1 aug.-1 sept. 2014.
Între 2007 şi 2012, săpăturile făcute la vest de templul Afroditei şi de monumentul C au scos la iveală, pe o lungime de cca. 23 m, fundaţiile unui zid arhaic monumental (1-1,10 m grosime), ceea ce ne-a condus la ipoteza că avem de-a face cu o primă incintă (peribol) a sanctuarului. La 1 m vest de acest zid a fost dezvelit un alt zid, de data aceasta din blocuri de calcar cochilifer, pe o lungime de 22 de m, orientat ca şi primul nord-sud, datat în epoca elenistică, pentru care am propus aceeaşi interpretare, anume o incintă a sanctuarului de epoca elenistică. Pentru a verifica ipotezele de lucru privind traseele acestor ziduri, în anul 2012 am executat trei sondaje în partea de nord a sanctuarului, la vest de templul lui Zeus. Aici avuseseră loc săpături arheologice la începutul anilor 50 ai secolului trecut, când au fost dezvelite zidurile unei case de epocă romană târzie (cunoscută în literatură şi vulgata drept ”casa constantiniană”), şi un monument de epocă elenistică, monumentul B, interpretat iniţial drept templu, ulterior drept stoa. Din rapoarte lipsesc detaliile cu privire la alte monumentele. Mai mult, spre deosebire de alte suprafeţe, săpătura s-a oprit pe un nivel elenistic târziu - roman timpuriu.
Doar într-un singur sondaj făcut în 2012 la nord de monumentul C a fost dezvelit zidul arhaic, pe o lungime de aproximativ 1 m. În al doilea sondaj am dat peste o săpătură veche iar în al treilea, în imediata apropiere a monumentului B, am descoperit un depozit votiv de epocă arhaică, caracterizat printre altele prin depunerea a două traverse de ancore din marmură. Cercetarea lângă monumentul B a continuat şi în campania din anul 2013, când am deschis trei suprafeţe în interiorul încăperii centrale de pe latura de vest a ”casei constantiniene”. Rezultatele au fost diferite, spre exemplu una dintre suprafeţe, S2, deschisă în partea sudică a încăperii casei, a corespuns în ceea mai mare parte unei săpături mai vechi, neînregistrate. Cu totul altfel a stat situaţia în suprafeţele de lângă monumentul B, S1 şi S3. Atât cercetările din 2013, cât şi cele din 2014 s-au concentrat în aceste două suprafeţe.
Aria de ofrande votive din S1 (4,40 x 3,30 m). În campania 2014, ca şi în anul anterior, principalul complex cercetat a fost reprezentat de o suprafaţă special amenajată deasupra stâncii de şist verde, pe care au fost depuse ofrande şi unde au avut loc arderi succesive. Iniţial acesta prezenta caracteristicile unui depozit votiv. Observaţiile stratigrafice făcute în cursul săpăturilor din anul 2014 au dus la redefinirea complexului cercetat. Suprafaţa cercetată în campania din acest an a măsurat 1,30 m (E-V) x 3,20 m (N-S) m, de la nivelul unei „căpăcuieli” cu calcar galben turonian până pe pământul brun de pe stânca nativă de şist verde (adâncime până la stânca de şist: 60 de cm). Depunerile votive au fost surprinse într-o succesiune de straturi, protejate de alte straturi, din care două sunt din piatră mărunţită din şist şi calcar. Aria de ofrande şi sacrificii de la vest de templul lui Zeus a funcţionat aproape tot secolul al VI-lea a. Chr., fiind unică în contextul sanctuarului histrian. Prea multe date cu privire la limitele acestei arii de ofrande faţă de campania anterioară nu am adus, singurele limite cunoscute fiind la sud şi vest, pentru celelalte limite va trebui să extindem săpăturile. Nici în 2014 nu au lipsit descoperiri cu caracter votiv, precum graffiti cu formule dedicatorii, vase miniaturale corintice, din care un aryballos aproape complet aparţinând “grupului războinicilor” (Warrior Group) şi un kotylos cu benzi, o teracotă fragmentară reprezentând un cap de şoim de origine ioniană. Alte descoperiri, care sunt de amintit: vârfuri de săgeţi, fragmente de cupe attice, cupe cu ochi ioniene, numeroase fragmente de oase şi cărbune.
Monumentul B şi un nou monument de epocă clasică, S3. Un alt obiectiv al cercetărilor din ultimii ani l-a reprezentat monumentul B. Sumar descris în raportul final din 1954 (Histria I, Bucureşti 1954), monumentul B a avut de suferit în antichitate, fiind aproape în întregime dezafectat în epoca romană. In situ se mai păstrează din fundaţie două rânduri de blocuri din calcar turonian frumos tăiate, trei blocuri în partea inferioară şi şapte blocuri mai mici deasupra, cu urme de gujoane de prindere. În campaniile anterioare am putut stabili două faze de funcţionare a monumentului în epocile elenistică timpurie şi dezvoltată. În campania din acest an, în suprafaţa S3 [2,80 (N-S) x 3 (E-V) m], la nivelul fundaţiei monumentului B, a fost surprinsă, pe o lungime de 2,80 m, o amprentă de la un posibil zid sau monument dezafectat, orientat nord-sud, având 1,5 m grosime şi 45 cm adâncime.
Legătura directă a acestei amprente cu fundaţia monumentului B este întreruptă de o fântână de epocă romană târzie, care a distrus toată stratigrafia până la stâncă. Traseul acestei amprente va putea fi verificat în viitor doar înspre sud, astfel vom putea aduce noi date cu privire la dimensiunile şi forma monumentul B.
În suprafaţa S3 a mai fost identificată o fântână de epocă romană, ce apare în profilul de nord, cu un diametru de 1,60 m, o adâncime păstrată de 1,37 m. Fântâna a fost menţionată rapid în rapoartele mai vechi. Din interior acesteia lipsesc elemente databile clare, singurele descoperiri fiind spolii din calcar cochilifer şi blocuri mari de şist.
Tot în S3 a fost dezvelit în campania 2014 un zid databil către mijlocul secolului al V-lea a. Chr. Fundaţia zidului, orientat nord-sud, a fost surprinsă pe o lungime de 2,94 m, cu o grosime de 53-60 cm. Este alcătuită din blochete neregulate din şist, mai rar din calcar, şi păstrează trei rânduri de pietre. La 1,04 m de profilul sud al S3, zidul are o intrare de 92 cm, dezafectată într-o a doua fază de funcţionare a acestuia. De la fundaţie până la stânca de şist sunt între 37 şi 56 cm, stânca nefiind regulată. Zidul aparţine unui nou monument din sanctuarul histrian, pentru a cărui interpretare sunt încă puţine date. Cu siguranţă la începutul epocii elenistice, când a fost ridicat monumentul B, monumentul din care făcea parte zidul din S3 era dezafectat.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
