Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Teaca | County: Bistriţa-Năsăud | Site: Biserica Evanghelică | Excavation Year: 1997

Excavation Year   1997
Epoch
Late Medieval
Periods
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Church
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Bistriţa-Năsăud
Locality   Teaca
Commune   Teaca
Site  Biserica Evanghelică
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Marcu Daniela Site director SC Home Trade SRL
National Arch. Record Site Code 34994.02
Report Cercetările arheologice la Biserica evanghelică din Teaca s-au desfăşurat în octombrie-noiembrie 1997, ca parte componentă a programului de investigaţii derulat în vederea întocmirii proiectului de restaurare a monumentului. Planul de săpătură, stabilit împreună cu echipa de proiectare, include 19 secţiuni, din care 13 în exterior şi 5 în interior.
Planimetric, biserica din Teaca este o bazilică cu cor pătrat şi absida închisă în trei laturi dintr-un octogon, turn în faţada de vest şi o sacristie pe latura de nord a corului; navele laterale sunt despărţite de nava centrală prin câte trei stâlpi pe care se descarcă arcele "en panier" ale tribunelor şi arcele ogivale ale colateralelor. În exterior este prevăzută cu mai multe contraforturi.
Cercetările arheologice au stabilit următoarea evoluţie a monumentului:
- etapa I: bazilica împreună cu sacristia, inclusiv contraforturile. Faţada de vest a navei centrale era marcată printr-un rezalit care conţinea probabil portalul, în prelungirea căruia s-a construit ulterior turnul. Din punct de vedere cronologic această etapă se situează în jurul anului 1400. Nu s-au identificat urme de construcţii anterioare, ceea ce confirmă informaţia transmisă de tradiţia orală conform căreia prima biserică a coloniştilor saşi s-a aflat pe un alt amplasament.
- etapa II: adosarea turnului de vest; relaţiile stratigrafice indică faptul că edificarea turnului a avut loc la puţină vreme după construirea bazilicii, probabil spre mijlocul sec. XV.
- etapa III: construirea unui zid de incintă cu traseu oval, la 10-11 m distanţă de biserică, în cursul sec. XVI. Nu este exclus ca în partea de vest incinta să fi fost prevăzută cu un turn, dar această zonă nu se poate investiga din cauza şoselei.
- etapa IV: demolarea zidului de incintă (sec. XVIII) şi refacerea absidei altarului, respectându-se traseul vechilor fundaţii (sec. XX).
Bazilica a fost construită din piatră de râu de dimensiuni mici şi medii, legată cu mortar hidraulic foarte dur; limita dintre fundaţie şi elevaţie este marcată printr-un decros exterior îngust, iar adâncimea fundaţiilor faţă de nivelul de călcare din prima etapă a fost de aproximativ 1,40 m. Stâlpii care despart navele sunt aşezaţi pe fundaţii independente. Cea mai veche urmă de amenajare a nivelului de călcare interior este o pardoseală din cărămidă de formă pătrată, aşezată pe un pat subţire de mortar, mai ridicată în altar faţă de nave cu 0,25 m.
În jurul bisericii s-a dezvoltat, după construirea incintei, un cimitir din care au fost cercetate 65 de morminte; inventarul acestora se rezumă la câteva inele simple, atipice. Înmormântările au încetat după demolarea zidului.

* * *

Câteva consideraţii asupra cercetărilor de arhitectură de la Teaca - jud. Bistriţa-Năsăud; arh. Şerban Popescu-Dolj

Sondajele de parament efectuate la exteriorul şi interiorul monumentului, au relevat faptul că biserica a fost de la început concepută pe un plan basilical - cu trei nave - cor şi sacristie, turnul de pe latura de vest fiind ridicat ulterior (rezultate confirmate şi de cercetările arheologice).
Deşi începută pe un plan de factură romanică, în elevaţie sistemul adoptat a fost cel gotic, atât pentru arcadele interioare (în arc frânt), a formei arcului triumfal, cât şi pentru forma şi tratarea golurilor de ferestre şi uşi. Bineînţeles, tot de factură gotică este şi partea inferioară a turnului vestic.
O trăsătură aparte o constituie modalitatea de iluminare a navei. Nava centrală are câte trei ferestre pe fiecare latură lungă, care nu corespund şirurilor de câte patru arcade ce o desparte de navele laterale, iar navele laterale au avut doar câte o fereastră originară pe fiecare latură şi anume în traversa estică.
Transformările ulterioare cunoscute din literatura de specialitate - boltirea navei centrale, crearea tribunelor laterale, dărâmarea şi reconstruirea jumătăţii estice a corului precum şi supraînălţarea turnului - au fost confirmate de cercetările de parament.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO
 



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu