|
Excavation Year |
2016 |
|
Epoch |
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
|
|
Periods |
Byzantine Period
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Dâmboviţa |
|
Locality |
Târgovişte |
|
Commune |
Târgovişte |
|
Site |
Curtea Domnească |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Cantacuzino |
Gheorghe I. |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Căprăroiu |
Denis |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Diaconescu |
Petru Virgil |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Ioniţă |
Adrian |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Năstase |
Mihai |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Olteanu |
Gheorghe |
Site director |
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Petrică |
Florin Gabriel |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
|
|
National Arch. Record Site Code |
65351.19
|
|
Report |
Raportul arheologic prezintă rezumatul cercetărilor arheologice efectuate în municipiul Tâgovişte, judeţul Dâmboviţa, pe Calea Domnească, nr. 181, în punctul cunoscut sub numele de Ansamblul Monumental Curtea Domnească.
Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în sectorul denumit de noi A, mai exact în zona Turnul Chindiei-Biserica Paraclis, în perioada iulie-octombrie 2016.
Cercetarea arheologică a acestui perimetru s-a impus de la sine atât din considerente practice, pe care le vom explica în cele ce urmează cât şi din cauza situaţiei informaţiei ştiinţifice.
Din mai multe motive ultimul proiect de reabilitare a complexului domnesc din Târgovişte, pus în practică în perioada 2008 – 2010, nu a inclus două monumente esenţiale, respectiv Turnul Chindiei şi Biserica-Paraclis, în condiţiile în care ambele monumente suferă de probleme legate de starea lor de conservare, de aspectul general şi chiar probleme structurale, de rezistenţă. Reluarea cercetărilor la Curtea Domnească, începând din anul 2014, a fost motivată de implementarea în anul 2017 a unui proiect de restaurare pentru cele două monumente.
Activitatea de cercetare arheologică desfăşurată la Curtea Domnească din Târgovişte este parte componentă şi obligatorie în întocmirea, avizarea, derularea şi finalizarea proiectului de consolidare-restaurare a complexului monumental.
În desfăşurarea acestei campanii au fost urmărite următoarele aspecte:
- obţinerea datelor necesare pentru expertiza geologică, de rezistenţă şi a întocmirii proiectului de consolidare restaurare;
- prelevare de probe de mortar şi cărbune pentru afectuarea de analize C14;
- delimitarea spaţială a complexelor arheologice cu marcarea exactă, sau infirmarea, după caz, a etapelor de construcţie şi refacere, menţionate documentar;
- depistarea şi studierea vestigiilor arheologice anterioare momentului ridicării ansamblului;
- recuperarea patrimoniului arheologic, verificarea stratigrafică a terenului.
Cercetarea arheologică a constat în practicarea şi epuizarea suprafeţelor afectate de lucrările prevăzute în proiectul de cercetare şi s-a executat, în funcţie de realităţi obiective, manual. De asemenea, au fost înregistrate grafic şi fotografic situaţiile surprinse în toate suprafeţele excavate.
Această campanie de cercetare arheologică a reluat investigaţiile întreprinse de către D.M.I. în anii 1964, 1966, 1967 şi de către specialiştii C.N.M.C. D. Târgovişte în 2014,2015. Investigaţiile s-au concentrat cu predilecţie asupra :
- bisericii paraclis prin cinci secţiuni, după cum urmează: S IX (pronaos), S II pe latura de sud, între Biserică şi Casa Domnească, S V, paralelă cu SII, SIII pe latura de est între altarul bisericii şi zidul de incintă şi SXI pe latura de nord, între biserică şi incinta de secol XV.
- Turnul Chindiei patru secţiuni: SX, pe colţul de nord-est la îmbinarea fundaţiei turnului cu incinta de secol XV, SVI, pe colţul de nord vest, la imbinarea fundaţiei turnului cu fundaţia anexei, SIV şi SVIII, pe lature de vest.
- Anexa, două secţiuni: SI şi SVII.
Suprafaţa totală cercetată este de cca. 77,45 m2. Excavaţiile au fost efectuate manual, fără mijloace mecanice.
Perimetrul investigat în anul 2016 reprezintă nucleul iniţial al curţii domneşti din Târgovişte, interpretarea corectă a succesiunii şi datării monumentelor poate confirma sau nu concluziile anterioare asupra reşedinţei domneşti, în special a premiselor politice şi economice care i-au susţinut apariţia şi mai ales când. Adăugam că informaţia istorică şi arheologică asupra monumentelor constitutive, sus menţionate, este destul de lapidară, situaţie care a generat controverse care continuă şi astăzi asupra momentului iniţial al acestui ansamblu voievodal dar şi asupra apariţiei oraşului.
