Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Corabia | County: Olt | Excavation Year: 2015

Excavation Year   2015 Epoch Age of migrations (4th - 6th cent.) Periods Roman-Byzantine Period Site Category Defence; Civil Site Types Citadel; Assemblage/construction Map it   Find it on the Romanian map County / District  Olt Locality   Corabia Commune   or. Corabia Site   Site Sector Site name   Sucidava Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Amon Lucian Site director Universitatea Craiova Cojoc Mirela Muzeul de Arheologie şi Etnografie, Corabia Comănescu Laurenţiu Direcţia Judeţeană pentru Cultură Olt Gherghe Petre Muzeul de Arheologie şi Etnografie, Corabia Stoica Onoriu Societatea Numismatică Română, Filiala Craiova National Arch. Record Site Code 125551.01 Report Cercetările din anul 2015 au fost finanţate de Universitatea din Craiova şi au beneficiat de sprijinul Primăriei oraşului Corabia. Săpătura a fost realizată cu ajutorul studenţilor Universităţii din Craiova, în perioada 13-24 iulie. Cercetările au avut loc în zona centrală din interiorul cetăţii romano-bizantine, a cărei investigare a început din anii precedenţi prin deschiderea a 18 casete. Obiectivul ultimei campanii l-a constituit continuarea adâncirii pe suprafaţa a trei dintre casetele deschise în anii precedenţi (C5, C13 şi C14), amplasate spre extremitatea sudică a zonei menţionate, pentru uniformizarea adâncimilor la care săpătura a ajuns. Fiecare dintre casete are dimensiunile de 6x6 m (fig. 1). În caseta C5, la adâncimea de -1,20 m a fost surprinsă partea inferioară a unei fundaţii de zid, formată din bucăţi neregulate de calcar, orientată vest-est (fig. 2). Ea are lăţimea de circa 0,50 m şi lungimea de 4 m, dar la extremitatea estică intră în profilul casetei şi reapare în caseta vecină (C4). Coroborând ultimele informaţii cu cele anterioare, rezultă că ne aflăm în prezenţa urmelor laturii sudice a unei construcţii (barăci ?) din epoca paleobizantină (sec. VI p.Chr.). Cel puţin două asemenea amenajări au mai fost sesizate pe acelaşi aliniament, spre nord. Toate se caracterizează prin prezenţa temeliilor din bucăţi de calcar fără mortar, pe care se sprijineau probabil suprastructuri uşoare, posibil din lemn. Spre vest de fundaţia descrisă, la adâncimea de -1,50 m, au fost descoperite urmele unui canal de scurgere a apei, cu o lungime de 3,20 m (fig. 3). El iese din profilul nordic al casetei urmându- şi, pe circa 1,80 m traseul spre sud, iar după o scurtă întrerupere coteşte spre sud-vest, intrând în profilul vestic al casetei. Canalul are lăţimea de 0,30 m, din structura sa păstrându-se doar baza şi pereţii laterali, alcătuiţi din cărămizi. Prin maniera constructivă şi poziţie el reprezintă în mod cert un segment din acelaşi canal identificat anterior spre nord în alte trei casete, singura deosebire fiind faptul că aici s-au păstrat, în cea mai mare parte, şi cărămizile superioare, care alcătuiau „capacul” . De aceea, lungimea totală pe care canalul a fost surprins până în prezent poate fi estimată la peste 24 m. Din datele campaniilor anterioare rezultă că întregul canal avea ca punct de plecare un ansamblu de construcţii din prima jumătate-mijlocul sec. IV p.Chr., descoperite spre nord, şi care nu este exclus să fi reprezentat termele cetăţii. Orientarea pe care canalul o capătă la extremitatea sudică sugerează că el debuşa într-un canal principal al cetăţii, realizat însă din piatră, evidenţiat de cercetări mai vechi în zona clădirii (horreum ?) din sudul platoului cetăţii. În aceeaşi casetă, la sud de fundaţia de zid din sec. VI şi la est de canal a fost surprinsă, la aceeaşi adâncime cu cea a canalului, o suprafaţă neregulată, de circa 3,50x1,50 m ocupată de o aglomerare de fragmente de ţigle, de cărămizi, bulgări de mortar cu dimensiuni variabile şi un segment din fusul unei coloane, toate răspândite în neorânduială (fig. 4). Materialele au fost parţial demontate, fără a se ajunge la baza aglomerării. În stadiul actual, opinăm că ne aflăm în faţa unei nivelări realizate în sec. IV, poate cu scopul astupării unei