|
Excavation Year |
2016 |
|
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Greek Age;
Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Civil habitation;
Fortified settlement;
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Istria |
|
Commune |
Istria |
|
Site |
Cetatea Histria |
|
Site Sector |
Histria Sector Sud |
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Dabîca |
Mircea Mihail |
Site director |
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Kucsinschi |
Linca |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Parisi |
Vania |
|
Universitatea din Salerno |
| Siani |
Anna |
|
Universitatea din Salerno |
|
|
National Arch. Record Site Code |
62039.01
|
|
Report |
În campania din anul 2016, cercetarea arheologică în Sectorul Sud al cetăţii greco-romane Histria s-a concentrat în zona de la est şi la vest de secţiunea S3b, una din sub-secţiunele componente ale secţiunii magistrale S3 începută cu cinci ani în urmă. (Fig.1) Obiectivul central al cercetării arheologice a fost continuarea identificării planului arhitectonic al edificiului roman timpuriu de mari dimensiuni cu un caracter public, oficial (Fig. 1, 2), mai exact a laturii nordice a acestui monument, reprezentată de zidul Z9 descoperit în 2012. Un al doilea obiectiv a fost începerea deschiderii cercetării în suprafaţă, mai întâi între secţiunile din anii precedenţi S3b, S6 şi S7.
Pentru atingerea acestor deziderate au fost continuate cercetările arheologice în secţiunea S14 începută în campania 2015 şi în noua suprafaţă deschisă S15. Secţiunea S14 (Fig. 1) (19 x 2 m) se află la 5 m est de secţiunea magistrală S3 şi a avut ca obiectiv, identificarea spre est a laturii nordice a edificiului roman timpuriu, mai exact a continuării spre est a zidului Z9. Suprafaţa S15 (Fig. 1) (13 x 11 m) a fost deschisă la vest de secţiunea magistrală S3 şi este delimitată spre est de profilul estic al S3b, spre sud de profilul sudic al S6 şi spre nord de profilul nordic al S7. Această suprafaţă a fost astfel trasată, pentru a avea în final, un nou profil transversal peste zidul vestic al edificiului, iar spre vest, un profil transversal peste Z15 (zidul prelungirii edificiului spre vest), latura vestică a suprafeţei S15 fiind la o distanţă între 3,50 şi 5,30 m spre est de aleea centrală a sitului arheologic Histria. Primul obiectiv al acestei suprafeţe a fost surprinderea în plan, din punct de vedere arheologic, a nivelului de necropolă care suprapune edificiul roman timpuriu, iar al doilea obiectiv a fost descoperirea din punct de vedere planimetric, a unei jumătăţi din latura de vest a edificiului cercetat. Totodată a mai fost curăţată şi secţiunea S3b săpată în campaniile trecute, secţiunea în care s-a descoperit o mare concentrare de morminte din prima necropolă de secolele IV-VI p.Chr. atestată arheologic.
Începem descrierea situaţiilor arheologice în ordinea cronologică a acestor cercetări, respectiv cu S14 (Fig. 3, 4). Această secţiune a fost începută în campania din anul precedent, cand a fost săpat nivelul vegetal în care au fost descoperite un număr de 7 monede, acest nivel fiind urmărit până la adâncimea de -0,48 m. Spre capătul nordic al S14, în carourile 1-2, a fost intersectată latura sudică a şanţului lui Nubar Hamparţumian de la începutul anilor ’60, care este paralel cu latura nordică a Basilizii Extra-muros. Aici a fost descoperită o cataramă de bronz în pământul săpat de către Nubar Hamparţumian, pierdută posibil dintr-un inventar funerar al unui mormânt cercetat de către acesta. În continuare s-a săpat nivelul de pământ gri cenuşiu, până la adâncimea de -0,60 m, în care am descoperit o monedă, şi nivelul de pământ galben cu intruziuni de mortar, în care am descoperit un număr de 4 monede, la limita cu nivelul de mortar şi dărâmătură. Acest din urmă nivel se întinde în pantă spre nord până la adâncimea de -1,45 m, de aici fiind recuperate două monede. Nivelul de dărâmătură al edificiului roman timpuriu (Fig. 5, 6) a fost identificat între carourile 3-7, la adâncimea de -1,39 în partea de sud şi coboară în pantă spre nord, în exteriorul edificiului, până la adâncimea de -1,45 m.
În nivelul de galben cu intruziuni de mortar, în caroul 6, a fost descoperit la adâncimea de -1,39 m, un mormânt de inhumaţie, orientat E-V, cu amenajare de piatră pe marginile gropii simple, M17/2016 (Fig. 7). Acesta este un mormânt de adolescent, masculin probabil, în poziţie decubit dorsal, cu membrul superior stâng pe lângă corp şi cu antebraţul drept flexat pe bazin, care se afla la adâncimea de -1,47 m. Membrele inferioare se aflau la adâncimea de -1,44 m. Groapa nu a putut fi identificată în grund, ci doar în profilul estic al secţiunii. Pentru cercetarea acestui mormânt s-a făcut o casetă cu dimensiunile de 0,50 x 1 m. Scheletul este conservat destul de bine şi nu are inventar. Gropapa mormântului M17/2016 a atins nivelul de dărâmătură din piatră al edificiului. Acest complex funerar este databil tipologic şi stratigrafic în prima necropolă de inhumaţie din această zonă, cea de secolele IV-VI p.Chr.
Un alt mormânt de inhumaţie a fost descoperit între carourile 8 şi 9, acesta fiind cu amenajare din ţigle dispuse în formă de acoperiş peste groapa mortului. Acest complex funerar (M18/2016) (Fig. 8, 9) este orientat SE-NV şi este databil tipologic şi stratigrafic în prima necropolă de inhumaţie din această zonă, cea de secolele IV-VI p.Chr. A fost identificat la nivelul coamei ţiglelor la adâncimea de -0,99 m, cu groapa de formă dreptunghiulară şi colţuri rotunjite, bine conturată în grund şi în profilul estic. După începerea cercetării acestui mormânt pentru care s-a făcut o casetă în profilul estic de 0,50 x 1,30 m, s-a constatat faptul că avea groapă cu treaptă şi cu amenajare de cărămizi pe laturile de sud şi de nord ale acesteia, identificată la adâncimea de –1,26 m. După o analiză preliminară pare să fie vorba despre o persoană feminină adultă, în poziţie decubit dorsal, cu oasele relativ prost conservate, mai ales în partea superioară a scheletului. Acesta a fost identificat în groapă la adâncimea de -1,51 m în zona bazinului, mai bine conservată. A fost descoperit şi un inventar funerar în zona mâinii stângi, compus dintr-o brăţară de bronz fragmentară (2 bucăţi) şi un inel din bronz intact.
În continuare, după cercetarea celor două morminte, în caroul 7 a fost descoperită iniţial latura de nord a zidului nordic al edificiului (denumit convenţional Z18) la adâncimea de -1,41 m (Fig. 10), iar în caroul 8 latura sudică a acestui zid (Fig. 11) demantelat în trepte de la est la vest cu următoarele cote -1,38, -1,55 şi -1,89 m. Acesta are o lăţime de 1,80 m (Fig. 12), ca şi celelalte segmente descoperite până acum, fiind construit în aceeaşi tehnică, piatră de şist verde legată cu mortar. Pe partea de nord, spre exteriorul construcţiei, am avut ocazia să surprindem, la adâncimea de -1,38 m, cel de-al doilea contrafort sau pinten de sprijin al acestei clădiri (Fig. 13), care ca şi primul descoperit până acum, are o lăţime de 0,50 m. Şi zidul Z18 este păstrat la nivel de fundaţie, edificiul roman timpuriu fiind demantelat până la fundaţii după abandonarea lui, şi după cum s-a putut observat în această campanie, demantelarea a afectat chiar şi porţiuni din fundaţie.
Spre sud, în interiorul edificiului, între carourile 9 şi 10 a fost descoperit în nivelul de pământ galben, la adâncimea de -0, 92 m, un zid din piatră de şist verde legată cu pământ (Fig. 14), perpendicular pe zidul nordic al edificiului roman timpuriu. Datorită faptului că noul zid, denumit convenţional Z19, a fost tăiat de implantarea mormântului M18/2016, nu se pot aduce alte precizări asupra legăturilor stratigrafice cu edificiul roman timpuriu, în afara faptului că pare să fie posterior acestuia. În continuare cercetarea s-a concentrat în carourile 8 şi 9, pentru a vedea pe de o parte, amploarea demantelării feţei sudice a zidului Z18, iar pe de cealaltă parte, pentru a surprinde baza fundaţiei acestui zid (Fig. 15). Cu această ocazie a fost identificat, la adâncimea de -1,20 m, nivelul de pământ galben în pantă şi nivelul de pământ brun-cafeniu de sub acesta, foarte bogate în material arheologic. În acest nivel a fost descoperit la adâncimea de -1,93 m, un pavaj din piatră rulată în care sunt şi dale mari de calcar (Fig. 16). Acest pavaj este anterior edificiului roman timpuriu, fiind tăiat de către acesta, situaţia descoperită aici fiind asemănătoare cu cea gasită în secţiunea S6, în campaniile anterioare, când acest tip de pavaj a fost identificat în ambele părţi ale zidului. Cercetarea arheologică s-a oprit pentru moment aici pe nivelul de pământ brun-cafeniu la adâncimea de -2,19 m, fiind scoasă la lumină doar o parte din fundaţia acestui zid, urmînd ca în campania următoare să continuăm investigaţiile pentru fundaţia zidului, doar după ce vom cerceta şi la nord de zid, pentru a vedea dacă se confirmă situaţia arheologică din S6.