Menţionăm câteva din constatările pe care le-am putut trage în urma investigaţiilor arheologice din acest an (2016) cu observaţia că cercetările nu au fost încheiate. Pe baza materialului arheologic recoltat, majoritatea provenind din prima jumătate a secolului al XIV -lea – prima jumătate a secolului al XV-lea la care se adaugă informaţiile de context materializate în documentaţia grafică şi fotografică putem face următoarele afirmaţii:
- Biserica paraclis – a fost identificată o succesiune de patru pavaje de cărămidă, inclusiv cel iniţial din cărămidă dreptunghiulară nedescoperit cu ocazia cercetărilor mai vechi. Potrivit ultimelor cercetări, biserica este ridicată la jumătatea secolului al XV-lea, (o concluzie mai bine argumentată va fi posibilă după analiza probelor de mortar recoltate);
- Cimitirul – cu ocazia acestor cercetări a fost evidenţiat un cimitir anterior bisericii de zid. Se pune întrebarea daca nu avem de a face cu existenţa unei biserici construită anterior, situată pe un alt amplasament, foarte probabil mai la Sud şi ale cărei urme au fost complet distruse de construirea Casei I;
- Turnul Chindiei – Din observaţiile stratigrafice turnul este construit în forma actuală după incendiul care a distrus biserica indetificat între pardoselile 2 şi 3;
- Incinta de secol XV – ca informaţie preliminară, ceva mai nouă decât Biserica paraclis, este refăcută complet de la nivelul elevaţiei fapt care a născut vii controverse asupra încadrării ei cronologice într-un interval care depăşeşte un secol, între sec. XIV – XVI;
- Construcţii anterioare – urmele unor construcţii din lemn evidenţiate prin tălpi şi urme de bulumaci au fost surprinse atât în interiorul bisericii în naos, respectiv altar dar şi în exterior spre Nord şi Est pe baza materialului arheologic ceramic pot fi datate, la jumătatea secolului al XIV-lea;
- Adosate Turnului Chindia spre Vest se plasează fundaţiile masive ale unei construcţii, identificată în 1976 şi considerată anexă a turnului din secolul al XVIII-lea, cu funcţii nederminate. Planimetric, prezintă două încăperi, prima de mici dimensiuni ce adăposteşte o fântână circulară din piatră de plan dreptunghiular cu dimensiunile exterioare de 7,40 m x 4,20 m, cu ziduri inegale în lăţime (2 m pe latura Nord-Est, 1,50 m pe latura de Nord-Vest, 0,90 m pe latura de Sud-Vest, respectiv 0,60 m pe cea de Sud-Est) în elevaţie. Fântâna din piatra (lespezi, bolovani) prezintă un diametru exterior de 1,50 m şi cel interior de 0,80 m. Până în prezent reprezintă singura fântână alimentată natural din perimetrul Curţii Domneşti. Spre Sud-Vest se plasează o construcţie masivă cu fundaţii adânci din piatră, inegale în lăţime, măsurând 25,40 m pe axul Nord-Vest Sud-Est, respectiv 20,60 m pe cel de Nord-Est Sud-Vest. Pe laturile de Nord-Vest şi Sud-Vest fundaţiile sunt supradimensionate măsurând 1,90 m în lăţime. Se păstrează din elevaţie pe alocuri două asize de cărămidă. Observaţiile arheologice au fost mult îngreunate de decapările întreprinse de-a lungul timpului care au dus la distrugerea nivelului de construcţie. Sondajele executate în colţul exterior de Est al camerei ce adăpostea fântâna şi Turnul Chindiei, plasează construcţia după ridicarea Turnului Chindiei. Fundaţia adâncă şi lată de 1 m din bolovani, susţine zidăria din cărămidă păstrată pe cca. 0,40 m cu dimensiunile de 0,30 x 0,15/0,16 x 0,04/0,05 asemănătoare cu cele ale Casei Domneşti 3, ridicată de Petru Cercel. Asupra datării şi destinaţiei construcţiei se pot înainta numai supoziţii. Între nivelul de construcţie al clădirii şi al Turnului Chindiei se păstrează o umplutură cu material de constructie de cca. 0,70 m rezultat din demolarea parţială a turnului de intrare a bisericii paraclis din care s-a recuperat o cipercuţă ornamentală din faţada bisericii. Nivelul de călcare din exterior al Turnului Chindiei corespunde cu cel al clădirii în discuţie, umplutura corespunzând marginii superioare a soclului din lespezi de piatră a Turnului Chindiei. Asupra datării un argument îl constituie şi poziţionarea clădirii în perimetrul curţii vechi. Ocupă singurul teren liber disponibil pentru construcţie situat între Turnul Chindiei la Est şi marginea interioară a marelui şanţ de apărare spre Vest. În consecinţă clădirea este ridicată după apariţia Turnului Chindiei şi înainte de domnia lui Petru Cercel când, după ridicarea incintei