|
Excavation Year |
1997 |
|
Epoch |
Latene
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Fortified settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Sălaj |
|
Locality |
Şimleu Silvaniei |
|
Commune |
Şimleu Silvaniei |
|
Site |
Cetate |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bejinariu |
Ioan |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pop |
Horea |
Site director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
139893.04
|
|
Report |
Ocazionate şi de importantul eveniment al Congresului Internaţional al Frontierelor Romane organizat la Zalău în toamna anului 1997, săpăturile arheologice din punctul Cetate au constituit şi obiectul uneia dintre excursiile pre Congres organizate în zilele de 30-31 august.
În acest sens şi nu numai, au fost extinse cercetările privind fortificarea şeii de legătură a dealului cu restul Măgurii Şimleului. Dealul Cetate (cota 372 m) a fost fortificat în Latene-ul târziu dacic în mai multe rânduri.
Una din zonele fortificate a fost şaua amintită mai sus, ea fiind singura cale de acces spre mamelonul superior al dealului. Lată de 30 m şi lungă de cca. 100 m, şaua de legătură (pl. 1) a fost prevăzută la sfârşitul sec. II - sec. I a. Chr. cu un şanţ (şanţ exterior - vezi planul) de dimensiuni modeste (adâncime max. 1 m, lărgime la gură 1,5 m, la fund 1 m) completat însă în spate de o construcţie masivă din lemn şi pământ, lată la bază de 8 m, realizată din cinci palisade simple paralele legate între ele cu bârne transversale. Stâlpii palisadelor, cu diametre de 0,15 - 0,4 m, erau situaţi unul lângă celălalt. Apreciem la 3,5 - 4 m înălţimea faţadei exterioare a construcţiei defensive descrise înainte deşi, ulterior, urmele distruse prin incendiere ale ei au fost nivelate în scopul amenajării în spate, la o cotă mai înaltă totuşi, a unei palisade complexe, probabil în ajunul războaielor daco-romane (pl. 1 şanţ şi palisadă interioară).
Această palisadă a fost prevăzută în faţă cu un şanţ, albiat la fund, cu adâncimea de 1,8 m şi lărgime la gură de 3,5 m. Deasupra acestuia, la o diferenţă de nivel de 5 m faţă de icul său, a fost amenajată, din două rânduri de palisade simple, o construcţie, între pereţii căreia au fost aşezate şi tasate pământul şi sfărâmătura de piatră excavate din şanţul pomenit. Cele două palisade, situate la 4 m una de cealaltă erau prinse între ele cu bârne ale căror urme carbonizate au fost surprinse în săpătură.
Campania anului 1997 a vizat şi reinvestigarea integrală a unei terase, situate la SV-ul şeii de legătură, printr-un sistem de casete late de 6 m întinse pe 19 m lungime. Sistemul de casete a surprins aproape integral urmele unei construcţii de tip şopron de mari dimensiuni, cu cel puţin două faze de amenajare în a doua jumătate a sec. I p.Chr.
Funcţionalitatea construcţiei amenajate la suprafaţă este dată de resturile unei intense activităţi de prelucrare a metalelor: zgură de fier sau bronz, deşeuri de tablă de fier sau bronz, arsură, cenuşă, cuptoare (3), vetre de foc (3), gropi reziduale sau rituale (10), numeroase fragmente de creuzete şi gresii pentru finisat piese sau pentru realizat tipare.
Descoperirea, în campania anului 1995, a unui rebut de turnare a unui denar de la M. Antonius sugerează ideea că atelierul a servit şi activităţii de falsificare a monedei romane, probabil, utilizând un aliaj inferior din cupru şi zinc.
Demnă de menţionat este descoperirea, anul trecut, a unui tezaur de 54 denari romani din argint depuşi într-o groapă mică (diametru 5 cm şi adâncime 5 cm) practicată în podina din prima fază a atelierului. Majoritatea denarilor sunt republicani, ultimul ca datare provenind de la împăratul Titus datând şi această fază a atelierului cât şi momentul îngropării monedelor, în preajma urcării pe tron a lui Decebal. Abia următoarea reamenajare a construcţiei va fi distrusă foarte probabil la războaiele daco-romane.
Campania anului 1997 a investigat prin 7 casete şi 3 secţiuni 400 mp epuizând aproape integral sectorul Şauă a sitului arheologic Şimleu Silvaniei- Cetate.
Au fost investigate parţial sau integral 13 gropi (menajere, rituale), 3 vetre de foc, 3 cuptoare (menajere sau metalurgice), un bordei şi atelierul metalurgic de pe terasa sud-vestică, cât şi de asemenea cele două fortificaţii ce blocau calea de acces spre mamelonul superior al dealului.
Importanţa cercetărilor arheologice efectuate în anul 1997 rezidă în precizările de ordin cronologic pe care le oferă elementelor de fortificare amintite cât şi fazelor de amenajare şi locuire din spatele acestor fortificaţii, care protejau acropola aşezării dacice, dispusă pe terase amenajate pe văile de la baza dealului Cetate, aşezare identificată ipotetic cu Dacidava pomenită de Ptolemeu.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