Spre nord, la exteriorul edificiului, după înregistrarea nivelului de dărâmătură din piatră, cercetarea arheologică a continuat cu descoperirea nivelului de dărâmătură din ţigle a acoperişului acestui edificiu (Fig. 17), surprins la adâncimea de -1,46 m. După înregistrarea lui, acesta a fost scos şi cercetarea s-a oprit pe un nivel de pământ galben (Fig. 18) la adâncimea de -1,51 m, la nord de care avem o zonă cu pietre (Fig. 19), identificate la adâncimea de -1,63 m, care v0r fi analizate în campania arheologică următoare. Mai trebuie să menţionăm faptul că în capătul nordic al S14, între carourile 2 şi 3, în nivelul de pământ galben, la adâncimea de -1,76 m, a mai fost descoperit un mormânt de inhumaţie (Fig. 20) prins pe jumătate în profilul vestic al secţiunii, motiv pentru care cercetarea lui a fost amânată până în campania următoare.
În suprafaţa S15 (Fig. 21, 22, 23) cercetarea arheologică a început cu scoaterea nivelului vegetal, care se întinde până la adîncimea medie de -0,63 m, de aici fiind recuperate două monede, în carourile 1 şi 5, precum şi o mare cantitate de fragmente ceramice. S-a continuat apoi cu cercetarea nivelului de pământ gri-cenuşiu, care ajunge pînă la adâncimea medie de -0,80 m, aici fiind descoperită doar o singură monedă în caroul 4, alături de multe alte fragmente ceramice. În nivelul următor de pământ galben cu intruziuni de mortar, au fost identificate şi conturate mai bine, un număr de trei noi morminte de inhumaţie (Fig. 24), două cu amenajare din ţigle dispuse în formă de acoperiş peste groapa mortului (Fig. 25, 26), şi unul cu amenajare de piatră pe lângă marginile gropii (Fig. 27).
Dintre acestea a fost cercetat arheologic în această campanie doar ultimul menţionat. Mormântul M19/2016 (Fig. 27, 28), identificat în carourile 5 şi 6 la adâncimea de -0,56 m, este un mormânt de inhumaţie orientat NV-SE, în groapă simplă, nevizibilă în grund, cu amenajare de piatră pe laturile gropii. După o analiză preliminară, pare să fie mormântul unei persoane masculine adultă, depus în poziţie decubit dorsal, cu membrul superior stâng pe lângă corp şi mâna uşor căzută pe bazin, şi cu antebraţul drept flexat pe bazin. Oasele scheletului aflate la o adâncime de -0,81 m, în zona bazinului şi a picioarelor, sunt foarte bine păstrate, cu excepţia craniului care a fost distrus aproape integral. Nu prezintă inventar funerar. Pentru moment suntem rezervaţi în privinţa datării acestui complex funerar.
Mai trebuie să menţionăm aici descoperirea în caroul 5, la adâncimea de -0,90 m a unui rest de zid din piatră legată cu pământ, denumit convenţional Z20 (Fig. 29), aflat la marginea nordică a suprafeţei S15, lîngă zidul Z15 al prelungirii spre vest a edificiului roman timpuriu, din care avem pînă în acest moment descoperite doar trei asize. Această structură constructivă necesită continuarea cercetării în viitoarea campanie arheologică.
În privinţa inventarului mobil descoperit în campania arheologică 2016, menţionăm fragmente ceramice romane, timpurii (secolele II-III p.Chr.) în cantitate apreciabilă, dar şi romane târzii (secolul VI p.Chr.), oase, cărămizi, ţigle şi fragmente de blocuri din calcar, 13 monede, şi nu în ultimul rând opaiţe, întregi şi fragmentare, teracote şi fragmente de statuiete, oase prelucrate, o piesă de silex, o cataramă din bronz, o brăţară fragmentară, un inel de bronz, piese din plumb şi fragmente din recipiente de sticlă. (Fig. 30)
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
This campaign’s objectives were the investigation of the area between the F tower and Big tower of the Late Roman defense wall. There is a new building (no. 3), and we researched parts of the 4 rooms. The destroyed layers were dig, in some rooms there were find functional level (stone pavement) or the substructure of the functional level. North of the building no 3 there are fragments of a new street.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