de zid. Curtea Domnească se triplează în suprafaţă. Nu se poate preciza ctitorul, probabil, unul dintre domnitorii cu domnie mai lungă şi stabilă: Vlad Călugarul, Radu cel Mare sau Neagoe Basarab. Este adevarat că funcţionalitatea de cuhnie, nu este documentată, nici o informaţie scrisă nu ne-a parvenit. Pentru reşedinţele voievodale în special pentru secolele XIV-XVI nu sunt precizate funcţii esenţiale pentru funcţionarea unei instituţii atât de complexe, deservită de personal numeros: bucătării, grajduri, instalaţii sanitare, etc. Până cel puţin la sfârşitul secolului al XVI-lea, spaţiul vechiului palat (parterul) nu era propice amplasării bucătăriilor, care necesitau un perimetru vast: cuptor, spaţii de depozitare şi sanitare, pentru tranşarea cărnii, strict necesar pentru alimentaţia zilnică nu numai a domnitorului, dar şi a personalului, gărzilor, oaspeţilor, etc.. Considerăm că spaţiul respectiv şi-a păstrat aceiaşi funcţiune.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The research campaign of 2016, as well as those from the years 2014 and 2015, investigated the space situated în between The Chapel Church (Lady’s Church) Chindiei Tower and The Old Palace. We attempted to provide answers regarding the above-mentioned monuments dating. In this sense, we opened several points, between the north side of The Old Palace and the southern entrance of The Chapel Church, on the West and North sides of Chindiei Tower and the area eastwards of Chapel Church’s shrine, areas that previously had not been archaeologically investigated. The results of our research which we present in this paper allow us both to rethink the datings of this monument and to say that the old data on dating them have no longer any support. We mention also that for a greater accuracy bone and concrete samples were taken but their data is still under working.
|
|
Bibliography |
Cantacuzino Gh. I., Date arheologice în legătură cu cronologia unor construcţii ale Curţii domneşti din Târgovişte, în Monumente istorice. Studii şi lucrări de restaurare, II, 3, Buc., 1969, p. 61;
idem, Puncte de vedere privind evoluţia Curţii domneşti din Târgovişte în secolele XIV-XVI, în SCIVA , 3-4, Bucureşti, 1999, p. 127-154;
idem, Aspecte ale evoluţiei unui vechi monument din Târgovişte: Biserica “Sf. Vineri”, în Valachica, 1, Târgovişte, 1969, p. 61;
Constantinescu N., Contribuţii arheologice asupra Curţii domneşti din Târgovişte (sec. XIV-XVII), în SCIV, Bucureşti, 1964, 2, p. 225 - 240 ;
idem, Cercetări arheologice la Curtea domnescă din Târgovişte, în Documente recent descoperite şi informaţii arheologice, Bucureşti, 1987, p. 69-78;
Constantinescu N., Moisescu Cr., Curtea domnească din Târgovişte, ediţia întâia, Bucureşti, 1965; ediţia a doua, Bucureşti 1969;
Constantinescu N., Moisescu C., Nicolaescu Plopşor D., Considerations sur les tombes princiers de Targoviste, în Dacia, N.S., IX, Bucureşti, 1967, p. 301-319;
Constantinescu N., Ionescu C., Asupra habitatului urban la Târgovişte înainte de 1394. Repere din vatra curţii domneşti, în SCIVA, 31, Bucureşti, 1980, p. 53-75;
Constantinescu N., Ionescu C., Diaconescu P., Rădulescu V., Târgovişte. Reşedinţa voievodală. 1400-1700. Cercetări arheologice (1961-1986), Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2009, Chicideanu I., Georgescu M., Un mormânt de la sfârşitul secolului al XVI-lea, descoperit în incinta Curţii domneşti din Târgovişte, în Valachica, 4, Târgovişte, 1973, p. 81-84;
Diaconescu P., Cercetările arheologice de la Curtea domnească din Târgovişte. Campaniile 1979, 1984, în Valachica, 15, Târgovişte, 1998, p. 54-70;
Diaconescu P., Arheologia habitatului urban târgoviştean. Secolele XIV-XVIII, Ed. Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2009;
Mihăescu G., Din istoricul cercetărilor arheologice la Curtea domnească din Târgovişte, în R.M.M.- M.I.A., 2, 1987, p. 14-24;
Mihăescu G., Fruchter E., Curtea domnească din Târgovişte, Buc., 1986;
Moisescu C., Prima curte domnească de la Târgovişte, în B.M.I., XXIX, 1, 1970;
Moisescu C., Mihăescu G., Câteva consideraţii asupra băii curţii domneşti din Târgovişte, în Monumente istorice. Studii şi lucrări de restaurare, II, 3, Buc., 1969;
Theodorescu R., Urmele unui monument brâncovenesc în Curtea domnească de la Târgovişte, în SCIA, 1, Bucureşti, 1964, p. 121-126.
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