alveolări a terenului. În acelaşi nivel, la -1,70 m, în castă a mai fost descoperit şi un proiectil de balistă, din piatră, cu diametrul de 8 cm (fig. 8). În caseta C13, a fost cercetat în totalitate nivelul paleobizantin. El începe la adâncimi cuprinse între 0,90-1,10 m. Elementele constructive identificate sunt foarte sărace, ele rezumându-se la două aliniamente din pietre de calcar neregulate, aşezate pe un singur rând. Primul are lungimea de 2 m şi este orientat nord sud. Cel de-al doilea, situat puţin mai spre vest, este format din două laturi dispuse în unghi drept, una orientată nord-sud şi măsurând 1m, iar a doua orientată est-vest, lungă de 1,80 m (fig. 5). Rolul acestora rămâne neclar. Precizăm că lângă a doua amenajare descrisă a fost descoperită o monedă de bronz, trecută prin foc, care datează de la debutul sec. VI (fig. 7). Tot în nivelul paleobizantin, între cele două aliniamente de piatră, s-a conturat o groapă menajeră cu formă uşor ovală (1,20x1,30 m) şi adâncimea de 0,40 m, care intră însă parţial în profilul nordic al casetei. În interiorul ei alături de cenuşă, puţin cărbune, pigmenţi de mortar, vârfuri de corn cu urme de prelucrare şi mici fragmente de cărămizi, au mai fost descoperite două intersesante piese de armament: o buterolă de teacă de spadă, din bronz (9) şi un arici din fier, cu patru braţe (fig. 9-10). Acestea, împreună cu toate obiectele din metal rezultate în campanie au fost restaurate de laboratorul Muzeului Olteniei din Craiova. În caseta menţionată, sub nivelul paleobizantin s-a constatat prezenţa unui strat de nivelare compact, în general lipsit de materiale arheologice. În caseta C14 a fost cercetat, chiar dacă nu în totalitate, acelaşi nivel paleobizantin. La adâncimea de -1,30 m a fost identificată o platformă având aproximativ forma literi L, latura scurtă fiind paralelă cu incinta sudică a fortificaţiei (fig. 6). Latura lungă are lungimea de 3,30 m (continuând însă sub profilul nordic al casetei), iar cea scurtă 2,30 m (intrând, la rândul ei, în profilul estic). Ambele laturi prezintă o lăţime cuprinsă între 1 - 1,30 m. Platforma, cu grosimea de 6 cm, este alcătuită dintr-un strat de pietriş amestecat cu mici bucăţi de mortar, rare fragmente de cărămizi romane şi bucăţi de calcar. Spre capătul nordic al laturii lungi platforma este suprapusă de un pavaj alcătuit din din cărămizi sparte pe loc. La extremitatea estică a laturii scurte, peste platformă se găseşte un aliniament de pietre de calcar neregulate, aşezate pe un singur rând, orientat de la nord-est spre sud-vest, asemănător celor din caseta învecinată C13. Dintre puţinele obiecte descoperite pe platforma menţionată reţine atenţia un vârf de săgeată din fier de tip avaric (fig. 11). Asupra rolului amenjării descrise este dificil a ne pronunţa cu siguranţă, ca ipoteză propunând prezenţa unei alei care datează din ultimul secol de existenţă a fortificaţiei paleobizantine. În concluzie, cercetările din anul 2015 au condus la descperirea unor noi urme de construcţii, obiecte, în special din etapa secolului al VI-lea. Abstract other lang. Abstract   Les recherches de l’année 2015 ont continué au l’intérieur de la forteresse romano-byzantine, dans trois cassettes antérieurement ouvertes (C5, C13, C14). Ils ont été découverts des traces de la fin du VIe siècle (la fondation en pierre d’une construction et les traces d’une ruelle en gravillon et en briques) et du quatrième siècle (un nouveau segment d’un canal en briques). Parmi les objets découverts, entre autres, ont remarque plusieurs pièces d’armement (un projectile de baliste, en pierre, une bouterolle de fourreau, en bronze, un hérisson et une pointe de flèche, en fer). Bibliography Bibliographic notes (9) Un fragment de la rama unei buterole identice a mai fost descoperit la Su- cidava şi publicat de D. Tudor, Sucidava III, Dacia 11-12, 1945-1947, p. 192, fig. 41/29. Corespondenţe întâlnim la o piesă provenită de la Butzbach (J. Oldenstein, Zür Ausrüstung römischer Auxiliareinheiten, Ber RGK 57, 1976, pl. 20/131). Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO